Connect with us

INTERNAȚIONAL

Acord militar americano-polonez la Washington: Donald Trump a aprobat desfășurarea a încă 1.000 de soldați americani în Polonia, deși Varșovia dorea crearea unei baze militare SUA numită ”Fort Trump”

Published

on

Preşedintele Donald Trump s-a angajat miercuri, la Washington, în faţa omologului său polonez Andrzej Duda, să desfăşoare 1.000 de soldaţi americani în Polonia la solicitarea autorităţilor de la Varşovia, care urmăresc să descurajeze o potenţială agresiune din partea Rusiei și care doreau inițial stabilirea unei prezențe militare permanente a Statelor Unite pe teritoriul țării, fiind dispuse să aloce 2 miliarde de dolari pentru o astfel de investiție.

Trump a făcut acest anunţ la Casa Albă, într-o conferinţă de presă cu preşedintele Andrzej Duda, la scurt timp după semnarea unei declaraţii comune de susţinere a cooperării militare bilaterale şi după ce au urmărit zborul unui avion F-35, informează Reuters.

De altfel, vizita președintelui Poloniei la Washington, a doua în mai puțin de un an, a fost axată pe dimensiunea cooperării militare, Varșovia comandând deja 30 de avioane americane F-35 pentru a-și înlocui flota existentă, și pe dimensiunea cooperării energetice, unde Polonia se transformă într-un hub regional pentru gazul natural lichefiat american.

“Președintele Duda și cu mine am semnat o declarație comună care afirmă cooperarea semnificativă în domeniul apărării dintre națiunile noastre. Și, așa cum arată declarația, Statele Unite și Polonia nu sunt legate doar de un parteneriat strategic, ci de valori comune adânci, de obiective comune și de o prietenie foarte puternică și perseverentă”, a spus Trump, în debutul conferinței de presă, în condițiile în care vizita președintelui Poloniei a avut loc la aniversarea a 100 de ani de relații diplomatice.

În replică, Andrzej Duda l-a invitat pe Donald Trump, în septembrie, la Varșovia pentru a participa la ceremonii de comemorare a victimelor căzute în al Doilea Război Mondial, conflagrație ce a început acum 80 de ani, la 1 septembrie 1939, prin atacarea Poloniei de către Germania nazistă.

Polonia dorea ”Fort Trump”. Președintele SUA a aprobat deplasarea din Germania în Polonia a unui contingent de 1.000 de militari

Duda, care ia în calcul denumirea acestei desfăşurări de trupe americane “Fort Trump”, a afirmat că suplimentarea trupelor este necesară din cauza agresiunii suferite în trecut de Polonia din partea Moscovei şi pentru a sprijini consolidarea legăturilor acestui stat cu Occidentul.

Rusia îşi arată din nou faţa aspră, neprietenoasă şi imperială“, a declarat Duda, potrivit Agerpres.”Rusia caută mereu să ne ia teritoriul”, a adăugat preşedintele polonez.

La începutul discuţiilor cu omologul polonez, liderul de la Casa Albă afirmase că acest contingent ar putea fi deplasat din cadrul forţelor americane staţionare în Germania, ţară pe care Trump a criticat-o din nou că plăteşte prea puţin pentru apărarea comună a NATO.

© President of Poland official website

Întrebat în legătură cu o acţiune concretă, el a menţionat sporirea efectivului din Polonia cu 2.000 de militari. Totuşi, nu este vorba de o suplimentare a trupelor americane în Europa, ci de relocarea unor militari mobilizaţi în prezent în Germania.

„Decizia nu este finală“, a precizat liderul de la Casa Albă, citat de AFP, potrivit Adevărul.

Pe de altă parte, el a evitat un răspuns concret în privinţa stabilirii unei baze permanente în Polonia, o decizie care ar putea irita Moscova, care acuză că o astfel de prezență permanentă ar încălca Actul Fondator NATO-Rusia. În prezent, aproape 5.000 de soldaţi americani staţionează prin rotaţie în teritoriul polonez în cadrul operaţiunilor NATO, Polonia găzduind unul dintre cele patru batalioane ale NATO pe flancul estic.

Trump: Sper că Polonia va avea o relaţie minunată cu Rusia

Decizia preşedintelui american reprezintă un efort de a satisface interesele Poloniei, un aliat cheie al NATO, fără a-l antagoniza în mod făţiş pe preşedintele rus Vladimir Putin, cu care Trump ar dori să aibă relaţii de prietenie, comentează Reuters.

“Sper că Polonia va avea o relaţie minunată cu Rusia. Sper că vom avea o relaţie minunată cu Rusia”, a mai declarat Trump.

Decizia SUA, salutată de NATO

Statele Unite au deja trupe în Polonia în baza acordului din 2016 cu NATO, ca răspuns la anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea în 2014.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Jens Stoltenberg a salutat anunţul preşedintelui american.

“Anunţul de astăzi este parte a eforturilor NATO măsurate, defensive şi proporţionale de întărire a (politicii) noastre de apărare şi descurajare”, a declarat Stoltenberg.

De altfel, cel mai recent, la reuniunea ministerială de la Washington în care NATO a aniversat 70 de ani de la înființare, Alianța a decis să investească peste 260 de milioane de dolari în dezvoltarea infrastructurii militare aliate, sumă ce va fi alocată unui proiect de susținere a forțelor americane prezente în centrul Poloniei.

Andrzej Duda s-a aflat într-o vizită la Casa Albă şi anul trecut, când a plecat cu o zi mai devreme de la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la București și i-a lansat omologului american propunerea țării sale de a găzdui o bază militară americană permanentă și care să se numească ”Fort Trump”.

Citiți mai multe despre cooperarea strategică americano-poloneză

Tot la capitolul relației bilaterale, Varșovia a găzduit în luna februarie o reuniune ministerială dedicată situației din Orientul Mijlociu și co-prezidată de secretarul de Stat Mike Pompeo și de șeful diplomației polonez Jacek Czaputowicz. În același interval, vicepreședintele SUA Mike Pence a participat alături de președintele Andrzej Duda la ceremonia de semnare a unui contract în valoare de 414 milioane de dolari pentru dotarea armatei poloneze cu lansatoare americane de rachete HIMARS.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Emmanuel Macron speră că la summitul G7 va convinge toţi partenerii Franței că ”tensiunile, în special cele comerciale, sunt rele pentru întreaga lume”: Trebuie să ajungem la o formă de detensionare

Published

on

© Emmanuel Macron/ Facebook / captura video

Președintele Franței, Emmanuel Macron, gazda summitului G7, a lansat sâmbătă militanților anti-G7 in Ţara Bascilor un apel ”la calm şi concordi”, afirmând că marile provocări, precum cea reprezentată de schimbările climatice, trebuie să fie combătute ”împreună”, transmite AFP, citat de Agerpres.

”Doresc să fac un apel la calm şi concordie. Marile provocări care sunt neutre”, precum schimbările climatice, combaterea inegalităţilor şi lipsa securităţii, ”nu le vom soluţiona decât acţionând împreună”, a declarat şeful statului francez într-o intervenţie publică televizată, cu câteva ore înaintea începerii summitului G7 de la Biarritz (sud-vestul Franţei).

Emmanuel Macron şi-a exprimat speranţa că la summitul G7 va convinge toţi partenerii ţării sale că ”tensiunile, în special cele comerciale, sunt rele pentru întreaga lume”. ”Trebuie să ajungem la o formă de detensionare, pentru a stabiliza lucrurile şi pentru a evita acest război comercial care începe să ia formă peste tot”, a subliniat acesta.

Macron s-a referit şi la actualele incendii din regiunea amazoniană. ”Am dorit ca acest G7 să fie util şi, în concluzie, trebuie să răspundem într-o manieră foarte concretă la apelul oceanului şi la apelul pădurii care arde astăzi în Amazonia”, a spus el.

”Suntem toţi îngrijoraţi. Franţa este îngrijorată, indubitabil, chiar mai mult decât alţii din jurul acestei mese, întrucât noi suntem amazonieni cu Guyana. Aşadar cu privire la Amazonia, nu vom lansa un simplu apel, ci o mobilizare a tuturor puterilor” prezente la Biarritz, ”în parteneriat cu ţările Amazoniei, pentru a combate aceste incendii şi pentru a investi în reîmpădurire”, a adăugat şeful statului francez, citat de AFP şi dpa.

Liderii celor șapte state cel mai puternic industrializate, participă, timp de trei zile, la summitul G7, găzduit de orașul francez Biarritz, în condițiile în care ciocnirile comerciale dintre primele două economii globale au evidențiat sarcina grea a președintelui Emmanuel Macron de a furniza  rezultate palpabile privind comerțul, Iranul și schimbările climatice, informează Reuters.

Reuniunea G7 are loc pe fondul unor diferențe puternice de opinie privind problemele globale care riscă să divizeze și mai mult grupul de state care se luptă deja să-și găsească vocea comună.

Să nu uităm că anul trecut, președintele american Donald Trump, a decis să părăsescă orașul canadian Ottawa, înaintea semnării declarației comune, alături de celelalte state, acuzând Canada de „lipsa de onestitate”.

Emmanuel Macron, gazda summitului, dorește ca liderii Marii Britanii, Canadei, Germaniei, Italiei, Japoniei și Statelor Unite să se concentreze pe apărarea democrației, egalității de gen, educației și schimbărilor climatice și a invitat lideri din Asia, Africa și America Latină să contribuie la acest efort comun.

Continue Reading

CHINA

Războiul comercial dintre primele economii ale lumii se întețește. SUA anunță o creștere a tarifelor vamale la importurile provenite din China ca măsură de represalii la anunţul făcut de Beijing

Published

on

Președintele american Donald Trump a anunțat vineri creșterea cuantumului taxelor vamale aplicate aplicate produselor chinezeşti importate în Statele Unite ca măsură de represalii la anunţul făcut de Beijing, decizie care vine cu doar o zi înainte ca liderii priemelor două economii mondiale să se întâlnească la summitul G7, găzduit de orașul francez Biarritz, informează AFP, citat de Agerpres.

Astfel, cele 300 de miliarde de dolari ale importurile provenind din China vor fi taxate cu 15 % în loc de 10 % începând cu 1 septembrie.

În plus, preşedintele american Donald Trump a informat într-o serie de postări pe Twitter că Washingtonul va creşte, începând cu 1 octombrie, tarifele vamale de la 25 % la 30 % . Acestea se vor aplica celor 250 de miliarde de dolari de mărfuri chinezeşti.

”Din păcate, administraţiile anterioare au permis Chinei să meargă atât de departe de un comerţ corect şi echilibrat încât a devenit o povară pentru contribuabilii americani. Ca preşedinte nu mai pot permite să se întâmple acest lucru. Nu avem nevoie de China și, sincer, va fi mult mai bine fără aceasta. Sumele uriașe de bani făcute și furate de China de la Statele Unite, an de an, timp de zeci de ani, trebuie să ÎNCETEZE. Marilor noastre companii americane li s-a cerut să înceapă imediat să caute o alternativă la China, inclusiv aducerea companiilor ACASĂ, făcând produse în SUA. Voi răspunde tarifelor din China în această după-amiază. Aceasta este o oportunitate grozavă pentru Statele Unite”, a scris Trump.

Reacția lui Trump vine după ce vineri autoritățile de la Beijing au anunțat că vor impune taxe vamale în valoare de 75 de miliarde de dolari mărfurilor americane, potrivit Digi24.

China va aplica tarife vamale de 5 sau 10% importurilor de bunuri americane începând cu 1 septembrie, fiind vizate 5.078 de produse fabricate în SUA. Totodată, autoritățile au anunțat că plănuiesc să reintroducă tarifele vamale pentru autovehicule și componente americane, iar acestea vor fi de 5% sau 25% începând cu luna decembrie.

Autoritățile chineze au anunțat de săptămâna trecută că vor lua contramăsuri, după ce SUA a anunțat tarife vamale de 10% la bunuri chinezești de 300 de miliarde de dolari.

Tot săptămâna trecută, Administrația Trump a anunțat că va amâna până la 15 decembrie impunerea de tarife asupra anumitor bunuri de consum importate din China.

Impunerea tarifelor va fi amânată până la 15 decembrie, cu 10 zile înainte de Crăciun, fiind astfel scutite de o taxă vamală adiţională de 10% diferite bunuri, printre care şi telefoane mobile, laptop-uri, monitoare video, console de jocuri şi unele jucării şi articole de vestimentaţie.

Citiți și:
SUA și China, în pragul unui război valutar: Pentru prima dată în 25 ani, Washington-ul acuză Beijing-ul că manipulează valoarea monedei naționale

”Facem acest lucru în vederea perioadei de Crăciun pentru că n-am vrea că unele tarife să aibă un impact asupra consumatorilor americani, cu toate că până acum nu au avut vreun fel de impact”, le-a spus Trump reporterilor în momentul în care părăsea New Jersey pentru un eveniment în Pittsburgh.

Conflictul comercial dintre Statele Unite și China tronează de mai bine de un an și jumătate.

Donald Trump a zguduit piețele financiare în luna mai, când liderul american a anunțat că SUA își va majora tarifele de la 10% la 25% din exporturile chineze în valoare de 200 miliarde de dolari.

China a reacționat atunci cu celeritate, crescând și ea tarife impuse pentru produse americane în valoare de 50 de miliarde de dolari.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Inspirați de Lanțul Baltic din 1989, protestatarii din Hong Kong și-au dat mâna într-un lanț uman pentru democrație

Published

on

© Priswong/ Twitter

Mii de protestatari din Hong Kong și-au dat mâna cântând și au format vineri un lanț uman într-un protest pașnic, după aproape trei luni de demonstrații antiguvernamentale care nu dau semne că vor înceta, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Manifestanţii, familii tinere sau mai în vârstă, unii mascaţi, alţii folosind şerveţele ca măsură de igienă, şi-au dat mâinile de-a lungul mai multor districte în timp ce alţii afişau bannere ce aduceau mulţumire naţiunilor străine pentru sprijinul acordat ”libertăţii şi democraţiei” din Hong Kong.

Protestul, care a inclus zeci de lumini strălucitoare emise din vârful Stâncii Leului din Kowloon, vizibile din insula principală a Hong Kong-ului, a demonstrat sfidarea evidentă a locuitorilor din Hong Kong faţă de avertismentele privind recurgerea la violenţă, transmise de liderii Partidului Comunist de la Beijing şi de liderului din Hong Kong, Carrie Lam.

Proteste, care au fost declanșate în urma unui proiect de lege, suspendat între timp, care ar fi permis extrădările în China continentală, au aruncat fosta colonie britanică în cea mai gravă criză de la revenirea insulei sub conducerea autorităţilor de la Beijing în 1997, pentru care reprezintă acum o provocare majoră.

Inițial, protestatarii solicitau mai multă libertate, pe fondul îngrijorărilor privind erodarea drepturilor fundamentale garantate prin doctrina ”o singură țară, două sisteme”, adoptată după 1997, cum ar fi o justiție independentă și dreptul la manifestații.

Demonstații au cinci solicitări: retragerea proiectului de extrădare, instituirea unei anchete independente asupra protestelor şi a brutalităţii poliţiei, încetarea descrierii protestelor drept ”revolte”, renunţarea la acuzaţiile aduse protestatarilor arestaţi şi reluarea reformei politice.

Protestele de vineri par să fie un ecou al manifestațiilor organizate la 23 august 1989, când în jur de 2 milioane de persoane în Estonia, Letonia şi Lituania şi-au unit mâinile pentru a forma un lanţ uman de 600 de kilometri – cunoscut de posteritate drept ”Lanțul Baltic” –  care s-a întins între cele trei capitale – Tallinn via Riga până la Vilnius.

Lanţul a fost format pentru a protesta împotriva Uniunii Sovietice cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a semnării pactului de neagresiune dintre Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, ceea ce a condus efectiv la ocupaţia sovietică a balticilor.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending