Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen se alătură Angelei Merkel și critică afirmațiile lui Emmanuel Macron: ”Istoria Europei nu poate fi povestită fără cea a NATO”

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a asigurat vineri că NATO este o instituţie “remarcabilă”, a doua zi după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a evocat o Alianţă Nord-Atlantică în stare de “moarte cerebrală”, alăturându-se astfel pozițiilor exprimate ulterior și de cancelarul Angela Merkel, secretarul general al NATO și de șeful diplomației americane.

În pofida tuturor vârtejurilor din ultimele săptămâni, apreciez că NATO s-a dovedit a fi remarcabilă ca ecran protector al libertăţii“, a declarat von der Leyen într-un discurs rostit la Berlin în ajunul celei de-a 30-a aniversări a căderii Zidului și intitulat ”Starea Europei”, potrivit AFP, notează Agerpres.

Istoria Europei nu poate fi povestită fără cea a NATO“, a adăugat fostul ministru german al apărării, insistând că este vorba de “cea mai puternică alianţă militară din lume“.

Aflată la Berlin pentru a comemora cele trei decenii de la căderea Cortinei de Fier, von der Leyen a susținut și o conferință comună de presă cu Angela Merkel, cancelarul german alături de care a servit guvernul federal german timp de 14 ani înainte de a fi aleasă președintă a Comisiei Europene.

Primul german în această funcție după 52 de ani, Ursula von der Leyen a fost aleasă cu sprijinul larg al președintelui francez în urma negocierilor din vara acestui an.

Într-un interviu pentru The Economistpublicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a pus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei.

Declarațiile sale, chiar dacă posedă precedentul afirmațiilor lui Donald Trump, care a afirmat în 2016 că ”NATO este o alianță învechită”, apar în contextul în care NATO aniversează anul acesta șapte decenii de la înființare, iar în Europa sunt comemorați 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

Afirmațiile sale au fost criticate și percepute drept o ”viziune radicală” de către cancelarul german Angela Merkel și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Pe aceeași partitură, secretarul de Stat american Mike Pompeo, aflat tot la Berlin, a calificat drept ”agitație” afirmațiile lui Emmanuel Macron despre NATO, precizând că vorbim despre ”cea mai importantă alianță din istorie”. În schimb, Pompeo a avertizat că NATO trebuie să “crească” şi să se schimbe, în caz contrar riscând să devină “depăşită”.

Pe de altă parte, Rusia a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron.

După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”.

La Berlin însă, președinta aleasă a Comisiei Europene a susținut în discursul său privind ”Starea Europei” că ”forța ideii europene rămâne intactă” și că ”nu există provocare pe care forța Europei să nu o poată depăși”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană amintește statelor UE că reglementările bugetare stricte privind deficitul și datorie publică vor reveni după criza COVID-19

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Restricţiile bugetare pentru statele membre ale UE se vor aplica din nou după ce se va încheia recesiunea provocată de pandemia de coronavirus (COVID-19), a afirmat vicepreşedintele executiv Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, într-un interviu acordat publicaţiei italiene Corriere della Sera, transmit Bloomberg și Politico Europe.

Pactul european de stabilitate şi creştere cere ca deficitul public să fie de maximum 3% din PIB, iar datoria publică să nu depăşească 60% din PIB.

Pactul rămâne activ, a declarat Dombrovskis, reamintind că a fost activată clauza derogatorie specială în luna martie, pentru a permite guvernelor să pompeze bani în economie, în ceea ce a reprezentat o măsură fără precedent în istoria Pactului de stabilitate și creștere.

În privința unui orizont de timp pentru revenirea la prevederile pactului, Dombrovskis a declarat: “nu putem spune când, dată fiind incertitudinea.

Pe de altă parte, oficialul european a avertizat că guvernele care intră şi mai mult în deficit în timpul crizei trebuie să ţină seama de sustenabilitatea unor astfel de politici, scrie Agerpres.

Pentru a limita consecințele economice ale pandemiei de coronavirus, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat la 20 martie că Uniunea Europeană suspendă temporar prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere și regulile bugetare care le impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB.

Pentru România, acest lucru reprezintă o veste aparte în contextul în care Comisia Europeană a propus la data de 4 martie deschiderea procedurii de deficit excesiv în cazul țării noastre.

De altfel, România se află între primele cinci state membre ale Uniunii Europene care vor înregistra cel mai mare deficit bugetar din Uniune, peste media zonei euro și a UE-27, cauzat în mare parte de efectele economice provocare de pandemia de COVID-19, relevă Comisia Europeană în previziunile economice de primăvară publicate în luna mai și care prognozează o recesiune economică de proporții istorice a Uniunii Europene. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a autorizat punerea pe piață a anitivralului Remdesivir, eficient în tratarea COVID-19, după ce SUA a cumpărat toate stocurile pe următoarele 3 luni

Published

on

©audiovisual.ec.europa.eu

 

După ce administrația Trump a cumpărat toate stocurile de Remdesivir pentru următoarele trei luni, Comisia Europeană a autorizat astăzi, 3 iulie, punerea pe piață a anitivralului Remdesivir la nivelul Uniunii Europene eficient în tratarea COVID-19, relatează AFP și Agerpres.

“Nu vom omite niciun efort pentru a obţine tratamente sau vaccinuri eficiente împotriva coronavirusului”, a declarat comisarul european pentru sănătate Stella Kyriakides, citată într-un comunicat, în condiţiile în care autorizaţia a fost acordată la mai puţin de o lună după depunerea solicitării.

Unda verde din partea Comisiei Europene intervine la o săptămână după recomandarea făcută de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), faţă de 67 de zile cât durează în mod normal, şi aprobarea statelor membre. Remdesivir devine astfel “primul medicament autorizat la nivelul UE în tratamentul împotriva COVID-19”, precizează executivul european.

Reamintim că administrația Trump a cumpărat practic toate stocurile cu Remdesivir, fiind medicamentul dovedit eficient în tratarea COVID-19, iar nicio altă țară din lume nu îl va putea cumpăra în următoarele trei luni, cel puțin, relatează The Gurardian.

Remdesivir este un medicament antiviral monitorizat ca tratament pentru Covid-19. Remdesivir este un „inhibitor al ARN polimerazei virale” (un medicament care interferează cu producerea de material genetic viral, prevenind înmulțirea virusului). Acesta a arătat activitate consistentă in vitro împotriva diferitelor virusuri ARN, inclusiv SARS-CoV-2 și a fost inițial dezvoltat pentru tratarea Ebola.

De asenemea, Remdesivir este primul medicament aprobat de autorităţile din SUA şi Europa pentru a trata Covid-19, este produs de Gilead şi și-a dovedit eficiența în recuperarea mai rapidă a pacienților cu coronavirus. 

În Statele Unite, rezultatele preliminare ale unui studiu făcut de guvern au arătat că pacienții cărora li s-a administrat Remdesivir s-au vindecat cu 31% mai repede decât cei care au primit tratament placebo. Aceste date au fost apreciate de medicul Anthony Fauci, expertul de vârf al SUA în bolile infecțioase, ca fiind „foarte semnificative”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Frans Timmermans: UE va investi 1 miliard de euro în proiecte care contribuie la o redresare ”verde” a economiei

Published

on

© Frans Timmermans - Facebook

Comisia Europeană a lansat astăzi, 3 iulie, prima cerere de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare, unul dintre cele mai mari programe din lume pentru demonstrarea tehnologiilor inovatoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon, finanțate din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, se arată în comunicatul oficial al Executivului. 

Vicepreședintele executiv Frans Timmermans a declarat: ”Această cerere de propuneri vine exact la momentul potrivit. UE va investi 1 miliard de euro în proiecte promițătoare, care au ajuns la maturitate pentru a fi lansate pe piață, cum ar fi hidrogenul curat sau alte soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru industriile mari consumatoare de energie, cum ar fi siderurgia, industria cimentului și industria chimică. Vom sprijini, de asemenea, stocarea energiei, soluțiile pentru rețeaua energetică și captarea și stocarea dioxidului de carbon. Aceste investiții pe scară largă vor contribui la relansarea economiei UE și la o redresare verde care să ne conducă la neutralitatea climatică în 2050.”

Fondul pentru inovare va finanța tehnologii revoluționare pentru energia din surse regenerabile, industriile mari consumatoare de energie, stocarea energiei și captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon.

Acesta va impulsiona redresarea verde prin crearea de locuri de muncă la nivel local adaptate exigențelor viitorului, deschizând calea către neutralitatea climatică și consolidând poziția Europei de lider tehnologic la scară mondială.

Pentru perioada 2020-2030, Fondul pentru inovare va aloca aproximativ 10 miliarde de euro obținute din licitarea certificatelor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, în plus față de veniturile nedistribuite ale predecesorului Fondului pentru inovare, programul NER 300.

Prima cerere de propuneri va oferi finanțare în valoare de 1 miliard EUR sub formă de granturi pentru proiecte de mare anvergură în domeniul tehnologiilor curate, pentru a le ajuta să depășească riscurile legate de comercializare și de demonstrația la scară largă. Acest sprijin va ajuta noile tehnologii să pătrundă pe piață. În cazul proiectelor promițătoare care nu sunt încă gata pentru comercializare, se rezervă un buget separat de 8 milioane EUR pentru asistența destinată dezvoltării proiectelor.

Cererea de propuneri este deschisă pentru proiecte în sectoarele eligibile din toate statele membre ale UE, Islanda și Norvegia. Fondurile pot fi utilizate în cooperare cu alte inițiative de finanțare publică, cum ar fi ajutoarele de stat sau alte programe de finanțare ale UE. Proiectele vor fi evaluate în funcție de potențialul lor de a evita emisiile de gaze cu efect de seră, potențialul lor de inovare, maturitatea financiară și tehnică, precum și potențialul de aplicare la scară largă și de rentabilitate. Termenul-limită pentru depunerea proiectelor este 29 octombrie 2020. Proiectele se pot depune prin intermediul portalului de finanțare și de licitație al UE, unde sunt disponibile mai multe detalii privind întreaga procedură.


Fondul pentru inovare urmărește să creeze stimulentele financiare adecvate pentru ca întreprinderile și autoritățile publice să investească acum în următoarea generație de tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să ofere întreprinderilor din UE avantajul primului venit pentru a deveni lideri la nivel mondial în domeniul tehnologiei.

Fondul pentru inovare va fi pus în aplicare de Agenția Executivă pentru Rețele și Inovare (INEA), în timp ce Banca Europeană de Investiții va acorda asistență pentru dezvoltarea de proiecte unor proiecte promițătoare care nu sunt gata de a fi puse pe deplin în aplicare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending