Connect with us

CONSILIUL UE

Reuniunea miniștrilor de externe și ai apărării din UE: Bogdan Aurescu și Vasile Dîncu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei

Published

on

© France Diplomatie/ Twitter

Miniștrii de externe și ai apărării din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au discutat joi, la Brest, sub auspiciile președinției franceze a Consiliului UE, situația de securitate din vecinătatea estică pe fondul acumulărilor militare ale Rusiei la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate pe care Moscova le-a avansat Occidentului, cerând limitarea extinderii NATO și retragerea forțelor aliate de pe teritoriile statelor care au aderat la Alianță după 1997, inclusiv România.

În acest context, miniștrii români Bogdan Aurescu și Vasile Dîncu au afirmat “îngrijorarea cu privire la consolidarea prezenței militare ruse în vecinătatea estică”, precum și necesitatea dezescaladării situației.

Discuția privind situația de securitate din Vecinătatea Estică a avut loc în contextul deteriorării mediului de securitate în regiune și al evoluțiilor recente, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat evaluarea României asupra acestora și a accentuat importanța unității UE, în baza principiilor și valorilor comune, și a continuării pregătirii adoptării de măsuri ferme și credibile de descurajare a Rusiei, inclusiv sancțiuni, care să fie adoptate în cazul continuării abordării agresive, de escaladare, din partea Rusiei, concomitent cu consolidarea rezilienței Ucrainei și a celorlalți parteneri din Vecinătatea Estică. A accentuat nevoia de dezescaladare concretă a situației de securitate, precum și faptul că încercările de subminare a actualilor parametri ai arhitecturii de securitate europene rămân inacceptabile”, arată sursa citată.

De altfel, șeful diplomației române afirmase și anterior reuniunii că le va propune omologilor săi europeni ca Uniunea Europeană să pregătească un nou set de sancțiuni la adresa Rusiei care să fie adoptate în cazul în care este necesar, și anume în contextul unei ofensive militare a Moscovei împotriva Ucrainei.

Conform unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Dîncu a reiterat îngrijorarea cu privire la consolidarea prezenței militare ruse în vecinătatea estică, apreciind că, alături de alte acțiuni hibride, astfel de acțiuni fac parte dintr-o strategie mai amplă a Federației Ruse vizând creşterea influenţei în zonele de interes, concomitent cu limitarea parcursului european al statelor din vecinătatea sa.

Oficialul român a evidențiat și importanța cooperării și coordonării cu NATO și SUA în vederea detensionării situației din zonă.

Separat, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a punctat că reuniunile de la Brest au fost un prilej “de a exprima sprijinul Uniunii Europene față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”. El a subliniat că dialogul occidental cu Rusia a început, însă poziția UE este aceeași.

“Orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea consecințe masive și costuri severe pentru Rusia. Dar este vorba de mai mult decât de Ucraina. Acum suntem implicați în discuția despre arhitectura de securitate europeană și, în legătură cu aceasta, Uniunea Europeană își va exprima preocupările și propunerile. Este necesar să discutăm mecanismele de consultare, de prevenire a incidentelor, liniile telefonice directe pentru contactele de urgență și alte măsuri care pot contribui la detensionarea tensiunilor. Suntem dornici să sprijinim și să contribuim la discuțiile și negocierile privind securitatea pe continent”, a spus Borrell, conform Serviciului European de Acțiune Externă.

Moscova a avansat la mijlocul lunii decembrie o serie de propuneri privind arhitectura de securitate europeană. Acestea cuprind în principal excluderea oricărei noi extinderi a NATO, mai ales către Ucraina și Georgia, şi încetarea oricărei activităţi militare a Alianței şi a SUA în Europa de Est, implicit în țările care au aderat la NATO după 1997. Astfel de cerințe ar presupune închiderea structurilor NATO de pe teritoriul României, retragerea forțelor americane și aliate din bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii sau sistarea misiunilor de poliție aeriană aliate la Marea Neagră, pretenții considerate nefondate de SUA, NATO și România.

Luni, consultările strategice și diplomatice dintre Statele Unite și Federația Rusă privind arhitectura de securitate în Europa s-au încheiat, la Geneva, după aproape opt ore, reliefând un dialog de pe poziții diametral opuse. SUA au reiterat avertismentele occidentale în privinţa unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce Moscova a cerut garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO.

Miercuri, cele 30 de state membre ale NATO au transmis Rusiei că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, în timp ce au afirmat sprijinul lor pentru politica ușilor deschise a Alianței și pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Între cele două momente de consultări, SUA și UE și-au reafirmat angajamentul de a aborda împreună “provocarea urgentă” a consolidării militare a Rusiei, subliniind că orice nouă invazie în Ucraina va avea costuri severe, iar SUA și aliații au decis “o abordare unificată a NATO” în raport cu solicitările Federației Ruse.

Totuși, în cadrul discuțiilor de la nivelul OSCE, SUA au avertizat că nu vor tolera sferele de influență și nu vor limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, în timp ce Polonia, țara care asigură președinția OSCE, a dat startul lucrărilor avertizând că “riscul de război în zona OSCE este acum mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”.

De la Brest, acolo unde asigură rolul de gazdă din partea președinției franceze a Consiliului UE, ministrul de externe Jean-Yves Le Drian a respins încercările Rusiei de reconstituire a ”blocurilor, zonelor de influență”, pe care le-a calificat drept ”inacceptabile”, punctând că europenii își doresc să promoveze o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent, contrariul ”Ialtei II”. Jocul de concepte al lui Le Drian vizează respingerea unui tip de acorduri precum cele încheiate la finalul celui de-al Doilea Război Mondial între SUA, URSS și Marea Britanie privind împărțirea sferelor de influență în Europa și îmbrățișarea unei variante diplomatice care în 1975 s-a concretizat prin Actul Final de la Helsinki al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, precursoarea OSCE. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Consiliul UE adoptă Actul privind infrastructura gigabit care asigură implementarea mai rapidă a rețelelor de mare viteză în UE

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adoptat Actul privind infrastructura gigabit care va înlocui Directiva privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă (BCRD) din 2014 și care asigură o desfășurare mai rapidă a infrastructurii rețelelor digitale în întreaga Europă.

Potrivit unui comunicat al instituției, noua lege vizează simplificarea și accelerarea implementării rețelelor de mare viteză, cum ar fi fibra optică și 5G, în vederea atingerii obiectivelor și țintelor de conectivitate ale Europei stabilite în Busola Digitală pentru acest deceniu.

”Adoptarea Actului privind infrastructura gigabit reflectă angajamentul nostru de a aborda problema poverii administrative și de a stimula implementarea rețelelor de mare viteză. Acest lucru le va permite cetățenilor noștri să navigheze mai repede și să aibă o experiență digitală mai bună folosind fibra optică sau 5G”, a declarat Petra De Sutter, viceprim-ministru belgian și ministru al administrației publice, întreprinderilor publice, telecomunicațiilor și serviciilor poștale.

Noul regulament vizează reducerea costurilor inutil de ridicate ale implementării rețelelor de mare capacitate, cauzate parțial de procedurile de acordare a autorizațiilor. Acestea din urmă vor fi simplificate printr-un mecanism obligatoriu de conciliere între organismele din sectorul public și operatorii de telecomunicații.  În plus, noua legislație va oferi mai multă transparență și va asigura o planificare eficientă pentru operatorii de rețele publice de comunicații electronice.

Pentru a asigura un acces mai bun al publicului și al întreprinderilor la serviciile societății informaționale, Actul privind infrastructura gigabit se referă, de asemenea, la implementarea și accesul la infrastructura fizică din interiorul clădirilor.

În plus, noua lege permite un anumit grad de flexibilitate pentru statele membre, cum ar fi derogări pentru infrastructura națională critică.

În cele din urmă, având în vedere că actualul plafon al prețurilor cu amănuntul pentru comunicațiile intra-UE reglementate va expira la 14 mai 2024, plafoanele actuale de 0,19 EUR pe minut pentru apeluri și de 0,06 EUR pe mesaj SMS sunt prelungite până la 30 iunie 2032 pentru a asigura protecția, în special pentru consumatorii vulnerabili.

Textul va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE în zilele următoare și va intra în vigoare la trei zile după această publicare. Noua lege se va aplica la 18 luni de la intrarea sa în vigoare, unele dispoziții specifice urmând să se aplice ulterior.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ungaria promite o președinție “central-europeană” a Consiliului UE și care să stopeze declinul Uniunii, prin lupta împotriva migrației și accelerarea extinderii în Balcani

Published

on

© Peter Szijjarto/ Facebook

Ungaria intenţionează să se axeze în cele şase luni în care va deţine preşedinţia Consiliului UE pe probleme care sunt importante pentru Europa Centrală, precum combatarea migraţiei ilegale, extinderea UE spre Balcanii de Vest şi securitatea energetică, a declarat vineri ministrul de externe Peter Szijjarto, într-o conferinţă de presă comună cu omologul ceh Jan Lipavsky, transmite MTI.

Szijjarto a remarcat că întrevederea are loc într-o perioadă extrem de dificilă, în care lumea să confruntă cu grave provocări, însă aceasta ar putea ajuta la întărirea experienţei comune a ţărilor Europei Centrale, pentru că acestea sunt cele mai afectate de consecinţele războiului din vecinătatea lor.

Unul din obiectivele principale ale viitoarei preşedinţii ungare a Consiliului UE, în a doua jumătate a anului, va fi să stopeze declinul comunităţii, iar celălalt să exercite o adevărată preşedinţie central-europeană, ceea ce înseamnă că Ungaria se va concentra pe teme care sunt importante pentru Europa Centrală, a spus Szijjarto, potrivit Agerpres.

O atenţie specială va fi acordată succesului luptei împotriva migraţiei ilegale, accelerării extinderii UE în Balcanii de Vest şi garantării securităţii energetice, a arătat el.

Comentând cu privire la extinderea UE în Balcanii de Vest, Szijjarto a criticat faptul că ţări candidate din regiune aşteaptă de peste 14 ani, ceea ce, în opinia sa, subminează credibilitatea politicilor UE.

“Aceasta este o situaţie care trebuie rezolvată, de aceea preşedinţia ungară (a Consiliului UE) are o agendă clară de a ajuta ţările din Balcanii de Vest să accelereze procesul de aderare”, a spus Szijjarto.

El a vorbit şi despre securitatea energetică, afirmând că atât Ungaria, cât şi Cehia au în plan dezvoltarea energiei nucleare şi, prin urmare, vor continua să se opună discriminării negative faţă de energia nucleară din partea Bruxellesului.

Tot potrivit lui Szijjarto, cooperarea în cadrul grupului de la Vişegrad – Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria – a jucat şi continuă să joace un rol important în strategia de politică externă a Budapestei. “Cooperarea în cadrul grupului de la Vişegrad contribuie la creşterea competitivităţii şi securităţii Europei Centrale şi ne aduce pe toţi mai aproape de realizarea obiectivelor noastre naţionale”, a subliniat el.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE prelungește cu un an sancțiunile împotriva persoanelor care încearcă să destabilizeze și să amenințe suveranitatea și independența R. Moldova

Published

on

© European Union, 2023 - Source: EP

Consiliul Uniunii Europene a decis vineri să prelungească până la 29 aprilie 2025 măsurile restrictive împotriva persoanelor responsabile de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Măsurile restrictive ale UE se aplică în prezent unui număr total de 11 persoane și unei entități.

Persoanele enumerate în cadrul regimului de sancțiuni al UE fac obiectul unei înghețări a activelor. De asemenea, este interzisă generarea de fonduri sau accesul la resursele economice puse la dispoziția acestora, fie direct, fie indirect. În plus, persoanelor fizice enumerate li se aplică o interdicție de călătorie, împiedicându-le să intre și să tranziteze teritoriile UE.

În concluziile sale din 21-22 martie 2024, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a oferi tot sprijinul relevant Republicii Moldova pentru a face față provocărilor cu care se confruntă ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și de a consolida reziliența, securitatea și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei și ale reprezentanților săi.

Măsurile restrictive ale UE au fost introduse pentru prima dată în aprilie 2023, la cererea Republicii Moldova, pentru a viza persoanele responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența acesteia, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea țării.

La 14 decembrie 2023, Consiliul European a convenit să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova, după ce liderii UE i-au acordat statutul de țară candidată la 23 iunie 2022.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
MAREA BRITANIE2 days ago

Cameron: Ucraina are dreptul să folosească armele furnizate de Marea Britanie pentru a lovi Rusia pe teritoriul său

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE2 days ago

Consiliul Ministerial al OCDE: Șefa diplomației române a reliefat contribuția României în direcția eforturilor pentru dezvoltare durabilă ale organizației

NATO2 days ago

Uniunea Europeană și NATO denunță Rusia pentru lansarea de atacuri cibernetice împotriva Germaniei și a Cehiei

COMISIA EUROPEANA2 days ago

De Ziua Mondială a Libertății Presei, Comisia Europeană solicită statelor membre să pună în aplicare „cât mai curând” normele fără precedent adoptate pentru protejarea jurnaliștilor

U.E.2 days ago

Germania nu va tolera atacul cibernetic sponsorizat de Rusia asupra SPD și amenință cu represalii

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu: La nivelul societății din România, avem în mass-media un partener ferm de partea adevărului

ENGLISH2 days ago

Op-Ed | A call from Moldova for a European budget for peace: A Marshall Plan could be Europe’s promise of peace

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Op-Ed | Un apel din Republica Moldova pentru un buget european pentru pace: Un Plan Marshall ar putea fi promisiunea de pace a Europei

U.E.3 days ago

Prima vizită de stat a unui președinte francez în Germania după 24 de ani: Macron va fi elogiat cu Premiul Pacea Westfalică într-o vizită ce va sta sub semnul cooperării europene

EDITORIALE3 days ago

Op-Ed | Ambasadorul SUA, Kathleen Kavalec: Susținerea libertății presei, un pilon al societăților democratice

COMISIA EUROPEANA5 days ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO6 days ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

ALEGERI EUROPENE 20246 days ago

VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții

U.E.2 weeks ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

ROMÂNIA2 weeks ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

Trending