GUVERNANȚĂ GLOBALĂ
Dezastrul e aproape. Cine va plăti preţul crizei din Europa?
Potrivit site-ului Money.ro, Europa a devenit capitva crizei datoriilor suverane, care riscă să se transforme într-o criză bancară. Dezastrul este aproape, continentul este pe punctul de a intra într-o nouă recesiune şi contribuabilii rămân să plătească într-o formă sau alta acest fiasco.
Încă de la începutul anului 2010 Europa stă sub ameninţarea unui faliment statal. A început cu Grecia, dar s-a extins rapid şi la celelalte ţări cu finanţe slabe. Amânarea adoptării unor soluţii clare ne-au adus în situaţia în care să discutăm despre scenarii în care Zona euro se sparge, ori despre cele în care întregul sistem bancar este pus la pământ.
În ultimele luni lucrurile s-au aprins. Grecia ar trebui să primească un nou bailout, deşi nu se ştie dacă o să ia următoarea tranşă din actualul acord, băncile europene au început să fie puse sub presiune pe motiv că au prea multe obligaţiuni neperformante în portofolii. În general, situaţia actuală indică faptul că state care teoretic nu au nicio şansă să-şi plătească datoriile, cum este Grecia, trebuie să fie ţinute în viaţă cu orice preţ. Datoriile făcute cu nesăbuinţă trebuie plătite de alţii, dar banii trebuie să ajungă înapoi la cei care i-au dat cu împrumut, în principal bănci.
Dacă băncile nu îşi mai primesc banii, întregul sistem ameninţă să ajungă în colaps.
Şi avem deja prima mare victimă. Dexia, o bancă în parte belgiană, în parte franceză, va fi spartă în mai multe bucăţi, cea din Belgia fiind naţionalizată, unele bucăţi vândute şi activele toxice vor fi puse într-o “bancă rea“, ţinută în viaţă cu ajutorul garanţiilor guvernamentale. Este a doua oară când cetăţenii din Belgia, Franţa şi Luxemburg plătesc pentru Dexia, banca mai primind un bailout în 2008, la vârful crizei financiare.
Povestea Dexia tinde să devină una clasică a acestor vremuri, pe care este probabil să o mai vedem repetată în perioada următoare. Banca a împrumutat statele PIIGS, decizie ce s-a dovedit în cele din urmă foarte prost inspirată. În plus pentru că celelalte bănci au mirosit slăbiciunile băncii şi au considerat-o insolvabilă, ori cu o solvabilitate redusă, au refuzat să o mai împrumute sau au făcut-o foarte scump. În acest caz, piaţa a eliminat organismul cel mai slab. Însă, Dexia este o bancă mare pentru Belgia, principala sa piaţă. Atât de mare încât activele sale cumulate reprezentau în iunie 2011, după o reducere cu 91 miliarde, 146% din produsul intern brut al Belgiei. Clienţii Dexia au depozite de aproximativ 80 miliarde euro la bancă. Aşa că unitatea de retail din Belgia va fi naţionalizată pentru 4 miliarde de euro din bani publici, în timp ce guvernele Franţei, Belgiei şi Luxemburgului au anunţat că pun garanţii de stat de 90 miliarde de euro pentru a ţine operaţiunile în viaţă.
Partida dintre state şi bănci seamănă cu cea dintre SUA şi URSS din perioada războiului rece: Distrugerea Reciprocă Asigurată. Cele două ţări au construit atât de multe rachete balistice cu focoase nucleare, astfel încât pornirea unui conflict cu aceste ogive ar fi însemnat distrugerea celor două ţări. Diferenţa este că guvernele şi băncile nu sunt deloc duşmani. Băncile cumpără promisiunile de plată ale statelor şi dacă lucrurile merg rău pentru bănci, guvernele se angajează să plătească. Guvernele găsesc astfel bani pentru a plăti promisiunile electorale, băncile îşi asigură profitul sau, în absenţa acestuia, supravieţuirea.
Rezultatul acestei fructoase colaborări se vede în acest moment. State supraîndatorate, deficite imense, hazard moral, bănci care trăiesc pe bani publici sau sunt la limita falimentului.
Pensionări anticipate, salarii la stat peste cele din mediul privat, posturi plătite de la bugetul de stat fără număr, proiecte publice fanteziste, ori realiste, dar fără sfârşit. Asta au făcut guvernanţii în ţara noastră sau aiurea în ultimele decade, şi consecinţele se văd acum. Nu este nicidecum vina speculatorilor, a agenţiilor de rating păcătoase. Ca orice balon, şi acesta a ajuns să se spargă.
România a trecut şi ea parţial printr-un astfel de moment. Însă, în cazul nostru criza a venit la timp. Altfel, bailoutul de la FMI/CE de 20 miliarde de euro pentru salvarea statului şi a sistemului bancar ar fi fost insuficient. Însă, în acest moment, prin prisma datoriei publice acumulate şi a programelor de austeritate fără reformă, dar cu creşterea taxelor şi impozitelor, ţara noastră stă în faţa intemperiilor mai expusă ca oricând. Aparatul bugetar a fost hrănit atât cât să treacă peste primul val al crizei. Însă, cu o contracţie a economiei la nivel global, s-ar putea să nu mai fie resurse pentru cea de-a doua repriză.
Germania şi Franţa vorbesc acum de recapitalizarea băncilor din bani publici şi despre o soluţie finală pentru această criză, care într-o formă sau alta a mai fost promisă Europei în câteva rânduri, de fiecare dată cu adjectivul “excepţional”.
În cele din urmă, oricare ar fi soluţia dictată de guvernele Europei, tot contribuabilul de rând va rămâne să plătească. Fie că vorbim de datorie publică imensă, fie că va fi inflaţie, şi nota de plată nu este deloc mică.
Articolul integral de pe money.ro poate fi citit aici.
Susa foto: navada.net
BRAZILIA
Liderii lumii își intersectează drumurile la Forumul Economic Mondial de la Davos. Donald Trump și Emmanuel Macron participă în premieră. Cine sunt marii absenți
Majoritatea țărilor G7 și Uniunea Europeană vor fi reprezentate la ediția din acest an a Forumului Economic Mondial de la Davos, un eveniment marcat de provocările unei ”lumi fracturate” care debutează marți și se încheie vineri (23-26 ianuarie) și la care vor lua parte un număr record peste 340 de lideri politici, între care vor participa în premieră Donald Trump și Emmanuel Macron. Printre marii absenți se numără președintele chinez, Xi Jinping sau președintele rus, Vladimir Putin.
La un an distanță după ce Forumul de la Davos a fost dominat de ambiția președintelui chinez Xi Jinping de a prelua inițiativa în cursa globalizării, Statele Unite – cea mai puternică economie a lumii – vor fi reprezentate la ediția din 2018 de către președintele Donald Trump, a cărui prezență este așteptată să clarifice poziția Washington-ului față de provocările și oportunitățile globalizării.
Tot la un an față de precedenta ediție, premierul britanic Theresa May se va adresa din nou audienței de la Davos într-un context diferit în care Brexit-ul a căpătat mai multă claritate, arătând că Marea Britanie are nevoie de soluții și parteneriate noi pentru a conta în luarea deciziilor la nivel global.
”Crearea unui viitor comun într-o lume fracturată”: Depășirea diviziunilor
Cei peste 340 de lideri invitați la Davos se vor concentra pe găsirea unor modalități de reafirmare a cooperării internaționale în ceea ce privește interesele comune cruciale, precum securitatea internațională, mediul și economia globală.
”Întâlnirea vine într-un moment în care concurența geostrategică dintre state este, în general, văzută a fi în creștere”, argumentează cei de la World Economic Forum, care au intitulat ediția din acest an ”Crearea unui viitor comun într-o lume fracturată”.
”Pe lângă cooperarea internațională, o prioritate suplimentară a întâlnirii va fi depășirea diviziunilor în interiorul țărilor. Acestea au fost adesea cauzate de defalcări ale contractului social ca urmare a eșecului de a proteja societățile de impactul transformării unei succesiuni de șocuri, de la globalizare la proliferarea social media și de la nașterea celei de-a patra revoluții industriale. În mod colectiv, aceste șocuri au cauzat o pierdere de încredere în instituții și au afectat relația dintre business și societate”, spun organizatorii.
Cine vine la Davos: Trump și Macron vor ”descăleca” în premieră la Forumul Economic Mondial
Discursul de deschidere al ediției din acest an va fi susținut de către Narendra Modi, premierul Indiei, o țară cu o explozie demografică consistentă și care este preconizată să devină cea de-a 5-a economie a lumii în acest an, devansând Franța și Marea Britanie.
Președintele SUA, Donald Trump, va ține un discurs la finalul Forumului Economic Mondial din acest an. De altfel, Donald Trump va deveni primul președinte american de la Bill Clinton încoace care va fi prezent la Forumul de la Davos. Liderul de la Casa Albă este așteptat să își promoveze agenda ”America mai întâi” față de liderii mondiali, alături de promovarea politicilor sale de consolidare a afacerilor americane, a industriilor americane și a muncitorilor americani.
Foto: ONU
Un alt lider important care vine la Davos în premieră este președintele francez Emmanuel Macron, cel care pare să fi dobândit în ultimele lumi poziția de cel mai influent lider european, insistând pentru numeroase reforme în materie de politică monetară și economică și de apărare. Locatarul de la Elysee este și cel mai activ lider din Europa în acest început de an după summitul bilateral cu Theresa May în care a urmărit să atragă Marea Britanie într-o cooperare în privința apărării europene și după întrevederea cu cancelarul german Angela Merkel.
FOTO: Donald Tusk/ Facebook
Alături de Trump și Macron, ale căror țări fac parte din G7, vor mai participa Angela Merkel (Germania), Theresa May (Marea Britanie), Paolo Gentiloni (Italia), Justin Trudeau (Canada) și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
FOTO: Donald Tusk/ Facebook
Printre aceștia, la nivelul țărilor G20 se adaugă Mauricio Macri, președintele Argentinei, Michel Temer, președintele Braziliei, dar și Cyril Ramaphosa, vicepreședinte al Africii de Sud. China va fi reprezentată de Liu He, un important membru al Partidului Comunist chinez care gestionează afacerile economice și monetare ale țării.
Printre liderii mondial care mai participă la Forumul de la Davos din 2018 sunt premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, premierul Norvegiei, Erna Soldberg, președintele Columbiei, Juan Manuel Santos, sau regele Iordaniei, Abdullah al II-lea.
Marii absenți ai Forumului vor fi Vladimir Putin și Xi Jinping. Președintele rus nu a mai fost prezent la Davos din 2009, iar în acest an se pregătește pentru alegerile prezidențiale din 18 martie 2018, care l-ar putea ține la putere până în 2024. La un an distanță după ce a anunțat că Beijing-ul se va deschide și mai mult și că va acționa ca un apărător al ordinii internaționale și al beneficiilor globalizării, președintele Xi Jinping, recent reales în funcție, nu va participa la Forumul de la Davos.
Fondat în 1971 de Klaus Schwab, Forumul Economic Mondial de la Davos se va afla în acest an la cea de-a 48-a ediție.
.
DINAMICA GLOBALIZĂRII
World Economic Forum: Teama de un război între marile puteri, extrem de ridicat la nivel global printre liderii companiilor și reprezentanți ai mediului academic
O mare majoritate a directorilor de companii şi a universitarilor cred că riscul unei confruntări între marile puteri este tot mai mare, conform unui sondaj global realizat de Forumul Economic Mondial (WEF) şi publicat miercuri, transmite DPA, potrivit Agerpres.
Foto: Kremlin.ru
Dintre cei aproape 1.000 de participanţi la acest sondaj anual privind riscurile la nivel global, 93% au spus că fricţiunile politice sau economice între marile puteri se vor înrăutăţi.
Sondajul apare cu câteva zile înainte ca mai mulți lideri ai planetei să participe la Forumul Economic Mondial de la Davos, programat în perioada 23-26 ianuarie, și care vor lua parte, printre alții, președintele SUA, premierul Indiei, președintele Franței și prim-miniștrii Marii Britanii, Canadei și Italiei.
Aproape 80% dintre respondenți consideră că riscurile legate de războaie care să implice mari puteri sunt mai ridicate în acest an decât în 2017.
Aproximativ două treimi dintre participanţii la sondaj au fost bărbaţi europeni şi nord-americani ce activează în mediul de afaceri şi în mediul academic, mai notează sursa citată.
Teama exprimată în sondaj intervine în condițiile nivelului scăzut al relațiilor dintre Statele Unite și Rusia, nivel ce nu a fost îmbunătățit așa cum era preconizat la debutul administrațiai Trump în urmă cu un an. Acestor disensiuni le sunt adăugate retorica amenințătoare de tip nuclear între Coreea de Nord și SUA, manifestațiile din Iran, situația complicată din Orientul Mijlociu, dar și impactul fenomenului terorist.
.
CHINA
Summitul APEC. ”America first” versus globalizare. Donald Trump și Xi Jinping au prezentat viziuni concurente pentru comerțul global
Cameron: Ucraina are dreptul să folosească armele furnizate de Marea Britanie pentru a lovi Rusia pe teritoriul său
Consiliul Ministerial al OCDE: Șefa diplomației române a reliefat contribuția României în direcția eforturilor pentru dezvoltare durabilă ale organizației
Uniunea Europeană și NATO denunță Rusia pentru lansarea de atacuri cibernetice împotriva Germaniei și a Cehiei
De Ziua Mondială a Libertății Presei, Comisia Europeană solicită statelor membre să pună în aplicare „cât mai curând” normele fără precedent adoptate pentru protejarea jurnaliștilor
Germania nu va tolera atacul cibernetic sponsorizat de Rusia asupra SPD și amenință cu represalii
Marcel Ciolacu: La nivelul societății din România, avem în mass-media un partener ferm de partea adevărului
Op-Ed | A call from Moldova for a European budget for peace: A Marshall Plan could be Europe’s promise of peace
Op-Ed | Un apel din Republica Moldova pentru un buget european pentru pace: Un Plan Marshall ar putea fi promisiunea de pace a Europei
Prima vizită de stat a unui președinte francez în Germania după 24 de ani: Macron va fi elogiat cu Premiul Pacea Westfalică într-o vizită ce va sta sub semnul cooperării europene
Op-Ed | Ambasadorul SUA, Kathleen Kavalec: Susținerea libertății presei, un pilon al societăților democratice
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene
Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură
Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate
Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții
Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
NATO1 week agoȘeful Pentagonului, discuție telefonică cu ministrul român al apărării după ce Biden a aprobat ajutorul pentru Ucraina. Susținerea Kievului împotriva agresiunii Rusiei, principala temă a convorbirii
- POLITICĂ1 week ago
Sondaj INSCOP alegeri locale: PSD – 28,4%, PNL – 26,7%, AUR – 14,4%. Echilibru de forțe în interiorul coaliției de guvernare, cu social-democrații în scădere (2%) și liberalii în creștere (1%)
- EDITORIALE5 days ago
Op-ed | Annalena Baerbock, șefa diplomației germane, la 20 de ani de la marea extindere a UE: Fiecărei generaţii îi revine o misiune. Avem misiunea de a apăra și consolida proiectul european
- U.E.1 week ago
“Sorbona 2.0”: Avertizând că “Europa noastră poate muri” în fața concurenței globale, Macron face apel la o strategie de apărare credibilă fără a fi “vasala” SUA
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Bogdan Ivan, negocieri cu Comitetul OCDE de Politici în Știință și Tehnologie de la Paris: Cel mai mare avantaj competitiv îl reprezintă mințile geniale ale românilor
