Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul României la ONU oferă România ca exemplu atunci când pledează pentru integrarea unei dimensiuni de gen în procesele de stabilizare și consolidare a păcii: ,,Femeile reprezintă 16,4% din personalul militar românesc desfășurat în cadrul operațiunilor de pace, procent mai mare decât obiectivul stabilit de 16% pentru 2019 și media de 13,4% la nivelul ONU”

Published

on

Ambasadorul României la Organizația Națiunilor Unite (ONU) a pledat pentru integrarea unei dimensiuni de gen în procesele de consolidare a păcii și stabilizării regiunii Sahel în cadrul reuniunii Comisiei pentru consolidarea păcii și a Consiliului de Securitate, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Reprezentantul Permanent al României la Organizația Națiunilor Unite, ambasadorul Ion Jinga, a emis miercuri, 20 martie 2019, o declarație la reuniunea la nivel de ambasadori a Comisiei pentru consolidarea păcii (PBC) privind ,,Sistemele de protecție socială responsabile de gen și accesul la servicii publice în contextul consolidării păcii: Conectarea perspectivelor femeilor locale cu politicile și prioritățile globale “, organizată în marja celei de-a 16-a sesiuni a Comisiei privind statutul femeilor.

Ambasadorul Ion Jinga a reiterat angajamentul României pentru Rezoluția 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și pentru Agenda pentru femei, pace și securitate, subliniind că o dimensiune de gen incluzivă și pragmatică este esențială în procesul de construire a păcii și de susținere a proceselor de pace. Acesta a subliniat că strategia PBC privind genul este prima de acest gen adoptată de un organism interguvernamental al ONU și că, în timpul mandatului României la președinția PBC din 2018, dimensiunea de gen a reprezentat un element important pe ordinea de zi, reamintind că o parte din activitatea PBC a fost dedicată ,,Împuternicirii tinerilor și femeilor ca agenți de consolidare și susținere a păcii în regiunea Sahel”, Comisia organizând o întâlnire pe tema “Finanțării dimensiunii de gen a consolidării păcii” și că tema a fost inclusă și în dezbaterea deschisă a Consiliul de Securitate privind “Tineretul, pacea și securitatea”.

Reprezentantul Permanent al României a menționat că dialogul cu societatea civilă și organizațiile de femei în timpul vizitelor sale de lucru în regiunile Sahel și Africa de Vest, desfășurate în calitate de președinte al PBC, i-a oferit o înțelegere globală a importanței implicării active a femeilor în toate procesele de pace și la nivelul societății, pentru a asigura pacea de lungă durată. Constatând că femeile și fetele sunt afectate în mod diferit de efectele conflictelor, acesta a subliniat necesitatea de a facilita accesul acestora la educație, informare și protecție socială și de a asigura implicarea lor în procesele politice, inclusiv prin punerea în aplicare a unor cote echitabile de gen pentru procesele electorale și pozițiile decizionale, și accesul acestora pe piața economică, deoarece acestea sunt condiții esențiale pentru consolidarea păcii.

Ambasadorul Jinga a declarat că în România egalitatea între sexe este atât o valoare, cât și un obiectiv și că egalitatea între femei și bărbați pe piața muncii și implementarea în legislația internă a Convenției de la Istanbul reprezintă zone de prioritate pentru țara noastră. El a subliniat că ,,Pe baza unei înțelegeri cuprinzătoare a corelației dintre participarea femeilor la operațiunile de pace și consolidarea păcii, femeile reprezintă 16,4% din personalul militar românesc desfășurat în cadrul operațiunilor de pace, procent mai mare decât obiectivul stabilit de 16% pentru 2019 și media de 13,4% la nivelul ONU, iar autoritățile române continuă să urmărească acest obiectiv”.

De asemenea, demnitarul român a subliniat importanța implicării întregii societăți în creșterea rolului femeilor în procesul de consolidare a păcii, reamintind, în acest context, campania HeForShe și implicarea Președintelui României în această inițiativă.

În după-amiaza aceleiași zile, ambasadorul Ion Jinga a participat, în calitatea sa de vicepreședinte al PBC la Dialogul Interactiv Informal dintre Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și PBC pe regiunea Sahel, înainte de vizita celor 15 membri ai Consiliul de Securitate din regiune, începând cu data de 21 martie 2019. Cu acest prilej, Reprezentantul Permanent al României a declarat că, în contextul deteriorării situației de securitate în Burkina Faso și a progresului insuficient al procesului de pace în Mali, România susține angajamentul său față de eforturile de menținere a păcii din regiune, inclusiv prin furnizarea a 4 elicoptere misiunii ONU de menținere a păcii din Mali (MINUSMA). El a subliniat, de asemenea, necesitatea de a adopta o abordare bazată pe realitățile de la fața locului, reamintind vizitele pe care le-a întreprins în 2018 în Ciad, Gambia, Burkina Faso, Coasta de Fildeș și Senegal.

El a subliniat importanța asigurării unei cooperări eficiente și a coordonării eforturilor între Uniunea Europeană, Uniunea Africană și Organizația Națiunilor Unite și a subliniat contribuția semnificativă a Comisiei Europene, care a oferit între 2014 și 2020 4 miliarde de euro pentru dezvoltarea regiunii.

În cele din urmă, Reprezentantul Permanent al României la Organizația Națiunilor Unite a sugerat membrilor Consiliului de Securitate să abordeze o serie de elemente esențiale în eforturile de menținere a păcii în regiune în timpul vizitei lor în Mali și Burkina Faso, și anume: combaterea radicalizării tinerilor, consolidarea rolul femeilor în procesul de luare a deciziilor, prevenirea plecării autorităților locale din zonele lor, care ar putea crea un vid de putere pentru extremiști, consolidarea forțelor de poliție din Mali pentru a le permite să intervină în mod eficient în zonele de instabilitate create de atacurile teroriste, operaționalizarea forței militare G5 din Sahel și asigurarea responsabilității naționale în toate fazele procesului de consolidare a păcii.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Președintele american Donald Trump, primul lider care îl felicită pe Boris Johnson: Va fi un prim-ministru grozav

Published

on

Președintele american Donald Trump l-a felicitat pe Boris Johnson, care se descrie ca fiind un prieten al liderului de la Casa Albă, pentru alegerea sa, de către membrii Partidului Conservator, aflat la guvernare în Marea Britanie, să o succeadă în funcție pe premierul Theresa May, potrivit agențiilor de presă internaționale, citate de Agerpres.

Citiți și:
Cursa pentru Downing Street a luat sfârșit. Boris Johnson este noul prim-ministru al Marii Britanii, cel care va avea sarcina de a pune în aplicare Brexit-ul

”Felicitări lui Boris Johnson pentru că a devenit noul premier al Marii Britanii. Va fi grozav”, a scris Trump pe Twitter.


Liderul de la Casa Albă spunea încă de săptămâna trecută că fostul primar al Londrei va face o ”treabă excelentă” în funcţia de prim-ministru.

La rândul său, Comisia Europeană l-a felicitat pe Boris Johnson şi a transmis că se pregăteşte să lucreze cu el ”în cel mai bun mod posibil”.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ”mi-a cerut să îi transmit felicitările sale lui Boris Johnson”, a declarat Natasha Bertaud, purtătoare de cuvânt a executivului european, într-o conferinţă de presă.

O reacție a venit și din partea negociatorului-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier.

Într-o postare pe Twitter, acesta și-a arătat deschiderea pentru o ”colaborare constructivă” cu viitorul premier britanic Boris Johnson pentru ”a facilita ratificarea Acordului de retragere și pentru a obține un Brexit ordonat”.


Cel mai probabil, Barnier se va confrunta cu opoziția lui Johnson privind ratificarea acordului convenit în luna noiembrie a anului trecut de Theresa May cu negociatorii europeni.

Fostul ministru de Externe și primar al Londrei a precizat că actuala înțelegere privind retragerea, care cuprinde și mecanismul de backstop referitor la granița irlandeză, este inacceptabil, potrivit The Guardian.

Johnson, care a militat pentru retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, a promis că va pune în aplicare Brexit-ul, amânat deja de două ori, nu mai târziu de 31 octombrie, noul termen al ieșirii Marii Britanii, cu sau fără acord.

Boris Johnson a fost ales marți lider al Partidului Conservator, devenind astfel viitorul premier al Regatului Unit, câștigând detașat în fața contracadidatului său, Jeremy Hunt, după săptămâni de competiție în urma cărora 160.000 de membri ai Partidului Conservator l-au ales pe cel care va avea de dus la bun final acest dosar care s-a aflat printre prioritățile agendei europene și britanice în ultimii trei ani și jumătate.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Comisia Europeană își reia sprijinul bugetar acordat Republicii Moldova, cu tranșă de 14,54 milioane euro

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Comisia Europeană a reluat marţi sprijinul bugetar acordat Republicii Moldova, alocând suma de 14,54 milioane de euro pentru a susţine punerea în aplicare a Acordului de liber schimb UE-Moldova, finanţarea programelor de educaţie şi formare profesională şi punerea în aplicare a Planului de acţiune pentru liberalizarea regimului de vize, se arată într-un comunicat al executivului de la Bruxelles.

Plăţile au fost reluate după o suspendare de aproape doi ani ca urmare a deteriorării situaţiei din această ţară în ceea ce priveşte statul de drept. Guvernul recent învestit a luat o serie de decizii importante care au permis UE să aprecieze că sunt îndeplinite condiţiile pentru reluarea sprijinului bugetar acordat Republicii Moldova, se arată în comunicatul citat.

Pachetul aprobat marţi este un semn clar al sprijinului acordat de UE Republicii Moldova şi cetăţenilor săi. Acesta este, de asemenea, o dovadă a aprecierii acţiunilor deja întreprinse şi o încurajare adresată autorităţilor să-şi continue eforturile, în special în ceea ce priveşte consolidarea statului de drept şi a democraţiei şi lupta împotriva corupţiei. UE se angajează ferm să sprijine şi să însoţească Republica Moldova pe această cale a reformei“, a declarat Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate şi negocieri privind extinderea. 

Citiți și UE a decis reluarea sprijinului financiar pentru Republica Moldova. Ministrul Nicolae Popescu: Apropierea de Europa reprezintă geografia și istoria noastră

În special, UE recunoaşte progrese în ceea ce priveşte angajamentul ferm al noului Guvern de a pune în aplicare agenda de reforme prevăzută în Acordul de asociere dintre UE şi Republica Moldova. Acesta a identificat lupta împotriva corupţiei ca prioritate absolută a programului sau.

De asemenea, Parlamentul de la Chişinău a început să lucreze la o nouă agendă legislativă. Printre primele decizii luate s-a numărat iniţiativa legislativă de anulare a sistemului electoral mixt anterior şi punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Parlamentul a instituit, de asemenea, o comisie de anchetă privind frauda bancară din 2014 şi a adoptat decizii de sprijinire a depolitizării instituţiilor statului şi de combatere a corupţiei.

Alegerile locale au fost stabilite pentru 20 octombrie, iar noile autorităţi s-au angajat să se asigure că acestea se desfăşoară în mod credibil, transparent şi favorabil incluziunii.

Comisia Europeană salută faptul că noul Guvern a restabilit relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). La 10 iulie, reprezentanţii FMI şi autorităţile de la Chişinău au ajuns la un acord la nivel tehnic cu privire la cea de-a patra şi cea de-a cincea revizuire din cadrul programului economic sprijinit de FMI. Acesta a recunoscut, de asemenea, progresele realizate de autorităţi în ceea ce priveşte consolidarea politicilor macroeconomice şi a subliniat necesitatea de a susţine dinamica reformelor şi de a lua măsuri decisive pentru combaterea corupţiei.

Suma de 14,54 milioane EUR a fost acordată ca sprijin bugetar în cadrul a trei programe:

Sprijinirea punerii în aplicare a Acordului de liber schimb dintre Moldova și UE: datorită zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, precum și a sprijinului acordat de UE, exporturile Moldovei către UE au crescut cu 62 % între 2014 și 2018. În 2018, UE a continuat să își consolideze poziția de principal partener comercial al Moldovei, reprezentând aproximativ 70 % din totalul exporturilor și 50 % din totalul importurilor.

Programul de educație și formare profesională: cu sprijinul UE, Republica Moldova a pus bazele unui sistem modern și eficient de educație și formare profesională, bazat în special pe învățământul dual. Acest program sprijină emanciparea tinerei generații, în special în ceea ce privește dezvoltarea competențelor și îmbunătățirea capacității de inserție profesională.

Programul de sprijin al Planului de acțiune pentru liberalizarea regimului de vize a ajutat autoritățile să respecte în continuare criteriile de referință pentru a beneficia de acest regim, care oferă beneficii concrete importante pentru cetățenii moldoveni. În al doilea raport al său privind mecanismul de suspendare în materie de vize, din decembrie 2018, Comisia a confirmat că Republica Moldova continuă să respecte criteriul de referință; de asemenea, Comisia a formulat recomandări pentru Republica Moldova cu privire la combaterea corupției și a migrației neregulamentare, iar noul guvern și-a demonstrat în mod credibil angajamentul de a lua măsuri în acest sens.

Continue Reading

SUA

Sondaj de opinie: Majoritatea americanilor nu au încredere în guvernul federal și în clasa politică. Donald Trump este una dintre sursele neîncrederii

Published

on

Majoritatea americanilor nu au încredere în mass-media şi mult mai mulţi nu cred în guvern sau clasa politică, potrivit unui sondaj de opinie publicat luni de Pew Research Center,  informează Agerpres și The New York Times

Două treimi dintre americanii de vârstă adultă consideră că alți compatrioți au puțină sau nicio încredere în guvernul federal. Majoritatea cred că încrederea publicului în guvernul SUA și unul în celălalt este în scădere și cei mai mulți cred că lipsa de încredere în guvern și în ceilalți cetățeni face mai dificilă rezolvarea unor probleme cheie ale națiunii. Ca urmare, mulți cred că este necesar ca încrederea să fie reabilitată: 68% consideră că este foarte important să se repare nivelul de încredere al publicului în guvernul federal, iar 58% spun același lucru despre îmbunătățirea încrederii între americani.

Una dintre cauzele acestei lipse de încredere în guvern este însuşi preşedintele Donald Trump, consideră 14% dintre respondenţi. Miliardarul republican a făcut, potrivit unei baze de date de verificare a informaţiilor, peste 10.000 de afirmaţii eronate, şi acuză în mod constant mass-media de răspândire a unor informaţii false despre el.

Aproximativ 10% dintre respondenţi şi-au exprimat de asemenea lipsa de încredere în mass-media.

Mai mult, unii americani consideră că încrederea se estompează ca un semn al unei ,,suferințe” culturale și al declinului național. Unii leagă aceast lucru de percepția unei singurătăți crescute și a unui individualism excesiv. Mai exact, aproximativ jumătate dintre americani (49%) corelează declinul încrederii interpersonale cu convingerea că oamenii nu mai sunt la fel de demni de încredere ca altădată. Mulți atribuie această lipsă de încredere unei culturi politice care generează suspiciuni, chiar și cinism.

Chiar și atunci când exprimă opinii negative despre starea de încredere de astăzi, mulți americani cred că situația poate fi schimbată. În total 84% dintre americani cred că nivelul de încredere al americanilor în guvernul federal poate fi îmbunătățit, iar 86% consideră că îmbunătățirea este posibilă atunci când vine vorba de încrederea pe care americanii o au unul în celălalt. Printre soluțiile pe care le oferă pentru reabilitarea încrederii se numără diminuarea partizanatului politic și a tribalismului centralizat pe grupuri, reorientarea conținutului știrilor pe conținut de calitate, lăsând în urmă senzaționalul și intriga, timpul petrecut între oameni și mai puțin în fața ecranelor digitale și empatia practică, exprimată prin colaborarea în proiecte comunitare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending