Connect with us

RUSIA

SUA avertizează că nu vor tolera sferele de influență și nu vor limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege alianțele

Published

on

© Michael Carpenter, United States Ambassador to the Organization for Security and Cooperation in Europe/Twitter

SUA au avertizat că nu vor tolera sferele de influență și nu vor limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, a transmis, joi, Michael Carpenter, ambasadorul american la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Delegații din cele 57 state membre ale OSCE s-au reunit joi la Viena, pentru a media un dialog mai strâns între Rusia, Statele Unite și aliații săi europeni în contextul crizei de securitate tot mai acute de la granița cu Ucraina și al riscurilor ridicate de Moscova asupra arhitecturii de securitate din Europa. 

Polonia a dat startul lucrărilor avertizând că „riscul de război în zona OSCE este acum mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”, a declarat ministrul de externe Zbigniew Rau în fața delegaților reuniți în capitala austriacă. Rau a vorbit la lansarea președinției de un an a țării sale în cadrul organizației de securitate.

Carpenter a salutat propunerea Poloniei de a folosi OSCE ca for pentru desfășurarea unei discuții revitalizate privind securitatea europeană, în contextul în care „acțiunile neprovocate ale Rusiei față de Ucraina reprezintă o provocare imediată și urgentă la adresa păcii și securității în regiunea OSCE”. De asemenea, diplomatul american a subliniat că SUA preferă o cale diplomatică pentru a discuta modalități de consolidare a securității în conformitate cu principiile și angajamentele fundamentale, inclusiv respectul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a statelor participante, inviolabilitatea frontierelor reciproce și neutilizarea sau amenințarea cu forța.

„Ne-am angajat să ne exprimăm îngrijorarea sinceră cu privire la acțiunile Rusiei, în special amenințările acesteia împotriva Ucrainei, dar și să căutăm domenii în care am putea avea interese comune cu Rusia. Suntem implicați într-o discuție în cadrul dialogului bilateral SUA-Rusia privind stabilitatea strategică. Ne-am reîntâlnit ieri în cadrul Consiliului NATO-Rusia. Și suntem pregătiți să începem să dialogăm aici, în cadrul OSCE. Venim pregătiți pentru o discuție serioasă, chiar dacă – sau poate, tocmai pentru că – considerăm că acțiunile recente ale Rusiei în Ucraina și presupusa anexare a Crimeei sunt în mod inerent periculoase și destabilizatoare. Prezența militară nedorită a Rusiei pe teritoriul Georgiei și al Republicii Moldova continuă să contrazică principiile fundamentale. Avem dorința și preferința de a recurge la diplomație și la dezescaladare, pe baza discuțiilor purtate aici și în alte locuri în această săptămână. Numai în cadrul OSCE putem sta împreună la aceeași masă, cu toate cele 57 de voci ale statelor participante egale”, a transmis Michael Carpenter.

Însă, reprezentantul american a avertizat că SUA vor respinge șantajul Rusiei, nu vor tolera sferele de influență sau limitarea dreptului suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, dar nici nu vor da curs cerințelor de securitate ale Moscovei în detrimentul altor state.

„Permiteți-mi, de asemenea, să fiu clar cu privire la un lucru: în timp ce ne pregătim pentru un dialog deschis cu privire la modul de consolidare a securității în beneficiul tuturor, trebuie să respingem în mod decisiv șantajul și să nu permitem niciodată ca agresiunea și amenințările să fie recompensate. Trebuie să ne apărăm cu hotărâre, nu să ne diluăm principiile și angajamentele fundamentale. Există multe subiecte pe care le putem și ar trebui să le discutăm și trebuie să ascultăm fiecare voce din jurul acestei mese. Trebuie să căutăm neîncetat soluții viabile. Dar nu trebuie să acceptăm niciodată ignorarea sau erodarea principiilor noastre fundamentale. Aceasta înseamnă că nu vom tolera sferele de influență deschise sau tacite, nu vom limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege propriile alianțe, nu vom privilegia cerințele de securitate ale unui stat în detrimentul celor ale altuia”, a subliniat Michael Carpenter. 

Totodată, diplomatul american a mai precizat că SUA sunt pregătite „să ne apucăm de treabă”, fiind nevoie de o discuție serioasă despre ceea ce putem face pentru a reduce insecuritatea și a construi încrederea”.

La rândul său, ambasadorul rus la OSCE, Alexander Lukaşevici, a declarat în timpul reuniunii de vineri că Rusia va acţiona pentru a-şi apăra securitatea naţională, în lipsa unui răspuns pozitiv al Occidentului la cererile ei privind arhitectura de securitate europeană, relatează Agerpres.

„Dacă nu primim un răspuns constructiv la propunerile noastre într-un timp rezonabil şi comportamentul agresiv faţă de Rusia continuă, va trebui să luăm măsurile necesare pentru a asigura echilibrul strategic şi a elimina ameninţările inacceptabile la adresa securităţii noastre”, a transmis pe Twitter misiunea Rusiei la OSCE.

De asemenea, Kremlinul a avertizat joi că Rusia va răspunde în consecință în cazul adoptării de către SUA a unor sancţiuni împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin, măsura fiind considerată „scandaloasă” fiind îndreptată împotriva unui șef de stat. De asemenea, Kremlinul consideră că măsura ar echivala cu ruperea relațiilor dintre Rusia și SUA, relatează Agerpres.

Un grup de senatori democraţi de rang înalt au prezentat miercuri un nou pachet de sancţiuni care îl vizează inclusiv pe preşedintele Vladimir Putin şi prevede acordarea unui ajutor financiar Kievului în cazul unei invazii ruse în Ucraina.

Legea intitulată „Apărarea suveranităţii Ucrainei” prevede sancţiuni împotriva şefului statului rus, premierului Mihail Mişustin, unor înalţi responsabili militari şi mai multor entităţi din sectorul bancar rus.

Anunţul acestui proiect de sancţiuni „extrem de negativ”, potrivit Kremlinului, a intervenit înaintea reuniunii, la Viena, a Consiliului permanent al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a treia şi ultimă etapă a eforturilor diplomatice intense vizând dezamorsarea riscului unui conflict în Ucraina.

Occidentul acuză Rusia că a masat tancuri, artilerie și aproximativ 100.000 de soldați la granița de est a Ucrainei cu intenția de a invada această țară, a cărei integritate teritorială a fost deja violată prin ocuparea Peninsulei Crimeea de către forțele ruse în 2014. 

Citiți și Președinția poloneză a OSCE avertizează în privința riscului de război în Europa, care este „mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”

Însă, Kremlinul insistă că desfășurarea militară este un răspuns la ceea ce consideră a fi o prezență tot mai mare a NATO în Europa de Est, și anume unitățile de luptă ale Alianței în Polonia și în republicile baltice Estonia, Letonia și Lituania. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

„Pentru noi este absolut obligatoriu să ne asigurăm că Ucraina nu va deveni niciodată membru al NATO”, a declarat ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Ryabkov, după discuții bilaterale cu SUA la Geneva, la începutul acestei săptămâni.

Discuțiile de joi au loc în mijlocul unei săptămâni de diplomație intensă între Occident și Rusia, care a debutat luni într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor ezita să-și asume vreun angajament pentru a-și consolida „prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege „calea unui nou conflict”.

De asemenea, Statele Unite și partenerii europeni au avertizat Rusia că o „nouă agresiune” împotriva Ucrainei va fi contracarată cu „măsuri rapide, severe și coordonate”, după seria de întrevederi avută de secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman,  cu oficiali europeni după discuțiile cu omologul rus, desfășurate la Geneva, dar și după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care au vizat securitatea europeană.

De altfel, la finalul unei întâlniri a Consiliului NATO-Rusia, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a reafirmat „politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, care dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

Mai mult, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Dialogul va continua joi în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pe fundal sonor de arme folosite în exercițiile militare demarate de Moscova în apropiere de Ucraina și Belarus, la care participă trei mii de soldați.

În paralel, la Brest, Franța, va începe o reuniune a miniștrilor apărării și de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene pentru a discuta “subiecte fundamentale pentru consolidarea suveranității europene pe scena internațională”.

Prin vocea ministrului Bogdan Aurescu, România va pleda pentru întărirea parteneriatelor UE-SUA și UE-NATO în descurajarea Rusiei.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Joe Biden își apără politica față de creșterea prețurilor la carburant: “Preferăm prețuri mai mici la benzină în SUA, iar Europa în mâinile lui Putin?

Published

on

© The White House/ Flickr

Președintele american Joe Biden a solicitat miercuri Congresului SUA să adopte o măsură fiscală de suspendare a taxei federale pe benzină și a îndemnat statele americane să găsească un mecanism de compensare pentru a gestiona creșterea prețurilor la carburanți, în timp ce a apărat sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, care includ embargo petrolier și pentru cărbune și reducerea drastică a importurilor de gaze naturale.

“Suspendând taxa federală pe benzină de 18 cenți (pe galon, adică 3,78 litri) timp de 90 de zile, putem să reducem prețul și să oferim familiilor o ușurare”, a declarat miercuri președintele american la Casa Albă, cerând Congresului să adopte această măsură fiscală, a cărei eficiență este deja pusă sub semnul întrebării, relatează AFP, potrivit Hotnews.ro.

Biden le-a cerut de asemenea giganților petrolieri, cu care are relații tensionate, să își mărească capacitățile de rafinare, dar și să urmărească fluctuațiile prețului aurului negru în jos, nu doar în sus.

Efortul combinat al Congresului, al statelor și al rafinăriilor “ar putea reduce prețul la pompă cu un dolar pe galon sau mai mult”, a declarat Joe Biden.

Suspendarea taxei federale de 18 cenți, împreună cu taxa de 24 de cenți pe galon de motorină, ar trebui să coste fondul de infrastructură rutieră, care este de obicei finanțat din aceste taxe, aproximativ 10 miliarde de dolari.

Influentul lider al taberei democrate din Camera Reprezentanților, Nancy Pelosi, a respins săptămâna trecută o astfel de idee, despre care a spus că este “showbiz”.

De asemenea, presa a scos la iveală declarații făcute de Barack Obama în 2008: viitorul președinte, pe fondul creșterii prețurilor la carburanți, se opusese public unei suspendări a taxei, calificând-o drept un “artificiu”.

Confruntat cu aceste critici, Joe Biden a amintit că prețul benzinei a crescut cu doi dolari pe galon de la invazia Ucrainei de către Rusia.

Referindu-se la sancțiunile occidentale împotriva petrolului și gazelor rusești, el a declarat: “Am fi putut închide ochii la acțiunile criminale ale lui Putin. Prețul benzinei nu ar fi crescut la fel de mult. Cred că ar fi fost o greșeală.”

Interpelându-i pe politicienii republicani, care îi arată fără încetare responsabilitatea, Joe Biden a întrebat: “Deci, spuneți că preferăm să avem prețuri mai mici la benzină în Statele Unite, iar Europa în mâinile lui Vladimir Putin?”.

Continue Reading

RUSIA

Lituania interzice tranzitul feroviar de mărfuri vizate de sancțiuni UE spre Kaliningrad

Published

on

©Užsienio reikalų ministerija/ Facebook

Autoritățile lituaniene au anunțat că, începând de sâmbătă, a intrat în vigoare o interdicție privind tranzitul feroviar pe teritoriul Lituaniei către exclava rusă Kaliningrad a mărfurilor care fac obiectul sancţiunilor UE, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Aflată între Polonia şi Lituania, membre ale UE şi NATO, Kaliningrad se aprovizionează din Rusia prin intermediul căilor ferate şi al gazoductelor care trec prin Lituania.

Reacția Moscovei a fost furibundă, spunând că măsurile impuse de Lituania supra transportului feroviar între exclava sa de la Marea Baltică şi restul teritoriului rusesc reprezintă o încălcare a dreptului internațional.

Ţările occidentale au impus sancţiuni de amploare împotriva Rusiei de la invazia Ucrainei de la sfârşitul lunii februarie.

Lista de sancţiuni a UE include, în special, cărbune, metale, materiale de construcţii şi tehnologie avansată şi se estimează că interdicţia impusă de Lituania va afecta aproximativ 50% din articolele importate de Kaliningrad, potrivit guvernatorului regiunii, Anton Alihanov, care a calificat măsura ca fiind ilegală

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Boris Johnson atrage atenția că ar fi o ”catastrofă” dacă Putin va câștiga în Ucraina: Ar putea ”să-și consolideze câștigurile și apoi să lanseze un alt atac”

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Boris Johnson, proaspăt întors de la Kiev, unde a efectuat o vizită surpriză pentru a se întâlni cu președintele Volodimir Zelenski, a îndemnat Occidentul să continue să-i sprijine pe ucraineni în încercările lor de a-și recupera teritoriul ocupat de Rusia, afirmând că ar fi o ”catastrofă” dacă președintele rus, Vladimir Putin, ar obține victoria, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Cred că este foarte important să merg în Ucraina într-un moment în mod special crucial. Îngrijorarea pe care o avem este că puţină oboseală faţă de chestiunea ucraineană începe să se instaleze în lume. Este foarte important să arătăm că suntem alături de ei pe termen lung şi că le asigurăm rezilienţa strategică de care au nevoie”, a subliniat Johnson.

Acesta a atras atenția că ”rușii avansează centimetru cu centimetru și este vital pentru noi să arătăm ceea ce știm că este adevărat, și anume că Ucraina poate câștiga și va câștiga”, a declarat Johnson, care se confruntă cu critici pentru că a ratat o conferință în nordul Angliei pentru a se deplasa la Kiev, coform Politico Europe

Din punctul de vedere al premierului britanic, Zelenski nu ar trebui să fie presat să accepte ”o pace proastă”, informează The Guardian. 

”Ar fi o catastrofă dacă Putin ar câștiga. Nimic nu i-ar plăcea mai mult decât să spună: <<Să înghețăm acest conflict, să avem o încetare a focului așa cum am avut în 2014>>. Pentru el, asta ar fi o victorie extraordinară. Ați avea o situație în care Putin ar putea să-și consolideze câștigurile și apoi să lanseze un alt atac”, a atras atenția Boris Johnson.

Într-o declarație făcută în această dimineață, Ministerul britanic al Apărării a declarat că este probabil ca Rusia să reia încercările de a avansa în regiunea Donețk din estul Ucrainei.

Pentru a sprijini Kievul în lupta sa pentru libertate în fața agresiunii militare ruse, prim-ministrul britanic s-a oferit să lanseze o operațiune de antrenament pentru forțele ucrainene, cu potențialul de a antrena până la 10.000 de soldați la fiecare patru luni.

Continue Reading

Facebook

NATO12 hours ago

Mircea Geoană: Noul Concept Strategic al NATO va veni cu o abordare coerentă a celor cinci domenii operaționale ale Alianței și cu elemente „de o calitate și o sofisticare fără precedent”

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

G717 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL21 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA1 day ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL5 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL6 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending