Connect with us

ROMÂNIA

Ambasadorul Bulgariei la București, Todor Churov: Integrarea țărilor din Balcanii de Vest în Uniunea Europeană este esenţială pentru stabilitatea şi dezvoltarea continentului

Published

on

© Посолство на Република България в Румъния / Embassy of Bulgaria in Romania/ Facebook

Bulgaria susține în mod consecvent necesitatea integrării țărilor din Balcanii de Vest în UE, pentru ” stabilitatea şi dezvoltarea” continentului european, a declarat, duminică, ambasadorul Bulgariei la Bucureşti, Todor Churov, citat de Agerpres.

Acesta a participat, alături de ambasadorul Germaniei, Cord Meier-Klodt și ambasadoarea Franței, Michel Ramis, la o ceremonie de comemorare comună a militarilor bulgari, germani și francezi căzuți la datorie în Primul Război Mondial, dar și a tuturor civililor, victimelor războiului și violenței.

Diplomatul bulgar a adus în discuție momentul declanțării primei conflagrații mondiale, dar și conflictele anilor ’90, din fosta Iugoslavie.

”Primul Război Mondial a început cu un incident în Balcani (…) singurul război de mare anvergură în Europa postbelică, care a avut loc la mult timp după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial şi chiar după sfârşitul Războiului Rece a fost tocmai cel din regiunea Balcanilor de Vest şi de aceea integrarea Balcanilor de Vest în contextul securităţii transatlantice şi în mod deosebit în Uniunea Europeană este esenţială pentru stabilitatea şi dezvoltarea continentului”, a afirmat acesta, potrivit traducerii oficiale.

Din acest motiv, a punctat Churov, ”Bulgaria susţine în mod consecvent necesitatea integrării ţărilor din această regiune şi lucrează neîntrerupt la construirea unor relaţii de bună vecinătate durabile bazate pe toleranţă reciprocă, respect faţă de istoria comună şi faţă de interesele legitime ale fiecăreia dintre părţi”.

”Acest prim conflict global din istorie a schimbat lumea şi oamenii, modificând harta politică nu doar pe continentul nostru şi a lăsat un semn adânc în gândirea şi comportamentul unei întregi generaţii”, a adăugat Churov.

Ambasadorul Germaniei la București Cord Meier-Klodt a adus în discuție ”resposabilitatea comună de a face totul pentru a împiedica repetarea unor asemenea evenimente în Europa”.

Meier-Klodt a amintit că anul acesta s-au celebrat 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului. ” Ca urmare, ţara noastră gazdă, România, a aderat mai întâi la NATO, apoi la Uniunea Europeană, în cadrul căreia a devenit un partener apropiat şi a deţinut anul acesta pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene”, a punctat diplomatul.

În același timp, amabasadorul german a atras atenția asupra curentelor din prezent, din Europa.

”Constatăm cu îngrijorare că Europa noastră comună nu mai este ceva de la sine înţeles. Curente populiste, naţionaliste şi antieuropene din ţările noastre susţin o abordare de tipul <<me first>> (n.r. eu pe primul loc), decât de <<us together>> (n.r. noi, împreună), sugerează răspunsuri uşoare la întrebări complexe legate de lumea noastră globalizată, în care soluţiile sustenabile pot fi găsite numai printr-o abordare multilaterală”, a explicat Meier-Klodt.

Ambasadoarea Franţei, Michele Ramis, a vorbit, la ceremonia de comemorare a militarilor, de valorile onoare, curaj, dăruirie şi vitejie. ”Franţa salută toate popoarele aliate care au participat la aceeaşi luptă. Astăzi, inamicii de ieri sunt aliaţi iar francezii, românii, germanii şi bulgarii sunt implicaţi împreună în aceleaşi operaţiuni”, a afirmat aceasta.

În luna octombrie, la Consiliul European, 25 de țări au susținut deschiderea negocierilor cu ambele țări, Macedonia de Nord împreună cu Albania, două au fost în favoarea decuplării și începerii diferențiate a tratativelor, iar Franța a fost singura împotriva ambelor idei

Potrivit concluziilor summitului, ”Consiliul European va reveni asupra acestui subiect înainte de summitul UE – Balcanii de Vest de la Zagreb, din mai 2020”.

Poziția Franței a fost criticată de președintele ales a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a declarat că Macedonia de Nord și Albania au făcut eforturi semnificative pentru ca negocierile de aderare la UE să poată fi demarate.

Într-un discurs susținut la Berlin, prezentă cu ocazia aniversării a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, von der Leyen a declarat că este ”un interes strategic extrem de important pentru Europa” ca cele două state să aibă în continuare garanții că vor putea adera la Uniunea Europeană.

”Albania și Macedonia de Nord au făcut eforturi incredibile pentru a ajunge aici. Voi face tot posibilul pentru a aduce aproape de noi țările din Balcanii de Vest. Dacă nu o vom face noi, o vor face alții”, a spus viitoarea președintă a Comisiei Europene.

O pledoarie pentru integrarea Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană a venit și din partea președintelui în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk.

Într-un discurs rostit la deschiderea anului universitar al Colegiului Europei din Bruges, Tusk a declarat că împărtășește visul președintelui francez, acela al unei Europe cu adevărat suverane.

”Sunt convins că sunt capabili de acest lucru, cu condiția să acționăm ca o Europă suverană”, a spus Donald Tusk, criticând din nou, indirect, opoziția Franței exprimată prin veto în privința începerii negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord.

Și Germania a oferit garanții Macedoniei de Nord în ceea ce privește sprijinirea parcursuluă său european. 

”Se poate avea încredere în Germania în această privinţă”, a dat asigurări ministrul german de Externe Heiko Maas în conferinţa de presă comună cu omologul său Nikola Dimitrov, desfășurată la Skopje.

Pentru oricine reuşeşte să încheie un compromis dureros cu vecinii şi porneşte pe drumul lung al reformelor, trebuie să deschidem porţile UE, aceasta este în spiritul proiectului european”, a mai spus Heiko Maas. ”Nimeni în UE nu pune la îndoială perspectiva de membru a Macedoniei de Nord”, a completat Maas.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

MAE, după votul Parlamentului European privind Pachetul de Mobilitate: România își rezervă dreptul unor acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Published

on

Autoritățile române, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Externe, consideră că prevederile cu caracter restrictiv și disproporționat, incluse în versiunea finală a Pachetului Mobilitate I adoptată de Parlamentul European la data de 8 iulie, și ale căror implicații negative au fost semnalate anterior în mod repetat de autoritățile române, vor afecta funcționarea pieței interne și activitatea de transport rutier în Uniune, precum și îndeplinirea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, autoritățile române consideră regretabil faptul că, în ciuda demersurilor și argumentelor părții române și ale altor state membre afectate de Pachetul Mobilitate I efectuate și transmise pe parcursul negocierilor interinstituționale între Consiliul UE și Parlamentul European, nu a fost posibilă agrearea unor texte care să includă măsuri proporționale și echilibrate în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă în sectorul transporturilor și sprijinirii, în același timp, a competitivității companiilor, inclusiv cele românești, din sectorul transportului rutier.

În acest context, autoritățile române, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Externe, își rezervă dreptul de a utiliza toate opțiunile de acțiune pe care le au la dispoziție, inclusiv introducerea de acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. 

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conține trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE  și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE și a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Pentru aceste acte legislative se aplică procedura de codecizie, fiind astfel necesar acordul atât al Consiliului, cât și al Parlamentului European (PE) pentru adoptarea textelor respective.

Poziția Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligația întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare, obligația întoarcerii conducătorului auto la sediu la 3 sau 4 săptămâni (în funcție de situație), introducerea unei perioade de prohibiție de 4 zile pentru operațiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituționale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte 8 state membre like-minded (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia), votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European. Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorității calificate a statelor membre.

Parlamentul European s-a pronunțat asupra pachetului final în sesiunea plenară din 8 iulie a.c. și a adoptat textele rezultate în urma negocierilor cu Consiliul. Aceasta reprezintă ultima etapă procedurală în procesul de adoptare a celor trei acte legislative din cadrul Pachetului Mobilitate I, care vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În perspectiva votului din Parlamentul European, miniștrii români ai transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor și, respectiv, afacerilor externe, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia, au transmis membrilor Parlamentului European, la 30 iunie a.c., o scrisoare în care au evidențiat implicațiile negative ale prevederilor restrictive din Pachet și au solicitat Parlamentului European reanalizarea acestora din perspectiva menținerii competitivității transportului rutier de mărfuri și a contribuției acestuia la obiectivele din domeniul schimbărilor climatice.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurobarometru: 92% dintre români cunosc noțiunea de ”cetățean al Uniunii Europene”

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru pe tema ”Cetățenia UE și democrația”, ale cărui rezultate au fost publicate astăzi de Comisia Europeană, 92 % din cetățenii români cunosc noțiunea de ”cetățean al Uniunii Europene”.

© Eurobarometru

Totodată, 83% dintre români consideră că libera circulație a cetățenilor în UE aduce beneficii ecnomiei.

Sensibilizarea cetățenilor s-a aflat în creștere constantă din 2015, când a înregistrat 87 %, ajungând în prezent la cel mai ridicat nivel din 2007. Majoritatea europenilor sunt bine informați cu privire la drepturile lor electorale – la nivel național și european. Tot astăzi, Comisia Europeană lansează și o consultare publică despre drepturile care decurg din statutul de cetățean al UE, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Citiți și: Cetățenia UE: un nou sondaj Eurobarometru arată că în prezent cetățenii UE își cunosc mai bine drepturile

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari

Published

on

© Guvernul României

Guvernul a primit aprobarea din partea Comisiei Europene pe schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari și este pregătit să adopte un act normativ în acest sens, a anunțat premierul Ludovic Orban, informează Agerpres.

”În ceea ce priveşte setul de măsuri economice, aşa cum am prezentat public, avem o serie de măsuri pe care le-am anunţat, le-am prezentat public, pe de-o parte măsuri de susţinere a companiilor privitoare la asigurarea capitalului de lucru – pot să vă spun că am primit aprobarea din partea Comisiei Europene pe schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari, care nu sunt IMM-uri şi suntem pregătiţi să adoptăm actul normativ”, a declarat Ludovic Orban, joi, la şedinţa Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, organizată în sistem de videoconferinţă.

Acesta a completat că Guvernul are pregătit un set de acte normative pentru a asigura ”lichiditate, fluență în derularea contractelor”.

”Schema de garantare a creditului comercial, de asemenea, schema de garantare pentru leasingul de echipamente, şi, de asemenea, scheme de garantare pentru factoring şi pentru instrumentele de tip bilet la ordin şi alte astfel de instrumente financiare”, a spus Orban.

”În același timp, premierul României a precizat că joi va fi lansat în dezbaterea publică proiectul de ordonanță de urgență privind lansarea programului de finanțare sub formă de granturi pentru IMM-uri.

Aici este vorba de miliardul de euro pe care l-am mobilizat ca urmare a deciziei Comisiei de creştere a flexibilităţii între diferitele programe pe exerciţiul 2014-2020, 550 de milioane, granturi pentru investiţii, 350 de milioane, granturi pentru capital de lucru pentru repornirea domeniilor companiilor din domeniile cele mai afectate cum ar fi HORECA, zona de spectacol, transportul rutier de persoane şi, de asemenea, o să fie o alocare de 100 de milioane şi pentru granturile către întreprinderile mici care nu au angajaţi, care au administratori care sunt plătiţi din dividende”, a precizat Orban.

”Sigur că avem mai multe decizii legate de supracontractare în cadrul schemelor de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii, care se derulează în cadrul Programului Operaţional Regional pe măsura 2.1 şi 2.2, granturi pentru investiţii acordate companiilor pe diferite categorii de granturi – între 0 şi 200.000, între 200.000 de euro şi un milion de euro – şi, de asemenea, noul program de granturi în care e în dezbatere publică apelul de proiecte – este vorba de granturi între 2 şi 6 milioane de euro. Modalitatea de finanţare pe care am decis-o este supracontractarea în cadrul finanţărilor pe fonduri europene”, a spus Orban.

Amintim că la începutul lunii iulie, Comisia Europeană a aprobat o schemă în valoare de 4 miliarde de RON (aproximativ 800 milioane de euro) pentru a sprijini companiile din România afectate de pandemia de coronavirus.

Acesta este cea de-a doua schemă de ajutor de stat aprobată României de către Comisia Europeană, după ajutorul de 3,3 miliarde de euro aprobat în luna martie pentru susținerea IMM-urilor.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending