Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu, şi comisarul european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit, au vizitat ieri, 16 mai, Uzina Dacia din Mioveni, județul Argeș. Comisarul european și ministrul Muncii s-au întâlnit cu Jean André Barbosa, vicepreședinte pentru afaceri europene al Grupului Renault, și cu Cristian Nevzoreanu, director executiv Afaceri Publice și Comunicare Renault Group România, potrivit comunicatului oficial. 

Principalele teme de discuție au vizat măsuri de susținere a industriei auto din România și din UE, creșterea competitivității angajaților, provocările legate de tranziția verde și digitală, precum și implementarea salariului minim european. Vizita a inclus și o deplasare în secții pentru a vedea fluxul de producție și pentru discuții cu salariații.

„Uzina Dacia din Mioveni a dovedit că românii sunt foarte productivi, înalt calificați. Sunt bucuros să fiu astăzi aici împreună cu doamna ministru Simona Bucura-Oprescu pentru a vedea ce înseamnă industria auto din România. Și asta deoarece pentru mine este un obiectiv fundamental acela de a susține industria auto europeană și de a o ajuta să se dezvolte. Trebuie să încurajăm tinerii să lucreze în industrie, dar și să fie pregătiți pentru upskilling și reskilling pentru a face face provocărilor tranziției verzi și digitale. Îmbunătățirea continuă a competențelor angajaților este esentială. Un obiectiv important pentru piața europeană este tranziția verde, iar Dacia va face această tranziție. Industria auto va găsi mereu în mine un sprijin important, pentru că îmi doresc o industrie europeană puternică”, a spus Nicolas Schmit.

„Dacia înseamnă mai mult decât o afacere, înseamnă o mare mândrie pentru argeșeni și nu numai! Aici se produce o mașină la fiecare 56 de secunde. De aici, de la Uzina Dacia, pleacă aproape 10% din exporturile României pe toate continentele. Aceste rezultate excepționale sunt rezultatul hărniciei și priceperii angajaților de pe platforma Dacia care, zi de zi, demonstrează că se pot ridică la cele mai înalte standarde privind calitatea muncii și productivitatea. Nu trebuie însă omis faptul că, acum, cele mai mari provocări sunt tranziția verde și digitală. Regulile sunt stricte, iar termenele sunt scurte, ceea ce poate genera costuri mari. De aceea este important să venim cu ceva în plus pentru a ajuta economia auto nu doar în România, ci în întreaga Uniunea Europeană!”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

În contextul nevoii tot mai acute de forță calificată de muncă în toate sectoarele de activitate, dar mai ales în industrie, ministrul Muncii Simona Bucura-Oprescu a anunțat în discuțiile cu reprezentanții Dacia că, prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, vor fi derulate în perioada următoare două proiecte majore de formare profesională finanțate din Fondul Social European.

”Formarea profesională prin programe la locul de muncă prin acordarea de sprijin financiar angajatorilor care încheie contracte de ucenicie cu șomeri este o prioritate. De aceea vom derula proiectele “FORMACTIV – Formare și muncă activă”, în valoare de 59 de milioane de euro, care vizează un grup țintă de 5.105 șomeri non-NEETs, și proiectul “START – Investește în calificare pentru viitor!”, cu o valoare de 27 de milioane de euro, care vizează un grup țintă de 1.972 de șomeri NEETs. Sprijinim în acest fel integrarea tinerilor pe piața muncii”, a mai declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

Uzina Dacia realizează aproape 10% din exporturile României, are o contribuție de 3,5% din PIB-ul țării la fiecare dintre cele 13.000 de locuri de muncă de pe platforma de la Mioveni generează în industria auto din țara noastră alte circa 10 locuri de muncă.

La Uzina Dacia au fost prezenți și europarlamentarul Victor Negrescu, președintele Consiliului Județean Argeș Ion Mînzînă, Florin-Irinel Cotoșman – președinte ANOFM, Mihai-Nicolae Ucă – inspector general de stat adjunct, Liana-Ramona Moștenescu-Vasiliu, director general DGAERI – MMSS.

Citiți și: Premierul Marcel Ciolacu, discuții cu comisarul european Nicolas Schmit cu privire la aplicarea directivei privind salariul minim european

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a propus înființarea unui sistem european de apărare antiaeriană, după modelul sistemului israelian “Iron Dome”, în timpul unui interviu acordat în această dimineață postului Sky TV, relatează dpa, preluat de Agerpres. Mitsotakis a subliniat necesitatea unei strategii de apărare unificate în întreaga Europă pentru a se proteja împotriva unor potențiale amenințări.

În timpul apariției sale în mass-media, Mitsotakis și-a expus viziunea privind un sistem european de apărare aeriană care să acopere toate țările europene, similar cu “Iron Dome” israelian. El a subliniat importanța utilizării colective a resurselor europene pentru a asigura capacități de apărare aeriană pentru fiecare stat membru, independent de bugetele naționale.

Ministrul apărării, Nikos Dendias, a reluat declarațiile lui Mitsotakis, subliniind urgența implementării unui astfel de mecanism de apărare în Grecia și în întreaga Europă. Dendias a evidențiat necesitatea de a ne pregăti pentru potențiale atacuri la scară largă care implică drone și rachete, subliniind importanța strategiilor proactive de apărare.

Deși a recunoscut că dezvoltarea unui astfel de program va necesita timp, Dendias a precizat că în programul bugetar al țării până în 2030 au fost alocate fonduri pentru susținerea acestei inițiative. Acest lucru indică un angajament pe termen lung pentru consolidarea capacităților de apărare aeriană atât pe plan intern, cât și în contextul european mai larg.

Stabilitatea financiară în zona euro a beneficiat de îmbunătățirea perspectivelor economice, cu o inflație în scădere constantă și o revenire a încrederii investitorilor, potrivit raportului privind stabilitatea financiară pentru luna mai 2024, publicat astăzi de Banca Centrală Europeană. Cu toate acestea, perspectivele rămân fragile, întrucât posibilitatea unor șocuri economice și financiare este ridicată într-un mediu caracterizat de un grad ridicat de incertitudine geopolitică și în materie de politici la nivel mondial.

„Riscurile geopolitice continuă să umbrească perspectivele privind stabilitatea financiară”, a declarat vicepreședintele BCE, Luis de Guindos. „Deși condițiile de stabilitate financiară s-au îmbunătățit în concordanță cu reducerea riscurilor de recesiune și cu scăderea inflației, rămâne esențial să consolidăm în continuare reziliența sistemului financiar în contextul incertitudinilor economice și geopolitice la nivel mondial.”

Piețele financiare rămân vulnerabile la noi șocuri negative. Deși așteptările privind relaxarea politicii monetare au stimulat optimismul în evaluarea riscurilor de către investitori, sentimentul s-ar putea schimba rapid. De exemplu, un stres geopolitic acut ar putea declanșa volatilitatea, creând potențialul unor reacții de piață supradimensionate, care ar putea fi amplificate de instituțiile nebancare cu fragilități structurale de lichiditate.

Condițiile financiare restrictive continuă să testeze rezistența unei cohorte de gospodării, firme și guverne vulnerabile din zona euro. La nivel agregat, ratele datoriei în raport cu PIB-ul gospodăriilor și firmelor din zona euro au scăzut sub nivelurile anterioare pandemiei, ceea ce contribuie la atenuarea preocupărilor legate de sustenabilitatea datoriei. În același timp, se preconizează că datoria suverană se va stabiliza la niveluri mai ridicate decât înainte de pandemie, ceea ce face ca finanțele publice să fie mai vulnerabile la șocuri negative. În general, costurile aferente plății datoriilor ar putea crește în continuare în toate sectoarele economice, deoarece datoriile care ajung la scadență continuă să fie reevaluate la ratele dobânzilor actuale, semnificativ mai mari. Între timp, piețele imobiliare sunt în curs de scădere. Segmentul comercial, în special, continuă să cunoască o corecție substanțială a prețurilor și nu pot fi excluse noi scăderi. În schimb, piețele proprietăților rezidențiale dau unele semne de stabilizare după ceea ce a fost până acum o corecție ordonată a prețurilor.

Băncile din zona euro au rămas stabile, dar evaluările slabe ale băncilor sugerează că investitorii sunt preocupați de durabilitatea profitabilității acestora. Provocările pentru băncile din zona euro pot proveni din trei surse. În primul rând, cresc îngrijorările cu privire la calitatea activelor bancare, având în vedere semnele de creștere a pierderilor în unele portofolii de credite care sunt mai sensibile la încetinirile ciclice, în special în cazul creditelor imobiliare comerciale. În al doilea rând, costurile de finanțare a băncilor par să rămână ridicate, chiar dacă ratele de politică monetară încep să scadă. Și, în al treilea rând, veniturile băncilor ar putea fi diminuate pe măsură ce veniturile din exploatare slăbesc din cauza creșterii încă reduse a împrumuturilor și a veniturilor mai mici din împrumuturile cu rată variabilă.

În general, sistemul bancar din zona euro este bine echipat pentru a face față acestor riscuri, având în vedere pozițiile solide de capital și de lichiditate. Pentru a menține și a consolida reziliența băncilor într-un mediu macrofinanciar incert, este recomandabil ca autoritățile macroprudențiale să mențină amortizoarele de capital existente pentru a se asigura că acestea sunt disponibile pentru bănci în cazul unor evoluții nefavorabile, împreună cu măsuri bazate pe debitori care să asigure standarde solide de creditare. Punerea în aplicare a unui cadru macroprudențial cuprinzător pentru entitățile nebancare și o supraveghere mai integrată la nivelul UE a acestor entități ar juca un rol important în atenuarea riscurilor pentru stabilitatea financiară. Un sector financiar nebancar rezilient ar sprijini progresul către o uniune a piețelor de capital în Europa, contribuind la asigurarea faptului că instituțiile nebancare oferă o sursă stabilă de finanțare pentru economia reală pe parcursul ciclului.