Connect with us

U.E.

Ursula von der Leyen critică veto-ul Franței în privința extinderii UE: Dacă nu aducem Balcanii de Vest aproape de noi, o vor face alții

Published

on

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că Macedonia de Nord și Albania au făcut eforturi semnificative pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană și a adăugat că instituțiile UE și țările membre trebuie să încurajeze aderarea statelor din Balcani la UE, potrivit Digi24.ro.

Prin declarația de vineri, Ursula von der Leyen a criticat, implicit, decizia Franței de a-și folosi dreptul de veto pentru a bloca începerea negocierilor de aderare cu Skopje și Tirana, notează Reuters.

Într-un discurs susținut la Berlin, unde se află cu ocazia aniversării a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, von der Leyen a declarat că este ”un interes strategic extrem de important pentru Europa” ca cele două state să aibă în continuare garanții că vor putea adera la Uniunea Europeană.

Declarația acesteia vine în contextul în care țările UE nu au dat undă verde, în luna octombrie, la o treia încercare în ultimul an și jumătate, pentru începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. La fel ca în iunie 2018 și iunie 2019, Franța și președintele Emmanuel Macron s-au opus, cu susținerea Danemarcei și a Olandei, deschiderii tratativelor, în timpul discuțiilor de la summitul Consiliului European.

Albania și Macedonia de Nord au făcut eforturi incredibile pentru a ajunge aici. Voi face tot posibilul pentru a aduce aproape de noi țările din Balcanii de Vest. Dacă nu o vom face noi, o vor face alții”, a spus viitoarea președintă a Comisiei Europene, care a criticat indirect și afirmațiile lui Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO”, respingând această teză.

La Consiliul European din octombrie, 25 de țări au susținut deschiderea negocierilor cu ambele țări, Macedonia de Nord împreună cu Albania, două au fost în favoarea decuplării și începerii diferențiate a tratativelor, iar Franța a fost singura împotriva ambelor idei. Potrivit concluziilor summitului, ”Consiliul European va reveni asupra acestui subiect înainte de summitul UE – Balcanii de Vest de la Zagreb, din mai 2020”.

La finalul lunii mai, Comisia Europeană a recomandat lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă.

Pe de altă parte, în timpul negocierilor tensionate din vara acestui an pentru numirea liderilor instituțiilor UE, Emmanuel Macron și-a avertizat omologii europeni că se va opune extinderii UE din cauza dificultăților cu care țările membre ajung, în prezent, la un consens.Voi fi intransigent asupra acestui fapt și voi refuza orice extindere înainte de o profundă reformă a funcționării noastre instituționale”, a spus, la 1 iulie, liderul de la Elysee.

Semnalul dat de UE către Balcanii de Vest prin amânarea acestor tratative a fost speculat dinspre Răsărit. Recent, Serbia a semnat un acord de liber schimb cu Uniunea Economică Eurasiatică susținută de Moscova, iar reprezentantul permanent al Rusiei la UE a invitat Albania și Macedonia de Nord să facă același lucru.

În schimb, Albania este stat membru al NATO din 2009, iar Macedonia de Nord, după soluționarea litigiului cu Grecia prin schimbarea denumirii țării, urmează să primească invitația de aderare la summitul de la Londra din 3-4 decembrie și să devină stat aliat anul viitor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, informează europarlamentarul pe pagina sa de Facebook.

”Am fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European, poate cea mai importantă comisie a acestui mandat, având în vedere competențele exclusive pe majoritatea propunerilor legislative din cadrul Pactului Ecologic European care va stabili un nivel ridicat de protecție a mediului, tranziția către o economie curată și o bună calitate a vieții pentru cetățeni”, a scris Motreanu.

 

În perioada 2017-2019, Comisia ENVI a fost condusă de fostul europarlamentar și actual comisar european Adina Vălean, aceasta fiind primul român președinte de comisie europarlamentară. 

Anterior numirii lui Motreanu, una din funcțiile de vicepreședinte al Comisiei ENVI a fost deținută de eurodeputatul Cristian Bușoi, însă acesta a fost ales președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Dan Motreanu se află la primul mandat de deputat în Parlamentul European, unde activează ca membru plin în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor și ca membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și în Comisia pentru cultură și educație. De asemenea, eurodeputatul face parte și din trei delegații parlamentare: Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile, Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană și Delegația pentru relațiile cu Japonia.

Anterior mandatului de europarlamentar, Dan Motreanu a fost deputat între anii 2004-2016.

Între anii 2006-2007 a fost ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în perioada crucială care a precedat aderarea României la UE.

În prezent, este vicepreședinte PNL pentru politici în Educație, Cercetare, Tineret, Sport, Cultură, Culte și Minorități.

La alegerile prezidențiale din 2019 a fost șeful de campanie al PNL pentru susținerea candidaturii președintelui Klaus Iohannis pentru un nou mandat.

Continue Reading

U.E.

Piața auto europeană, în declin. Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 7.4% în luna ianuarie 2020

Published

on

Înmatriculările de autoturisme noi în Europa (Uniunea Europeană, Marea Britanie și țările EFTA) au scăzut cu 7.4% în luna ianuarie a acestui an, comparativ cu perioada similară din 2019, potrivit datelor publicate marți de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), citată de Digi24.

Datele statistice sunt valabile pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Marea Britanie şi ţările din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA), respectiv Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.

Un număr de 1.13 milioane de autoturisme au fost înmatriculate luna trecută în Europa, comparativ cu 1.22 milioane în ianuarie 2018.

Potrivit ACEA, declinul pieței, auto europene a fost determinat de schimbările legislative majore anunțate de unele state din Uniunea Europeană, condițiile economice globale, dar și incertitudinea provocată de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Cele patru mari pieţe din UE au înregistrat scăderi în ianuarie, astfel: minus 13.4% în Franţa, minus 7.6% în Spania, minus 7.3% în Germania şi minus 5.9% în Italia, arată datele ACEA.

În luna ianuarie, piața auto din România a înregistrat o scădere de 10.5%, cu un număr de 12.489 de autoturisme înregistrate, comparativ cu 13.952 de vehicute, câte au fost înregistrate în perioada similară a anului 2019.

Vânzările de autoturisme noi în Europa au urcat cu 1.2% în 2019, cea mai dinamică piaţă auto fiind cea din Lituania, unde înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat un avans de 43.2% în ritm anual, urmată de piaţa din România, care a raportat o expansiune de 23.4%.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Siegfried Mureșan a reprezentat grupul PPE la negocierile cu Charles Michel privind bugetul UE: ”Parlamentul European va respinge orice variantă de buget care nu poate îndeplini așteptările oamenilor”

Published

on

© Council of the European Union

Președintele Parlamentului European și președinții grupurilor politice din Parlamentul European  au avut marți negocieri cu președintele Consiliului European, Charles Michel, înaintea summitului european extraordinar care începe joi și în care liderii statelor membre vor căuta să ajungă un acord, deși pozițiile lor sunt încă divergente.

Un anunț în acest sens a fost făcut de vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, cel care a reprezentat grupul PPE la reuniune, în numele lui Manfred Weber.

”Vom susține numai un buget care să permită Uniunii Europene să finanțeze corespunzător fermierii, să avem suficiente fonduri pentru autostrăzi, pentru căi ferate, pentru infrastructura de la sate și pentru a finanța noile priorități ale Uniunii Europene: digitalizare, cercetare, inovare, protecția mediului și, mai ales, siguranța cetățeanului. Parlamentul European va respinge orice variantă de buget multianual al Uniunii Europene care nu poate îndeplini așteptările oamenilor”, a anunțat, ulterior întâlnirii, Siegfried Mureșan.

Statele membre ale Uniunii Europene se află în faza unor negocieri complicate și complexe privind viitorul buget pe termen lung, iar baza de tratative de la care liderii europeni vor porni joi discuțiile este reprezentată documentul revizuit de negociere conținând principalele elemente ale bugetului multianual – Negotiating-box – propus vineri de președintele Consiliului European, Charles Michel.

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre. Această propunere reflectă o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%). Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură.

Imediat după apariția acestei variante de buget, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a transmis că propunerea de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 prezentată de către Charles Michel, președintele Consiliului European, este ”nesatisfăcătoare”, fiind apropiată de varianta propusă de către președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene.

De altfel, Parlamentul European a avertizat săptămâna trecută că nu își va da consimțământul pentru viitorul cadru financiar multianual 2021-2027 dacă acesta nu reflectă ambițiile Uniunii Europene.

Eurodeputații au cerut încă din mandatul anterior, în baza propunerii Comisiei Europene din 2018 privind viitorul buget pe termen lung, o alocare de 1,3% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru. Această solicitare este peste propunerea de 1,11% a executivului de la Bruxelles, pentru a permite finanțarea adecvată a noilor priorități, dar și a politicilor tradiționale, precum și pentru a suplini retragerea Marii Britanii din UE, care cotiza la vistieria europeană cu aproximativ 75 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending