Connect with us

INTERNAȚIONAL

Acord militar americano-polonez la Washington: Donald Trump a aprobat desfășurarea a încă 1.000 de soldați americani în Polonia, deși Varșovia dorea crearea unei baze militare SUA numită ”Fort Trump”

Published

on

Preşedintele Donald Trump s-a angajat miercuri, la Washington, în faţa omologului său polonez Andrzej Duda, să desfăşoare 1.000 de soldaţi americani în Polonia la solicitarea autorităţilor de la Varşovia, care urmăresc să descurajeze o potenţială agresiune din partea Rusiei și care doreau inițial stabilirea unei prezențe militare permanente a Statelor Unite pe teritoriul țării, fiind dispuse să aloce 2 miliarde de dolari pentru o astfel de investiție.

Trump a făcut acest anunţ la Casa Albă, într-o conferinţă de presă cu preşedintele Andrzej Duda, la scurt timp după semnarea unei declaraţii comune de susţinere a cooperării militare bilaterale şi după ce au urmărit zborul unui avion F-35, informează Reuters.

De altfel, vizita președintelui Poloniei la Washington, a doua în mai puțin de un an, a fost axată pe dimensiunea cooperării militare, Varșovia comandând deja 30 de avioane americane F-35 pentru a-și înlocui flota existentă, și pe dimensiunea cooperării energetice, unde Polonia se transformă într-un hub regional pentru gazul natural lichefiat american.

“Președintele Duda și cu mine am semnat o declarație comună care afirmă cooperarea semnificativă în domeniul apărării dintre națiunile noastre. Și, așa cum arată declarația, Statele Unite și Polonia nu sunt legate doar de un parteneriat strategic, ci de valori comune adânci, de obiective comune și de o prietenie foarte puternică și perseverentă”, a spus Trump, în debutul conferinței de presă, în condițiile în care vizita președintelui Poloniei a avut loc la aniversarea a 100 de ani de relații diplomatice.

În replică, Andrzej Duda l-a invitat pe Donald Trump, în septembrie, la Varșovia pentru a participa la ceremonii de comemorare a victimelor căzute în al Doilea Război Mondial, conflagrație ce a început acum 80 de ani, la 1 septembrie 1939, prin atacarea Poloniei de către Germania nazistă.

Polonia dorea ”Fort Trump”. Președintele SUA a aprobat deplasarea din Germania în Polonia a unui contingent de 1.000 de militari

Duda, care ia în calcul denumirea acestei desfăşurări de trupe americane “Fort Trump”, a afirmat că suplimentarea trupelor este necesară din cauza agresiunii suferite în trecut de Polonia din partea Moscovei şi pentru a sprijini consolidarea legăturilor acestui stat cu Occidentul.

Rusia îşi arată din nou faţa aspră, neprietenoasă şi imperială“, a declarat Duda, potrivit Agerpres.”Rusia caută mereu să ne ia teritoriul”, a adăugat preşedintele polonez.

La începutul discuţiilor cu omologul polonez, liderul de la Casa Albă afirmase că acest contingent ar putea fi deplasat din cadrul forţelor americane staţionare în Germania, ţară pe care Trump a criticat-o din nou că plăteşte prea puţin pentru apărarea comună a NATO.

© President of Poland official website

Întrebat în legătură cu o acţiune concretă, el a menţionat sporirea efectivului din Polonia cu 2.000 de militari. Totuşi, nu este vorba de o suplimentare a trupelor americane în Europa, ci de relocarea unor militari mobilizaţi în prezent în Germania.

„Decizia nu este finală“, a precizat liderul de la Casa Albă, citat de AFP, potrivit Adevărul.

Pe de altă parte, el a evitat un răspuns concret în privinţa stabilirii unei baze permanente în Polonia, o decizie care ar putea irita Moscova, care acuză că o astfel de prezență permanentă ar încălca Actul Fondator NATO-Rusia. În prezent, aproape 5.000 de soldaţi americani staţionează prin rotaţie în teritoriul polonez în cadrul operaţiunilor NATO, Polonia găzduind unul dintre cele patru batalioane ale NATO pe flancul estic.

Trump: Sper că Polonia va avea o relaţie minunată cu Rusia

Decizia preşedintelui american reprezintă un efort de a satisface interesele Poloniei, un aliat cheie al NATO, fără a-l antagoniza în mod făţiş pe preşedintele rus Vladimir Putin, cu care Trump ar dori să aibă relaţii de prietenie, comentează Reuters.

“Sper că Polonia va avea o relaţie minunată cu Rusia. Sper că vom avea o relaţie minunată cu Rusia”, a mai declarat Trump.

Decizia SUA, salutată de NATO

Statele Unite au deja trupe în Polonia în baza acordului din 2016 cu NATO, ca răspuns la anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea în 2014.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Jens Stoltenberg a salutat anunţul preşedintelui american.

“Anunţul de astăzi este parte a eforturilor NATO măsurate, defensive şi proporţionale de întărire a (politicii) noastre de apărare şi descurajare”, a declarat Stoltenberg.

De altfel, cel mai recent, la reuniunea ministerială de la Washington în care NATO a aniversat 70 de ani de la înființare, Alianța a decis să investească peste 260 de milioane de dolari în dezvoltarea infrastructurii militare aliate, sumă ce va fi alocată unui proiect de susținere a forțelor americane prezente în centrul Poloniei.

Andrzej Duda s-a aflat într-o vizită la Casa Albă şi anul trecut, când a plecat cu o zi mai devreme de la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la București și i-a lansat omologului american propunerea țării sale de a găzdui o bază militară americană permanentă și care să se numească ”Fort Trump”.

Citiți mai multe despre cooperarea strategică americano-poloneză

Tot la capitolul relației bilaterale, Varșovia a găzduit în luna februarie o reuniune ministerială dedicată situației din Orientul Mijlociu și co-prezidată de secretarul de Stat Mike Pompeo și de șeful diplomației polonez Jacek Czaputowicz. În același interval, vicepreședintele SUA Mike Pence a participat alături de președintele Andrzej Duda la ceremonia de semnare a unui contract în valoare de 414 milioane de dolari pentru dotarea armatei poloneze cu lansatoare americane de rachete HIMARS.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu”, aflat în premieră la comanda grupării navale permanente NATO SNMCMG-2, peste 3.500 de mile marine și escale în cinci porturi din Grecia și Turcia în cinci săptămâni

Published

on

©www.navy.ro/ căpitan Nicoleta Burlacu

Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274), din dotarea Forţelor Navale Române, aflat în premieră la comanda grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor SNMCMG – 2 (Standing NATO Mine Counter Measures Group 2) din care mai fac parte vânătoarele de mine „Fulda” (Germania) și „Akçay” (Turcia) a desfășurat acțiuni navale în Marea Neagră, Marea Marmara, Marea Egee și Marea Mediterana, parcurgând peste 3.500 de mile marine și a făcut escale in cinci porturi din Grecia și Turcia, potrivit unui comunicat al Forțelor Navale Române.

©www.navy.ro/ căpitan Nicoleta Burlacu

Staționarea în portul grecesc Souda, din Insula Creta, a fost utilizată pentru refacerea capacității de luptă a navei și a echipajului, oferind cadrul necesar pentru stabilirea primelor legături cu cea de-a doua grupare navală permanentă a NATO care operează în Marea Mediterana, SNMG-2 (Standing NATO Maritime Group), alcătuită din fregate, prilej cu care au fost planificate, în detaliu, exercițiile comune ce s-au desfășurat pe mare.

©www.navy.ro/ căpitan Nicoleta Burlacu

Potrivit sursei amintită mai sus, ”comandantul SNMG-2, contraamiralul de flotilă Paolo Fantoni (Italia), împreună cu comandantul SNMCMG-2, căpitan-comandorul Valentin Vlad au urmărit, în prima zi a exercițiilor comune, interacțiunea celor două grupări navale de la bordul vânătorului de mine german <<Fulda>>”.

©www.navy.ro/ căpitan Nicoleta Burlacu

”Navele SNMCMG-2 au executat seriale specifice de asigurare a libertății navigației și de conducere în siguranță pe un canal dragat, iar fregatele SNMG-2 au asigurat protecția forței în cele trei medii (aerian, naval și submarin) necesară unui convoi militar. Pe durata întregii săptămâni de interacțiune, elicopterele grupării SNMG-2 au survolat raioanele maritime, iar navele grupării SNMCMG-2 au răspuns prompt, acționând conform scenariilor exercițiilor, pentru respingerea atacului inamic”, mai menționează Forțele Navale Române în comunicat.

©www.navy.ro/ căpitan Nicoleta Burlacu

”Nivelul ridicat de reacție imediată al echipajului navei și al statului major al grupării navale SNMCMG-2 a fost consolidat și în săptămâna ce a urmat, când gruparea navală NATO condusă de România a interacționat cu navele Forțelor Navale Turce”, amintește sursa amintită.

©www.navy.ro/ căpitan Nicoleta Burlacu

„În cadrul unor scenarii fictive, am continuat exersarea la standardele NATO a modului de acțiune în diferite situații ce pot apărea pe mare. Puitorul de mine și plase 274 ”Viceamiral Constantin Bălescu” a condus secvența de reaprovizionare pe mare, executată, simultan, pe ambele borduri, cu navele militare turcești „Anamur” și „Ayvalik”. Manevra de apropiere precisă a navigatorului, modul în care marinarii au acționat și rapiditatea cu care s-au stabilit legăturile cu cele două nave, au arătat că putem vorbi, în acest moment, de un întreg navă-echipaj, confirmându-se, în același timp, profesionalismul militarilor noștri”, a afirmat comandantul navei, căpitan-comandorul Daniel Gheorma.

©www.navy.ro / căpitan Nicoleta Burlacu

Antrenamentele comune desfășurate la nivelul grupării SNMCMG-2 au ca obiectiv consolidarea interoperabilității forțelor Alianței și îmbunătățirea procedurilor standard de acțiune ale NATO.

Potrivit sursei menționate mai sus, ”în ultima săptămână, exercițiile au fost diversificate. Navigatorii puitorului de mine <<Viceamiral Constantin Bălescu>>, cei ai vânătorului de mine german <<Fulda>> și cei ai vânătorului de mine turcesc <<Akcay>> și-au demonstrat măiestria în cadrul serialului de acostare bord în bord, executând o apropiere perfectă a navelor”.

”Gruparea navală SNMCMG-2 continuă să implementeze măsurile de securitate, adoptate la Summit-ul NATO, printr-o abordare de tip 360 de grade a problematicii securității, îndeplinind în mod eficient toate cele trei sarcini fundamentale stabilite în conceptul Strategic: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitatea prin cooperare. Totodată, contribuim activ la promovarea imaginii Alianței Nord Atlantice, prin vizitele oficiale pe care delegația grupării SNMCMG-2, la comanda căreia mă aflu, le desfășoară în porturile în care nava și echipajul își refac capacitatea de luptă. Nivelul ridicat de pregătire al statului major al SNMCMG-2, al echipajului și al navei-comandant a grupării, precum și al celorlalte nave și echipaje care fac parte din grupare, atins în urma activităților de instruire intensă, mă îndreptățește să îi asigur pe toți cei de acasă că vom îndeplini misiunea cu succes și vom continua să reprezentăm România la cotele cele mai înalte” a precizat comandantul grupării SNMCMG-2, căpitan-comandorul Valentin Vlad.

©www.navy.ro/ căpitan Nicoleta Burlacu

Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274) are la bord un echipaj format din 68 de marinari și militari de stat major, iar la comanda navei se află căpitan-comandorul Daniel Gheorma.

©www.navy.ro/ căpitan Nicoleta Burlacu

SNMCMG – 2 este una dintre cele patru forțe maritime multinaționale integrate, care contribuie la asigurarea măsurilor de securitate colectivă a Alianței Nord Atlantice și demonstrează solidaritatea partenerilor NATO.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul general al ONU Antonio Guterres: Inegalitatea de gen ar trebui să ne ruşineze pe toţi. Nu este doar inacceptabilă, ci şi stupidă

Published

on

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a declarat joi că inegalitatea de gen este ”stupidă” și un motiv de rușine la nivel mondial, luându-și angajamentul să pună presiune pe guverne pentru ca acestea să pună capăt legilor discriminării, anunță Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unui discurs susținut înaintea reuniunii anuale a Comisiei ONU pentru Statutul Femeilor care va avea loc luna viitoare la New York, Guterres a atras atenţia că situaţia drepturilor femeilor este groaznică şi a spus că va încerca să pună capăt ”gândirii masculine implicite” în interiorul Naţiunilor Unite.

”La fel cum sclavia şi colonialismul au fost o pată asupra secolelor trecute, inegalitatea de gen ar trebui să ne ruşineze pe toţi în secolul al XXI-lea. Deoarece nu este doar inacceptabilă, ci şi stupidă”, a spus Guterres într-un discurs la The New School din New York.

Acesta a atras atenția că în 34 de țări violul în cadrul căsătoriei este în continuare considerat legal, în contextul în care protecția legală împotriva violului și violenței domestice este diluată sau diminuată.

Terminologia pentru promovarea sănătăţii sexuale şi reproductive a femeilor este agreată de mult timp la nivel internaţional, inclusiv în rezoluţii adoptate de Consiliul de Securitate în 2009 şi 2013 şi în alte rezoluţii adoptate anual de către Adunarea Generală a ONU. 

Totuşi, Statele Unite, sub preşedinţia lui Trump, fac eforturi pentru a elimina astfel de prevederi din noile rezoluţii ale ONU.

Administraţia Trump a tăiat deja finanţarea în 2017 pentru Fondul ONU pentru Populaţie deoarece consideră că este legat de un program privind avorturile, însă ONU a precizat că este o percepţie inexactă.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan au convenit să accelereze organizarea unui summit la cel mai înalt nivel privind situația din Siria

Published

on

© www.tccb.gov.tr

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său turc Recep Tayyip Erdogan au continuat vineri schimbul de opinii cu privire la evoluțiile din Siria, cu prilejul unui apel telefonic la inițiativa părții turce, potrivit unui comunicat al Kremlinului, citat de Agerpres

Cei doi lideri și-au exprimat îngrijorarea cu privire la escaladarea tensiunii din Idlib, care a dus la numeroase victime, inclusiv în rândul personalului militar turc.

Ankara a suferit joi pierderi grele, după săptămâni de tensiuni în creştere la Idlib între forţele turce şi cele ale regimului sirian, care s-au înfruntat de mai multe ori de la începutul lunii. Bilanțul militarilor turci uciși în regiunea Idlib a ajuns în această lună la 54, după ce 33 de soldați turci au decedat în urma unui atac aerian al forțelor guvernamentale siriene, atac care a rănit alți 32 de soldați, potirivt declarațiilor guvernatorului în provincia turcă Hatay la granița cu Siria.

După moartea soldaţilor turci, Rusia, aliată a regimului sirian, a acuzat vineri trupele Ankarei că s-au aflat printre „unităţile combatante ale grupărilor teroriste”.

Forțele guvernamentale, susținute de Rusia, au încercat să recâștige Idlib de sub controlul grupărilor jihadiste și al facțiunilor rebele susținute de armata turcă staționată în zonă.

Atacul aerian a avut loc după ce opoziția a preluat orașul cheie Saraqeb, la nord-est de Balyun. Idlib este ultima provincie siriană care a rămas în mâinile opoziției, informează BBC.

Turcia, care susține opoziția, a declarat că a lovit, la rândul său 200 de ținte guvernamentale ca răspuns, „neutralizând” 309 de soldați.

În plus, potrivit Ministerului rus al Apărării, soldații turci fuseseră uciși într-un „bombardament” în timp ce operau alături de „teroriști” în zona Balyun, unde se aflau luptători din alianța Hayat Tahrir al-Sham (fostul Al-Nusra) care atacau forțele guvernamentale siriene.

În schimb, Rusia a declarat că a fost în contact permanent cu Turcia pentru a se asigura că trupele turce nu sunt vizate în Idlib și că nu a existat nicio informare asupra prezenței militarilor turci în Balyun. Cu toate acestea, ministrul turc al apărării a insistat că rușii au fost informați despre locațiile trupelor turcești, susținând că niciun grup armat nu se afla în apropierea soldaților care au fost atacați.

În acest sens, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan au discutat despre punerea în aplicare a acordurilor ruso-turce încheiate în 2018 și 2019, al căror scop prioritar a fost combaterea grupărilor teroriste internaționale.

De asemenea, ambele părți au subliniat cât de importantă este îmbunătățirea eficacității coordonării dintre ministerele apărării din Rusia și Turcia.

În cele din urmă, cei doi au reafirmat că este necesară adoptarea de măsuri suplimentare pentru a normaliza situația din nord-vestul Siriei. Astfel, Putin și Erdogan au fost de acord să intensifice consultările între agențiile corespunzătoare și să examineze posibilitatea de a organiza curând o reuniune la cel mai înalt nivel.

Amintim că în paralel cu apelul telefonic inițiat de Ankara către Kremlin, pe fondul acestei situații, Consilul Nord-Atlantic se va reuni astăzi, la cererea Turciei, pentru consultări în baza articolului 4 din Tratatul NATO, după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut joi seara o discuție telefonică cu ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu.

Conform Articolului 4 din Tratat, orice stat aliat poate solicita ţinerea de consultări în situaţia în care consideră că îi sunt ameninţate integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea.

Continue Reading

Facebook

Defender Europe 20

Advertisement
Advertisement

Trending