Connect with us

ROMÂNIA

Ambasadorul SUA la UE, prezent la întâlnirea Trump-Iohannis: O reuniune productivă între președintele SUA și ”bunul meu prieten” Klaus Iohannis

Published

on

© Gordon Sondland/ Twitter

România este un important prieten, aliat și partener al Statelor Unite în Uniunea Europeană, a afirmat miercuri, pe contul său de Twitter, ambasadorul SUA la UE, Gordon Sondland în urma întâlnirii care a avut loc la Washington între președinții Donald Trump și Klaus Iohannis, o reuniune concretizată prin semnarea primului document comun după aproape un deceniu, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state.

O întâlnire productivă între președintele Statelor Unite și bunul meu prieten Klaus Iohannis. România este un partener puternic în privința comerțului, securității energetice, apărării și în alte domenii”, a scris Sondland, pe Twitter.

Anterior acestui mesaj, diplomatul american de la Bruxelles anunțase, tot pe Twitter, că va fi alături de președintele american la întâlnirea cu omologul din România.

România este un important prieten, aliat și partener în cadrul UE și vom continua să lucrăm îndeaproape pentru a avansa relația transatlantică”, a scris Sondland

Mai mult, într-o serie de fotografii publicate ulterior, Gordon Sondland apare alături de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis și consilierii John Bolton și Bogdan în cadrul discuțiilor din Biroul Oval.

 

Participarea lui Gordon Sondland ca membru al delegației țării gazdă la întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis și delegația sa a fost un detaliu mai puțin observat din timpul întâlnirii de la Casa Albă.

Gordon Sondland este un emisar diplomatic care a înțeles pe deplin rolul României, în calitate de președinție a Consiliului Uniunii Europene, în adoptarea directivei europene a gazelor naturale, negocieri în urma cărora, alături de Polonia și împotriva Germaniei, a fost găsită o formulă de compromis care întărește normele europene în materie. Deși directiva nu blochează proiectul Nord Stream 2, ea se asigură că țările terțe precum Rusia nu pot ocoli legislația UE.

De asemenea, tot în cadrul președinției României la Consiliul UE, țările membre au autorizat deschiderea tratativelor comerciale dintre Uniunea Europeană și SUA, în pofida unor evoluții oscilante în războiul tarifar izbucnit după instalarea administrației Trump la Washington și atenuat relativ prin Declarația Comună semnată în iulie 2018 de președintele SUA și președintele Comisiei Europene.

Citiți și ”Declarația Comună de la Casa Albă”: Cum se încadrează documentul semnat de Trump și Iohannis în competiția geopolitică dintre SUA, China, Rusia și Europa

În ce-l privește pe președintele Klaus Iohannis, acesta a avut o întrevedere cu Gordon Sondland în luna martie, în marja unei reuniuni a Consiliului European, ocazie cu care șeful statului a susținut un discurs în cadrul conferinței anuale transatlantice, organizată de AmCham EU.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat marți a doua sa vizită de lucru la Casa Albă, fiind primit din nou de Donald Trump în Biroul Oval după întrevederea din 9 iunie 2017, când șeful statului a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul SUA la Casa Albă.

Vizita a fost concretizată prin semnarea primului document comun după aproape un deceniu. Astfel, președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, au adoptat marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, prima astfel de declarație la nivel prezidențial după adoptarea, în 2011, Declaraţiei Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI. 

Declarația adoptată de Iohannis și de Trump cuprinde promisiunea că cei doi lideri vor acționa împreună ”ca prieteni și aliați” pentru a avansa Parteneriatul strategic româno-american și marchează 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și 15 ani de la aderarea țării noastre la NATO. Principalele elemente de noutate ale acestui document sunt reflectate de opoziția celor două țări față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe europeni dependenți energetic față de Rusia și evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G.

De asemenea, în timpul întâlnirii Iohannis – Trump din Biroul Oval, Casa Albă a dat publicității un comunicat de presă în care liderul american celebrează parteneriatului strategic româno-american și își manifestă certitudinea că viitorul României și cel al relației sale cu SUA sunt ”foarte, foarte strălucite”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

România preia de la Polonia președinția Comunității Democrațiilor. Ceremonia de preluare va avea loc la New York, la sediul Organizației Națiunilor Unite

Published

on

© Community of Democracies

Începând cu 15 septembrie 2019, România exercită Președinția Comunității Democrațiilor (CoD), for multilateral prestigios care promovează principiile și practicile fundamentale ale democrației în lume, urmând a prelua formal și simbolic președinția acestui for la New York, la sediul Organizației Națiunilor Unite, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Încredințarea acestui mandat este o recunoaștere a convingerii cu care România respectă aceste valori, iar exercitarea sa pentru următorii doi ani va facilita consolidarea credibilității și prestigiului României în plan internațional, drept o democrație stabilă.

Alături de continuarea proiectelor pe care Comunitatea le-a inițiat deja în state aflate în tranziție democratică, România are prilejul să introducă teme și proiecte de interes direct în zone de interes strategic. O atenție deosebită va fi acordată implicării tinerilor în procesul decizional democratic și dezvoltării durabile ca unică perspectivă pentru creșterea calităţii vieţii a generaţiilor prezente şi viitoare.

Ceremonia care va marca preluarea de către România a acestei Președinții va avea loc la 26 septembrie 2019 la sediul central al Organizației Națiunilor Unite la New York, iar Ministrul român al afacerilor externe, Ramona-Nicole Mănescu, va prelua această funcție de la omologul polonez Jacek Czaputowicz.

”România se angajează să-și asume cu responsabilitate președinția Comunității Democrațiilor. (…) Într-o perioadă în care democrația este sub presiune în multe locuri din întreaga lume, asigurarea Președinției va multiplica eforturile noastre de a consolida statul de drept și democrația. Ne motivează să apărăm în continuare valorile, principiile și standardele democratice așa cum ne-am angajat la Varșovia, când România a semnat Declarația fondatoare În următorii doi ani, intenționăm să ne concentrăm eforturile pe două aspecte importante: participarea tinerilor la luarea deciziilor la toate nivelurile și rolul sectorului privat în implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Mizăm pe contribuția și sprijinul tuturor membrilor CoD. Democrația este un efort de echipă!”, a declarat Mănescu, conform paginii oficiale a CoD.

Comunitatea Democrațiilor este o structură inter-guvernamentală, de anvergură globală, care are ca obiective promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare  durabilă, accesul la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile. 

România se numără printre cele 106 state membre ONU care au semnat Declarația de la Varșovia – documentul fondator al Comunității Democrațiilor (CoD).

Comunitatea Democrațiilor a fost înființată în anul 2000. După președinția deținută de Statele Unite ale Americii în 2017, Comunitatea a înființat un Comitet Executiv alcătuit din țările Chile, Norvegia, Coreea de Sued, România, Suedia și Marea Britanie, fiecare dintre statele menționate urmând a asigura președinția acestui for pentru o perioadă de șase luni.

Între 15 septembrie 2017 și 15 septembrie 2019, președinția CoD a fost asigurată pe rând de Norvegia, Chile, Marea Britanie și Polonia.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul fondurilor europene, Roxana Mînzatu: Începând cu 2021, România nu va mai putea accesa fonduri europene prin politica de coeziune pentru gestionarea ecologică a deșeurilor

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Ministrul fondurilor europene, Roxana Mînzatu a declarat că, începând cu exercițiul financiar 2021-2017, Uniunea Europeană nu va mai finanța anumite facilități pentru gestionarea ecologică a deșeurilor, iar proiectele depuse și acceptate până acum la nivelul României, unde ,,nevoia de a investi este foarte mare”, vor fi ultimele care vor primi bani europeni din fondurile alocate politicii de coeziune pentru perioada 2013-2020, relatează Agerpres.

Șefa de la Fonduri Europene a făcut această declarație la o conferință de presă, cu ocazia unei vizite de lucru în județul Vâlcea, pentru a discuta stadiul proiectelor implementate din fonduri nerambursabile. Roxana Mînzatu a atras atenția că investițiile în construcția de depozite ecologice și ceea ce înseamna sisteme integrate de gestionare a deșeurilor nu vor mai putea fi făcute din bani europeni după 2021.

,,Pentru ceea ce înseamnă gestionarea deşeurilor în România în general, nevoia de a investi este foarte mare. A fost o mană cerească faptul că am putut negocia bani europeni pentru a investi în închiderea de gropi neconforme, deschiderea de noi depozite ecologice, de staţii de sortare, de staţii de tratare mecano-biologice şi aşa mai departe. Am mers pe acest parcurs din exerciţiul 2007-2013, am pornit accesarea acestor bani cu nişte structuri asociative, ceea ce pot să spun este că în majoritatea cazurilor, majoritatea judeţelor, am avut anumite dificultăţi în a merge înainte. Şi şansa noastră a fost că am putut faza anumite proiecte în ceea ce înseamnă gestionarea deşeurilor cu bani europeni. De ce spun că este o şansă? Pentru că, până la urmă, acele autorităţi, cum este şi Consiliul Judeţean Vâlcea, care au reuşit să nu lase în abandon proiectele de gestionare a deşeurilor şi să le fazeze, adică să permită trecerea lucrărilor şi absorbirea de bani pe exerciţiul 2013-2020, au prins un ultim tren al banilor europeni pentru managementul deşeurilor. În realitate, la nivel european, din politica de coeziune după 2021 noi nu vom mai putea finanţa ca atare construcţia de depozite ecologice şi ceea ce înseamnă sisteme integrate de gestionare a deşeurilor, cum am putut în 2007-2013 şi cum mai putem acum”, a declarat Roxna Mânzatu, într-o conferinţă de presă.

Ministrul Fondurilor Europene a mulţumit echipei Consiliului Judeţean (CJ) Vâlcea pentru că a reuşit să fazeze proiectul de management integrat al deşeurilor şi a reuşit să atragă suma de 138 de milioane de lei prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM). De asemenea, oficialul a dat asigurări autorităților locale cu privire la asistența pe care le-o va acorda Ministerul Fondurilor Europene pentru a implementa corect fondurile europene câștigate.

,,De aceea ţin să mulţumesc foarte tare preşedintelui şi echipei CJ Vâlcea pentru că, până la urmă a fost, şi credeţi-mă, această fazare – poate sună tehnic, este şi mai tehnică şi mai complicată decât sună – a fost pasul decisiv care a salvat proiectul de gestionare a deşeurilor din Vâlcea, care a permis să prindem circa 138 de milioane de lei din POIM pentru a finanţa sistemul de management integrat al deşeurilor din judeţul dvs. Este obligaţia noastră, a Ministerului Fondurilor Europene (…) să vă sprijinim şi să vă fim alături pentru ca în cei patru ani şi un pic, cât a mai rămas din actualul exerciţiu, să facem paşi înainte şi să cheltuim toţi aceşti bani şi să vă ajutăm să vă puneţi investiţiile acestea în funcţiune (…) Dacă ne mişcăm destul de bine, până la final de 2023 vom avea un sistem integrat al deşeurilor care va fi funcţional”, a subliniat ministrul.

Aceasta a mai precizat că judeţul Vâlcea are în implementare 138 contracte de finanțare cu o valoare totală de 1,47 miliarde lei, iar suma este în creştere. Potrivit graficului de mai sus, mare parte a proiectelor pentru care Consiliul Județean și primăriile au asigurat contracte de finanțare sunt proiecte de infrastructură rutieră și urbană.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Săptămâna Europeană a Mobilității: Constanța are de astăzi primul serviciu de car sharing 100% electric. Posesorii de mașini electrice sau hibrid vor beneficia de parcare gratuită

Published

on

@wikipedia

Primăria Constanța invită cetățenii să renunțe pentru câteva zile la folosirea mașinilor personale și să circule pe jos sau cu transportul în comun, în perioada 16 – 22 septembrie, marcând astfel ,,Săptămâna europeană a mobilităţii”, perioadă în care sunt organizate o serie de evenimente dedicate tranziției energetice, fiind lansat totodată şi un serviciu de car sharing 100% electric, relatează Agerpres.

Evenimentele au debutat luni cu Forumul de Mobilitate Urbană Durabilă, în cadrul căruia municipalitatea a prezentat măsurile luate pentru încurajarea şi facilitarea mobilităţii.

Potrivit reprezentanţilor Primăriei Constanţa, Planul de mobilitate urbană durabilă urmăreşte realizarea unui sistem de transport eficient, integrat, durabil şi sigur, care să promoveze dezvoltarea şi care să asigure o bună calitate a vieţii. În acest sens, măsurile se vor aplica la transportul în comun; transportul nemotorizat; intermodalitatea; siguranţa rutieră urbană; transportul rutier, în mişcare şi staţionar); logistica urbană; gestionarea mobilităţii; sistemele de transport inteligente.

De asemenea, primul serviciu de car sharing 100% electric din Constanța a fost lansat tot luni, printr-o colaboare între municipalitate și Banca Comercială Română (BCR), după ce sistemul a fost implementat în Bucureşti.

BCR eGo, noul furnizor de servicii de mobilitate din România,  utilizează exclusiv vehicule electrice premium – BMW i3, care pot fi închiriate tuturor posesorilor de card bancar, indiferent de banca emitentă, la un tarif de 1,3 lei pe minut.

Potrivit declarațiilor primarului Constanței, Decebal Făgădău, utilizarea mașinilor electrice în sistem de car sharing, alături de alte mijloace de locomoție precum bicicletele și trotinetele, dar și încurajarea mersului pe jos, ar trebui să facă parte dintr-un stil de viață ,,verde” care este în prezent un deziderat la nivel european. Edilul a dezvăluit că în proiect sunt și 18 stații electrice care le vor suplimenta pe cele deja existente pe raza municipiului Constanța. În plus, locuitorii orașului și turiștii care dețin mașini electrice sau hibrid vor beneficia de parcare gratuită atât în municipiul Constanţa, cât şi în staţiunea Mamaia.

Flota eGo poate fi accesibilă tuturor posesorilor de card bancar, indiferent de banca emitentă şi, conform iniţiatorilor proiectului, costurile variază între 20 de lei pentru 30 de minute şi 1,3 lei pe minut.

Săptămâna Europeană a Mobilității este o manifestare europeană anuală, lansată de Comisia Europeană. Autoritățile din localitățile participante la acest eveniment sunt încurajate atât să realoce spații traficului nemotorizat, cât și să creeze și să lărgească spațiile destinate activităților sportive și, în general, activităților și mișcării în aer liber.

Campania reprezintă o ocazie ideală de a prezenta problemele legate de consecințele actuale ale transportului, în special în mediul urban și deasemenea oferă alternative durabile pentru cetățenii UE, privind transportul ecologic.

Cetățenii sunt încurajați ca în loc să se urce la volanul propriei mașini, să aleagă variantă autobuzului, a tramvaiului, a metroului, a bicicletei sau, de ce nu, a mersului pe jos. Dacă folosesc transportul public câștigă de două ori: o dată pentru că fac economie la bani și la carburanți și a două oară pentru că produc mai puțină poluare decât dacă ar fi la volanul propriei mașini.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending