Connect with us

EUROBAROMETRU

ANALIZĂ Au început marile probleme pentru România Europeană: În 5 din cele 8 regiuni ale țării, românii nu mai cred că este bine în Uniunea Europeană

Published

on

de Dan Cărbunaru

România s-a împărțit în două. Jumătate crede că e bine că suntem în UE. Cealaltă jumătate crede că nu e bine sau nu știe ce să creadă. Cel mai recent Eurobarometru dat publicității de Parlamentul European astăzi, pe baza datelor culese în septembrie, arată că românii din cinci dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale țării nu mai cred că e bine în UE. Vă prezentăm, în continuare, analiza datelor consultate de Calea Europeană, care au stat la baza Eurobarometrului din Septembrie.

Susținerea pe regiuni

Cel mai șocant e în Nord-Est – doar 20 la sută cred că e bine în UE. Jumătate cred că nu e bine și o treime că nu e nici bine nici rău.

Doar în trei dintre cele 8 regiuni ale țării românii cred că e bine în UE – Regiunea Nord-Vest conduce în top-ul celor care cred că e bine în UE –78 la sută, urmată de București – 66 la sută, apoi Sud-vest-61 la sută. 

Urmează – Regiunile Centru, Vest și Sud-Est – câte 46 la sută și Regiunea Sud – 44 la sută.

În regiunea Nord-Vest, doar 3 la sută cred că e rău în UE.

UE – susținută în marile orașe

Marile orașe – 62 la sută dintre cei care locuiesc aici spun că e  bine să fii în UE, doar 12 la sută că ar fi rău. La sate procentul celor care cred că nu e bună apartenența la UE se dublează – 26 la sută  cred că e rău, 42 la sută că e bine.

Intenția de vot pe părăsirea UE

Dacă ar fi să se voteze ieșirea sau rămânerea în UE , cei mai mulți – 43 la sută ar vota pentru Romexit cei care cred e rău să fii în UE, urmați de cei care nu știu dacă e bine sau rău să fii în UE – 37 la sută. Chiar și 18 la sută din cei care spun că e bine în UE ar vota ieșirea.  Un procent foarte mare – 49 la sută dintre cei care nu știu dacă e bine sau rău să fii în UE, nu știu dacă ar merge la vot.

Cei care ar vota pentru a rămâne în UE – 68 la sută, sunt cei care cred că e bine în UE, urmați de 16 la sută dintre cei care nu știu dacă e bine sau rău în UE și  alți 15 la sută dintre  cei care cred că e bine în UE.

Unul din patru tineri până în 24 de ani cred că e rău că România e în UE

Potrivit eurobarometrului citat, tinerii cu vârste între 15-24 ani, în procent de 25 la sută cred că e rău să fii în Uniunea Europeană.

Doar 18 la sută dintre bătrânii cu vârste între 65-74 cred că e rău în UE.

Procentul cel mai mare de români care cred că e rău să fii în UE – 26 la sută e în categoria celor de peste 75 de ani.

Mai mult de jumătate dintre românii cu vârste între 25-39, adică 53 la sută cred că este bine în UE.

Cei născuți după 1980 sunt cei mai poliarizați – 51 la sută că e bine și 21 la sută că e rău

Cei născuți înainte de 1946 – 31 la sută cred că e rău să fii în UE.

Scala politică

Centrul politic pare cel mai vulnerabil. Astfel, în timp ce românii care se consideră de stânga sau de dreapta susțin că e bine ca țara să fie în UE – 61 la sută, cei care se declară de Centru cred asta doar în procent de 47 la sută. Cel mai mare procent de români care cred că nu e bine în UE se declară de Centru – 27 la sută, dublu față de cei din stânga sau dreapta.

Imaginea UE

74 la sută dintre cei care au o imagine pozitivă despre UE cred că e bine să fii în UE.  Pe de altă parte, 43 la sută dintre cei care o imagine negativă cred că e rău în UE.  Alți 42 la sută nici că e bine nici că e rău. Doar 14 la sută cred că e bine în UE, deși au o imagine negativă despre Uniune.

Principalele amenințări la adresa UE

Jumătate dintre românii care consideră Fake news și dezinformarea online  o provocare europeană cred că e bine în UE. Doar 22 la sută dintre cei care cred că e rău în Ue consideră amenințare.

Nivelul de educație, factor de influență

24 la sută cei sub 15 ani de studii cred că e rău să fii în UE, cei cu peste 20 de ani de studii cred asta în cea mai mică măsură – 17 la sută și au cel mai puternic sentiment pozitiv de apartenență la UE– 61 la sută.

Casnicii și șomerii – în topul sentimentelor anti-europene

Manageri – suport 67 la sută, doar 15 la sută spun că e rău să fii în UE.

Casnicii și șomerii – câte 28 la sută spun că e rău. Pensionarii, doar 19 la sută că e rău. Studenții – 21 la sută că e rău. Cu excepția managerilor, în medie o treime spun că nu e bine și nici rău.

Cuplurile – baza susținătorilor UE

În funcție de situația familială, eurobarometrul arată că   26 la sută celibatari cred că e rău în UE. Cel mai mare suport pentru apartenența la UE este la cuplurile necăsătorite – 57 la sută și la cele căsătorie- 51 la sută.

În funcție de gospodărie – cei singuri și fără copii – cred că e rău în UE în procent de  25 la sută. Cei singuri cu copii înregistrează un minim al acestei percepții – opt la sută.  Tot ei cred că e bine să fii în UE în cel mai mare procent – 57 la sută.

Cei care plătesc greu facturile, cele mai ridicate procente de neapreciere a apartenenței la UE

Cei care au dificultăți în plata facturilor  mai tot timpul cred că e rău în UE în procent de  39 la sută, iar cei care uneori nu le pot plăti înregisează un procent de 29 la sută. Cei care plătesc facturile fără probleme susțin în procent de 59 la sută că e bine în UE.

Apartenență la clase

Clasa muncitoare – cei mai puțini care cred că e rău în UE – 6 la sută și cel mai mare suport – 60 la sută.

Clasa superioară – 42 la sută cred că e un lucru rău.

Clasa mijlocie – 23 la sută e rău, 49 la sută e bine.

Internet

Cei care îl folosesc în fiecare zi cred că e  bine că suntem în UE –  53 la sută și 19 la sută că e rău. 27 la sută cred că nu e nici bine, nici rău.

Cei care nu au folosit niciodată internetul înregistrează cel mai mare procent de percepție negativă a apartenenței la UE – 23 la sută, dar și cel mai mare procent de nici bine nici rău – 30 la sută.

Telefon mobil/fix

Cel mai mare procent de percepție negativă a apartenenței la UE – 23 la sută este în categoria celor fără telefon, ca  și cel mai mare procent – 33 la sută nici bine nici rău. Cea mai mare susținere a apartenenței este în zona celor care au  telefon fix -54 la sută.

Interes față de politică

 Cei cu interes scăzut față de politică au cel mai mare procent de neapreciere a apartenenți la UE  – 37. Că e bine că suntem în UE cred majoritatea celor cu interes puternic față de politică– 70 la sută și  62 la sută dintre cei cu  interes mediu.

Vocea mea contează în UE

65 la sută dintre cei care spun că vocea lor contează spun că e bine în UE. 32 la sută dintre cei care cred că nu contează spun că e rău.

Asemănător și la procentele celor care se raportează la faptul că ar conta vocea țării în UE.

Implicare în discuții despre politica europeană

E bine că suntem în UE consideră cei mai mulți – 61 la sută dintre cei care discută ocazional. Cei mai puțini care cred asta sunt cei care nu discută nicodată – 39 la sută. O altă treime din această categorie- 34 la sută nu știe ce să spună dacă e bine sau rău. Interesant este că cei care frecvent vorbesc despre asta – 51 la sută spun că e bine, dar 35 la sută că e rău.

Gradul de satisfacție cu modul de viață

58 la sută dintre cei care sunt satisfăcuți spun că e bine. 27 la sută din cealalaltă categorie că e rău.

Condiții de viață în ultimii cinci ani – 73 la sută dintre cei pt care e mai bine spun că e bine. 44 la sută – aproape jumătate din cei care spun că e mai rău cred că e rău în UE. Printre cele mai mari diferențe.

Direcția în care merge țara

76 la sută dintre cei care cred că în direcția bună spun că e bine în UE.  Cei mai mulți – 42 la sută dintre cei care cred că în nici în bine nici în rău, adică stă pe loc, spun că e rău în UE.

Direcția în care merge UE

71 la sută dintre cei care spun că UE merge în direcția bună spun că e bine în UE. 33 la sută din cei care spun că merge în direcția greșită spun că e rău în UE.  Față de 43 la sută dintre cei care au o imagine proastă despre UE sau 42 la sută din cei care cred că țara nu  merge în nicio direcție.

Situația democrației în UE

66 la sută dintre românii care spun că sunt mulțumiți spun că e bine în UE. Doar 28 la sută dintre nemulțumiți spun că e bine în UE. Alți 31 că e rău în UE și 39 la sută că nu e nici bine nici rău.

Încrederea în partidele politice

Peste 60 la sută dintre cei care au încredere în partide spun că e bine în UE.  Cei care nu au încredere spun că e rău în UE – 20 la sută iar 31 la sută că nu e nici bine nici rău.

Valori de protejat

Cei care cred că e bine în UE spun că ar trebui protejate: egalitatea între statele membre – 61 la sută, drepturile omului și libertatea de exprimare – 59 la sută fiecare.

Am prezentat aceste date pentru a explica atât de complexa ecuație generată de răspunsul la întrebarea dacă apartenența la UE e bună sau rea pentru România. Pe scurt, ea arată așa:

Dintre români, 49 la sută cred că e bine să fii în UE, 21 la sută că e rău, 27 la sută că nu e nici bine și nici rău.

Citiți și Eurobarometru | Cifre îngrijorătoare: Procentul românilor care văd apartenența la UE ca pe un lucru bun a scăzut cu 10% în ultimele șase luni, la 49%

Citiți și Uniunea Europeană, îngrijorată de declinul fără precedent al susținerii românilor față de UE: România pe locul doi, după Marea Britanie, cu percepție negativă a cetățenilor privind apartenența europeană

Citiți și Eurobarometru | Top-ul transfomărilor NEGATIVE ale percepției românilor privind viitorul României în UE în prag de preluare a președinției Consiliului UE și înainte de alegerile europene din 2019

.

CONSILIUL EUROPEAN

David Sassoli avertizează că Parlamentul European ar putea respinge acordul liderilor UE: Ne îngrijorează un viitor în care solidaritatea europeană este pierdută

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a făcut luni un nou apel către liderii statelor membre reuniți la Bruxelles să se ridice la nivelul “acestui moment istoric” și să acționeze rapid și curajos în direcția unui acord privind pachetul de relansare a Uniunii Europene de aproximativ 1.800 de miliarde de euro, compus din instrumentul de redresare economică bazat pe granturi și credite și bugetul pe termen lung 2021-2027.

După zile întregi de discuții, cetățenii europeni se așteaptă la un acord care să se ridice la nivelul acestui moment istoric. Ne îngrijorează un viitor în care solidaritatea europeană și metoda comunitară sunt pierdute“, a spus Sassoli, într-o declarație scrisă remisă presei, înainte ca șefii de stat sau de guvern se întrunească pentru a patra zi consecutiv în scopul identificării unui compromis.

Liderul Parlamentului European, instituție care trebuie să aprobe acordul încheiat în Consiliul European, a reafirmat prioritățile eurodeputaților în ce privește cadrul financiar multianual, anume “abordarea provocărilor cu care Europa se confruntă, precum Pactul ecologic european, digitalizarea, reziliența economică și lupta împotriva inegalității”.

În condițiile în care liderii continuă să dezbată dimensiunea totală a planului de redresare și raportul dintre granturi și împrumuturi, David Sassoli a subliniat că “noi resurse proprii sunt necesare imediat” pentru a finanța nevoile Europei și a precizat că Parlamentul European continuă să solicită eliminarea rabaturilor de care se bucură anumite state mari, precum Olanda sau Austria, aceleași state frugale care doresc o diminuare a ponderii granturilor și a fondului de redresare în ansamblu.

Avem nevoie, de asemenea, să asigurăm apărarea statului de drept“, a completat președintele PE, criteriul acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept fiind unul dintre subiectele care au aprins discuțiile între lideri, fiind cunoscută opoziția Ungariei sau a Poloniei.

“Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite suficient, Parlamentul European nu își va da acordul. COVID-19 este încă aici și vedem noi focare în Europa. Mai mult decât oricând este necesar să acționăm rapid și curajos”, a conchis David Sassoli.

Summitul Uniunii Europene consacrat obținerii unui acord uriaș pentru relansarea economică post-COVID-19 a fost prelungit pentru a patra zi, urmând a fi reluat luni, la ora 17:00, după negocieri care au început duminică dimineață și care s-au încheiat fără succes luni, în jurul orei 07:00, din cauza opoziției statelor frugale de a accepta un plan de relansare de 750 de miliarde de euro bazat în principal pe granturiCei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au prelungit summitul în speranța că vor depăși blocajele și divergențele și vor ajunge la un acord asupra planului de aproximativ 1.800 de miliarde de euro compus din fondul de redresare și bugetul multianual pe șapte ani. Un compromis continuă să fie împiedicat de poziția statelor frugale, care în frunte cu Olanda și Austria vor condiții mai stricte și subvenții mai puține pentru statele afectate de criză, o condiție greu de acceptat de statele din sud, dar și de Germania și Franța.

Presa de la Bruxelles notează că președintele Consiliului European urmează să vină cu nouă propunere, care cuprinde 390 de miliarde de euro granturi din totalul de 750 de miliarde de euro.

Discuţiile din timpul dineului s-au concentrat pe posibilitatea reducerii cuantumului subvenţiilor la 400 de miliarde de euro din totalul fondului de relansare, faţă de 500 de miliarde de euro iniţial, la limita a ceea ce Franţa şi Germania, principalii susţinători ai planului de relansare economică, sunt gata să accepte. În această variantă, cuantumul împrumuturilor din valoarea pachetului general ar fi de 350 miliarde de euro, faţă de propunerea iniţială, în valoare de 250 miliarde de euro. O altă propunere vehiculată a vizat o distribuție egală a planului de 750 de miliarde de euro în 375 de miliarde de euro în granturi și 375 de miliarde de euro în împrumuturi.

De asemenea, preşedintele Consiliului European Charles Michel a făcut presiuni duminică seara asupra liderilor din statele membre UE pentru ca aceştia să nu prezinte imaginea “unei Europe slabe” şi să fie de acord cu planul de relansare economică post-coronavirus pentru a evita un eşec al negocierilor.

“Întrebarea este următoarea: cei 27 lideri responsabili în faţa popoarelor Europei sunt capabili să construiască încredere şi unitate europeană? Sau, printr-o ruptură, vom prezenta chipul unei Europe slabe, subminate de neîncredere?”, a spus Charles Michel în timpul dineului şefilor de stat şi de guvern din statele membre UE, care se află în negocieri dificile la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni speciale a Consiliului European care a început vineri și va continua și luni.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurostat: România a alocat în 2017 doar 14% din PIB pentru protecția socială, cel mai mic procent înregistrat de o țară mebmbră a Uniunii Europene

Published

on

În anul 2017, România a alocat doar 14% din Produsul Intern Brut pentru protecţia socială, acesta fiind cel mai mic procent înregistrat de o ţară membră UE şi totodată la jumătate faţă de media de 27,9% din PIB înregistrată la nivelul Uniunii, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Comparativ, în 2017 procentul din PIB alocat pentru protecţia socială a fost de peste 30% în Franţa (34%), Danemarca (32%) şi Finlanda (31%), informează Agerpres.

© Eurostat

Cea mai mare parte a prestațiilor de protecție socială în aproape toate statele membre s-au concentrat pe ponderea beneficiilor pentru bătrânețe și supraviețuitori, după cum umrează: Cea mai mare s-a înregistrat în Grecia (63%), Portugalia și Italia (ambele 58%), România și Cipru (ambele 56%), în timp ce a fost cea mai mică în Irlanda (34%), Germania. și Danemarca (39%) și Luxemburg (40%).

Beneficiile de sănătate / îngrijire medicală și de invaliditate au reprezentat 37% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017. Printre statele membre, ponderea acestor prestații a variat de la 23% în Cipru și 26% în Grecia la 45% în Irlanda, 44 % în Croația și Germania, 43% în Olanda și 42% în Estonia.

Beneficiile pentru familie și copii au reprezentat puțin sub 9% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017, ajutoarele pentru șomaj  4%, iar pentru locuințe și excluderea socială, de asemenea, 4%. Ponderea prestațiilor familiale în total a variat de la 4% în Olanda și 5% în Portugalia și Spania la peste 15% în Luxemburg și 13% în Polonia și Estonia.

Beneficiile pentru șomaj au variat între mai puțin de 1% în România și 1% în Regatul Unit până la 9% în Irlanda și 8% în Spania. Beneficiile pentru locuință și excludere socială au variat de la 1% sau mai puțin în Polonia, Portugalia și Estonia la 9% în Cipru și 7% în Danemarca, Olanda și Regatul Unit.

© Eurostat

Cheltuielile și încasările pentru protecția socială sunt calculate în conformitate cu ESSPROS (Sistemul European de Integrare Socială și Statistica Protecției). Cheltuielile includ prestațiile sociale, cheltuielile de administrare și alte cheltuieli aferente schemei de protecție socială. Prestațiile sociale sunt „brute”.

Mai multe detalii sunt disponibile în Manualul ESSPROS și ghidul utilizatorului, disponibil pe site-ul web Eurostat. Sunt date despre cheltuieli (brute) și încasări în termeni nominali, adică la prețuri curente și la cursurile de schimb curente. Datele sunt provizorii pentru mai multe state membre.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurobarometru de primăvară 2019: Sprijinul pentru moneda euro atinge un nou nivel record ridicat, 76% dintre respondenții din zona euro declarându-se în favoarea monedei unice a UE

Published

on

Sprijinul pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro a atins un nou nivel record ridicat, peste 3 sferturi dintre respondenții din zona euro, și anume 76%, declarându-se în favoarea monedei unice europene, relevă noul sondaj Eurobarometru publicat luni, informează Comisia Europeană printr-un comunicat.

Opiniile pozitive cu privire la situația economiilor naționale prevalează (49 % apreciază situația ca fiind bună și 47 % o apreciază ca fiind proastă). Majoritatea respondenților din 17 state membre (16 în toamna anului 2018) afirmă că situația economică națională este bună.

Luxemburg (94 %), Danemarca (91 %) și Țările de Jos (90 %) sunt țările cu cele mai mari punctaje. Procentajul cel mai scăzut al opiniilor pozitive este observat în Grecia (7 %), Croația și Bulgaria (ambele cu 20 %), Italia (22 %), Spania (26 %) și Franța (29 %).

De amintit totuși că Bulgaria și Croația au depus cererea de aderare la ERM II (n.r. mecanismul ratelor de schimb) anticamera pentru aderarea la moneda unică.

La 1 ianuarie 2019, moneda comună a Europei, euro, a împlinit 20 de ani.

La 1 ianuarie 1999, 11 state membre ale UE lansau o monedă comună, euro, și instituiau o politică monetară comună sub supravegherea Băncii Centrale Europene.

Primele țări membre ale zonei euro au fost Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Spania și Portugalia. Grecia a aderat în 2001. De atunci, alte șapte state membre au introdus moneda euro (Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia și Slovenia).

În prezent, moneda unică euro este folosită de 340 de milioane de europeni, fiind utilizată de alte 175 de milioane de persoane din întreaga lume.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

PPE4 mins ago

Grupul PPE solicită o dezbatere în plenul Parlamentului European privind amenințarea rusă la adresa Ucrainei

COMISIA EUROPEANA7 mins ago

Comisia Europeană: Proiectul Super Ligii, anunțat de 12 cluburi de fotbal, este contrar valorilor UE de ”diversitate” şi ”incluziune”

CONSILIUL UE14 mins ago

UE va adopta o strategie pentru Indo-Pacific. Miniștrii de externe europeni au stabilit că Europa își va consolida prezența în regiunea unei “intense concurențe geopolitice”

Cristian Bușoi55 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România nu trebuie să rateze, sub nicio formă, oportunitatea unică a fondurilor europene dedicate sănătății 

Daniel Buda1 hour ago

Comisia Europeană, răspuns la întrebarea eurodeputatului Daniel Buda privind combaterea sărăciei extreme: Mecanismul de redresare și reziliență va promova coeziunea socială a UE

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru: România, lăudată de partenerii sociali pentru consultările publice privind elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisarul european Thierry Breton: Este posibil ca UE să nu prelungească contractul cu AstraZeneca din cauza întârzierilor în livrări

NATO2 hours ago

Generalul-locotenent Dumitru Scarlat și-a încheiat misiunea de reprezentant militar al României la NATO și UE

U.E.2 hours ago

Josep Borrell, privind refacerea economică post-pandemie: UE riscă să rămână ”serios” în urma SUA și a Chinei

SUA2 hours ago

UE și SUA propun un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending