Connect with us

INTERNAȚIONAL

Acord militar americano-polonez la Washington: Donald Trump a aprobat desfășurarea a încă 1.000 de soldați americani în Polonia, deși Varșovia dorea crearea unei baze militare SUA numită ”Fort Trump”

Published

on

Preşedintele Donald Trump s-a angajat miercuri, la Washington, în faţa omologului său polonez Andrzej Duda, să desfăşoare 1.000 de soldaţi americani în Polonia la solicitarea autorităţilor de la Varşovia, care urmăresc să descurajeze o potenţială agresiune din partea Rusiei și care doreau inițial stabilirea unei prezențe militare permanente a Statelor Unite pe teritoriul țării, fiind dispuse să aloce 2 miliarde de dolari pentru o astfel de investiție.

Trump a făcut acest anunţ la Casa Albă, într-o conferinţă de presă cu preşedintele Andrzej Duda, la scurt timp după semnarea unei declaraţii comune de susţinere a cooperării militare bilaterale şi după ce au urmărit zborul unui avion F-35, informează Reuters.

De altfel, vizita președintelui Poloniei la Washington, a doua în mai puțin de un an, a fost axată pe dimensiunea cooperării militare, Varșovia comandând deja 30 de avioane americane F-35 pentru a-și înlocui flota existentă, și pe dimensiunea cooperării energetice, unde Polonia se transformă într-un hub regional pentru gazul natural lichefiat american.

“Președintele Duda și cu mine am semnat o declarație comună care afirmă cooperarea semnificativă în domeniul apărării dintre națiunile noastre. Și, așa cum arată declarația, Statele Unite și Polonia nu sunt legate doar de un parteneriat strategic, ci de valori comune adânci, de obiective comune și de o prietenie foarte puternică și perseverentă”, a spus Trump, în debutul conferinței de presă, în condițiile în care vizita președintelui Poloniei a avut loc la aniversarea a 100 de ani de relații diplomatice.

În replică, Andrzej Duda l-a invitat pe Donald Trump, în septembrie, la Varșovia pentru a participa la ceremonii de comemorare a victimelor căzute în al Doilea Război Mondial, conflagrație ce a început acum 80 de ani, la 1 septembrie 1939, prin atacarea Poloniei de către Germania nazistă.

Polonia dorea ”Fort Trump”. Președintele SUA a aprobat deplasarea din Germania în Polonia a unui contingent de 1.000 de militari

Duda, care ia în calcul denumirea acestei desfăşurări de trupe americane “Fort Trump”, a afirmat că suplimentarea trupelor este necesară din cauza agresiunii suferite în trecut de Polonia din partea Moscovei şi pentru a sprijini consolidarea legăturilor acestui stat cu Occidentul.

Rusia îşi arată din nou faţa aspră, neprietenoasă şi imperială“, a declarat Duda, potrivit Agerpres.”Rusia caută mereu să ne ia teritoriul”, a adăugat preşedintele polonez.

La începutul discuţiilor cu omologul polonez, liderul de la Casa Albă afirmase că acest contingent ar putea fi deplasat din cadrul forţelor americane staţionare în Germania, ţară pe care Trump a criticat-o din nou că plăteşte prea puţin pentru apărarea comună a NATO.

© President of Poland official website

Întrebat în legătură cu o acţiune concretă, el a menţionat sporirea efectivului din Polonia cu 2.000 de militari. Totuşi, nu este vorba de o suplimentare a trupelor americane în Europa, ci de relocarea unor militari mobilizaţi în prezent în Germania.

„Decizia nu este finală“, a precizat liderul de la Casa Albă, citat de AFP, potrivit Adevărul.

Pe de altă parte, el a evitat un răspuns concret în privinţa stabilirii unei baze permanente în Polonia, o decizie care ar putea irita Moscova, care acuză că o astfel de prezență permanentă ar încălca Actul Fondator NATO-Rusia. În prezent, aproape 5.000 de soldaţi americani staţionează prin rotaţie în teritoriul polonez în cadrul operaţiunilor NATO, Polonia găzduind unul dintre cele patru batalioane ale NATO pe flancul estic.

Trump: Sper că Polonia va avea o relaţie minunată cu Rusia

Decizia preşedintelui american reprezintă un efort de a satisface interesele Poloniei, un aliat cheie al NATO, fără a-l antagoniza în mod făţiş pe preşedintele rus Vladimir Putin, cu care Trump ar dori să aibă relaţii de prietenie, comentează Reuters.

“Sper că Polonia va avea o relaţie minunată cu Rusia. Sper că vom avea o relaţie minunată cu Rusia”, a mai declarat Trump.

Decizia SUA, salutată de NATO

Statele Unite au deja trupe în Polonia în baza acordului din 2016 cu NATO, ca răspuns la anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea în 2014.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Jens Stoltenberg a salutat anunţul preşedintelui american.

“Anunţul de astăzi este parte a eforturilor NATO măsurate, defensive şi proporţionale de întărire a (politicii) noastre de apărare şi descurajare”, a declarat Stoltenberg.

De altfel, cel mai recent, la reuniunea ministerială de la Washington în care NATO a aniversat 70 de ani de la înființare, Alianța a decis să investească peste 260 de milioane de dolari în dezvoltarea infrastructurii militare aliate, sumă ce va fi alocată unui proiect de susținere a forțelor americane prezente în centrul Poloniei.

Andrzej Duda s-a aflat într-o vizită la Casa Albă şi anul trecut, când a plecat cu o zi mai devreme de la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la București și i-a lansat omologului american propunerea țării sale de a găzdui o bază militară americană permanentă și care să se numească ”Fort Trump”.

Citiți mai multe despre cooperarea strategică americano-poloneză

Tot la capitolul relației bilaterale, Varșovia a găzduit în luna februarie o reuniune ministerială dedicată situației din Orientul Mijlociu și co-prezidată de secretarul de Stat Mike Pompeo și de șeful diplomației polonez Jacek Czaputowicz. În același interval, vicepreședintele SUA Mike Pence a participat alături de președintele Andrzej Duda la ceremonia de semnare a unui contract în valoare de 414 milioane de dolari pentru dotarea armatei poloneze cu lansatoare americane de rachete HIMARS.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Franţa a decis să suspende orice plan pentru exportul în Turcia de materiale de război care ar putea fi utilizate în cadrul ofensivei din Siria

Published

on

© Présidence de la République France/ Flickr

“Franţa a decis să suspende orice plan pentru exportul în Turcia de materiale de război care ar putea fi utilizate în cadrul ofensivei din Siria”, au anunţat sâmbătă ministerul francez al armatelor şi de externe, notează AFP, informează Agerpres.

“Această decizie are efect imediat”, au precizat cele două ministere într-un comunicat. “Consiliul Afaceri Externe al UE care se va reuni la 14 octombrie la Luxemburg va fi ocazia de a coordona o abordare europeană în acest sens”, potrivit documentului.

“Franţa reiterează condamnarea fermă a ofensivei unilaterale angajate de Turcia în nord-estul Siriei”, a adăugat comunicatul. Aceasta “subminează eforturile de securitate şi de stabilizare ale Coaliţiei internaţionale contra Daech (acronimul în arabă al grupării Stat Islamic). Ea antrenează consecinţe umanitare importante. Aduce deci atingere securităţii europenilor”, a subliniat documentul.

“Franţa solicită organizarea rapidă a unei reuniuni a Coaliţiei contra Daech pentru a discuta despre continuarea eforturilor Coaliţiei în acest context”, potrivit comunicatului.

O decizie similară de suspendare a vânzărilor de arme către Ankara a fost anunţată vineri şi sâmbătă de guvernele olandez şi ulterior de cel german.

Reamintim că ieri, 12 octombrie,  Turcia a anunţat că forţele sale au capturat oraşul Ras al-Ain, din nord-estul Siriei, după patru zile de bombardamente şi de lupte împotriva unei miliţii kurde susţinute de ţările occidentale, informează AFP, potrivit Agerpres.

“La capătul unor operaţiuni încununate de succes în cadrul operaţiunii Izvorul Păcii, oraşul Ras al-Ain situat la est de Eufrat a trecut sub control”, a declarat Ministerul Apărării turc într-un comunicat.

Postul de televiziune publică TRT a anunţat la rândul său că oraşul a fost capturat de Armata naţională siriană, nume dat de Ankara aliaţilor sirieni ai armatei turce.

După anunţul făcut de Ankara, forţele kurde au dezminţit informaţia potrivit căreia oraşul ar fi căzut în mâinile forţelor turce.

“Ras al-Ain încă rezistă şi luptele continuă”, a declarat pentru AFP un reprezentant al Forţelor democratice siriene (FDS). Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) şi unui corespondent al AFP la faţa locului, forţele turce şi aliaţii sirieni au intrat în oraş, dar luptele continuă.

Situat în apropiere de frontiera turcă, oraşul Ras al-Ain este un obiectiv-cheie în ofensiva lansată de Ankara miercuri împotriva Unităţilor de Apărare a Poporului (YPG, vârful de lance al luptei împotriva grupării teroriste Stat Islamic, miliţie kurdă susţinută de ţările occidentale însă calificate drept “grupare teroristă” de către Ankara).

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Trei state din Balcanii de Vest doresc introducerea celor patru libertăți ale Uniunii Europene, formând un ”mini-Schengen”

Published

on

Trei state din Balcanii de Vest, Serbia, Albania și Republica Macedoniei de Nord, își unesc forțele și se folosesc de potențialul comun pentru a introduce cele patru libertăți ale UE și în regiunile lor, astfel încât să îndeplinească ”temele” pentru integrarea lor în Uniunea Europeană.

Mai exact, ideea de a forma un ”mini-Schengen” a fost prezentată în cadrul unei întâlniri trilaterale în Serbia, unde premierii Albaniei și Republicii Macedoniei de Nord, Edi Rama și Zoran Zaev, împreună cu președintele sârb, Aleksandar Vuchikj, au declarat că sunt deschiși și doresc consolodiarea formelor existente care promovează regională și care accelerează procesul de integrare a UE pentru toate țările din Balcanii de Vest, se arată în comunicatul de presă guvernamental al Republicii Macedoniei de Nord.

”În fața noastră există posibilități de a ne folosi potențialele comune pentru a crește comerțul, fluxul de mărfuri și mobilitatea oamenilor, serviciilor și capitalului. Acestea sunt cele patru libertăți ale UE. Trebuie să introducem principiile europene de cooperare și funcționare în regiunea noastră. Aceasta face parte din temele noastre pentru integrarea în UE”, a declarat premierul Republicii Macedoniei de Nord, Zoran Zaev.

„Mini-Schengen” va deveni operaţional din 2021, atunci când cetăţenii, după cum a explicat Vucici,  vor putea traversa graniţele celor trei state cu „cel mult” o carte de identitate. Iniţiativa este deschisă şi celorlalţi membri ai Balcanilor de Vest, au subliniat cei trei lideri, invitând Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi Kosovo să li se alăture, relatează Adevărul.

Vucici a spus că celelalte trei state sunt invitate în „mini-Schengen”, indiferent deproblemele legate de recunoaşterea independenţei Kosovo. El a mai precizat că Sebia îşi doreşte să dezvolte relaţii bune şi să elimine barierele administrative din regiune şi că diferenţele de viziune privind Kosovo nu au nimic de-a face cu schimburile comerciale şi libertatea de circulaţie.

Decizia de a deschide negocierile de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord „este crucială nu numai pentru ambele țări, ci și pentru întreaga regiune și pentru UE ”, a declarat Federica Mogherini, șefa politicii externe a UE.

Cei patru lideri ai instituțiilor europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele în exercițiu al Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Parlamentului European, David Sassoli, au invitat statele membre să deschidă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, se arată într-o scrisoare publicată joi, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Citiți și: Liderii instituțiilor europene consideră că ”este timpul să se înceapă negocierile de aderare” la UE cu Macedonia de Nord și Albania: Va fi ”un test al capacităţii UE de a-şi respecta promisiunile şi de a privi spre viitor”

Macedonia de Nord şi Albania au făcut ceea ce le-am cerut să facă”, subliniază Jean-Claude Juncker şi Ursula von der Leyen, preşedintele în exerciţiu şi preşedinta aleasă a Comisiei, Donald Tusk, preşedintele Consiliului, şi David Sassoli, preşedintele Parlamentului European.

”Uniunea Europeană este în faţa unei alegeri strategice”, subliniază aceștia, adăugând că această deschidere a negocierilor va fi ”un test al capacităţii Uniunii de a-şi respecta promisiunile şi de a privi spre viitor”.

”Credem că acum este timpul de a deschide negocierile de aderare cu cele două ţări” din Balcani, conchid ei în acest mesaj publicat cu puţin timp înaintea summitului european din 17-18 octombrie.

Cea mai mare parte a statelor membre sunt pregătite să angajeze aceste negocieri, căci cele două ţări candidate au satisfăcut toate exigenţele.

De altfel, 13 state membre ale Uniunii Europene au semnat la 12 iunie, prin miniștrii lor de externe, o declarație comună prin care cer începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania.

13 miniştri de externe din Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Italia, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria au solicitat urgentarea integrării europene a Balcanilor de Vest.

Acest demers avea loc înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Generale, defășurat la 18 iunie la Luxembrug, care s-a încheiat atunci cu dezamăgire pentru Macedonia de Nord, care spera că acordul istoric încheiat cu Grecia privind numele său îi va deschide ușa aderării la Uniunea Europeană.

La finalul lunii mai, Comisia Europeană recomandase lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

După patru zile de bombardamente şi de lupte împotriva unei miliţii kurde, Turcia susține că forţele sale au capturat oraşul Ras al-Ain, din nord-estul Siriei

Published

on

© Twitter/ Mehmet ÖZHASEKİ

Turcia a anunţat sâmbătă că forţele sale au capturat oraşul Ras al-Ain, din nord-estul Siriei, după patru zile de bombardamente şi de lupte împotriva unei miliţii kurde susţinute de ţările occidentale, informează AFP, potrivit Agerpres.

“La capătul unor operaţiuni încununate de succes în cadrul operaţiunii Izvorul Păcii, oraşul Ras al-Ain situat la est de Eufrat a trecut sub control”, a declarat Ministerul Apărării turc într-un comunicat.

Postul de televiziune publică TRT a anunţat la rândul său că oraşul a fost capturat de Armata naţională siriană, nume dat de Ankara aliaţilor sirieni ai armatei turce.

După anunţul făcut de Ankara, forţele kurde au dezminţit informaţia potrivit căreia oraşul ar fi căzut în mâinile forţelor turce.

“Ras al-Ain încă rezistă şi luptele continuă”, a declarat pentru AFP un reprezentant al Forţelor democratice siriene (FDS). Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) şi unui corespondent al AFP la faţa locului, forţele turce şi aliaţii sirieni au intrat în oraş, dar luptele continuă.

Situat în apropiere de frontiera turcă, oraşul Ras al-Ain este un obiectiv-cheie în ofensiva lansată de Ankara miercuri împotriva Unităţilor de Apărare a Poporului (YPG, vârful de lance al luptei împotriva grupării teroriste Stat Islamic, miliţie kurdă susţinută de ţările occidentale însă calificate drept “grupare teroristă” de către Ankara).

Pe de altă parte, Iranul s-a oferit sâmbătă să-i aducă la masa negocierilor pe kurzii sirieni, guvernul de la Damasc şi Turcia pentru a stabili o zonă de securitate de-a lungul frontierei turco-siriene după incursiunea turcă în nordul Siriei pentru a lupta împotriva forţelor kurde, informează Reuters. Iranul, un aliat apropiat al preşedintelui sirian Bashar al-Assad, a cerut cu regularitate Turciei să respecte integritatea teritorială a Siriei şi să evite o acţiune militară în nord-estul Siriei, aminteşte sursa citată.

Totodată, OSDO a dat publicităţii un nou bilanţ – de 30 de morţi – în rândul civililor, ca urmare a ofensivei turce din nordul Siriei. AGERPRES/(AS – autor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending