EUROBAROMETRU
ANALIZĂ Au început marile probleme pentru România Europeană: În 5 din cele 8 regiuni ale țării, românii nu mai cred că este bine în Uniunea Europeană
Published
6 years agoon
By
REDACTIA
de Dan Cărbunaru
România s-a împărțit în două. Jumătate crede că e bine că suntem în UE. Cealaltă jumătate crede că nu e bine sau nu știe ce să creadă. Cel mai recent Eurobarometru dat publicității de Parlamentul European astăzi, pe baza datelor culese în septembrie, arată că românii din cinci dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale țării nu mai cred că e bine în UE. Vă prezentăm, în continuare, analiza datelor consultate de Calea Europeană, care au stat la baza Eurobarometrului din Septembrie.
Susținerea pe regiuni
Cel mai șocant e în Nord-Est – doar 20 la sută cred că e bine în UE. Jumătate cred că nu e bine și o treime că nu e nici bine nici rău.
Doar în trei dintre cele 8 regiuni ale țării românii cred că e bine în UE – Regiunea Nord-Vest conduce în top-ul celor care cred că e bine în UE –78 la sută, urmată de București – 66 la sută, apoi Sud-vest-61 la sută.
Urmează – Regiunile Centru, Vest și Sud-Est – câte 46 la sută și Regiunea Sud – 44 la sută.
În regiunea Nord-Vest, doar 3 la sută cred că e rău în UE.
UE – susținută în marile orașe
Marile orașe – 62 la sută dintre cei care locuiesc aici spun că e bine să fii în UE, doar 12 la sută că ar fi rău. La sate procentul celor care cred că nu e bună apartenența la UE se dublează – 26 la sută cred că e rău, 42 la sută că e bine.
Intenția de vot pe părăsirea UE
Dacă ar fi să se voteze ieșirea sau rămânerea în UE , cei mai mulți – 43 la sută ar vota pentru Romexit cei care cred e rău să fii în UE, urmați de cei care nu știu dacă e bine sau rău să fii în UE – 37 la sută. Chiar și 18 la sută din cei care spun că e bine în UE ar vota ieșirea. Un procent foarte mare – 49 la sută dintre cei care nu știu dacă e bine sau rău să fii în UE, nu știu dacă ar merge la vot.
Cei care ar vota pentru a rămâne în UE – 68 la sută, sunt cei care cred că e bine în UE, urmați de 16 la sută dintre cei care nu știu dacă e bine sau rău în UE și alți 15 la sută dintre cei care cred că e bine în UE.
Unul din patru tineri până în 24 de ani cred că e rău că România e în UE
Potrivit eurobarometrului citat, tinerii cu vârste între 15-24 ani, în procent de 25 la sută cred că e rău să fii în Uniunea Europeană.
Doar 18 la sută dintre bătrânii cu vârste între 65-74 cred că e rău în UE.
Procentul cel mai mare de români care cred că e rău să fii în UE – 26 la sută e în categoria celor de peste 75 de ani.
Mai mult de jumătate dintre românii cu vârste între 25-39, adică 53 la sută cred că este bine în UE.
Cei născuți după 1980 sunt cei mai poliarizați – 51 la sută că e bine și 21 la sută că e rău
Cei născuți înainte de 1946 – 31 la sută cred că e rău să fii în UE.
Scala politică
Centrul politic pare cel mai vulnerabil. Astfel, în timp ce românii care se consideră de stânga sau de dreapta susțin că e bine ca țara să fie în UE – 61 la sută, cei care se declară de Centru cred asta doar în procent de 47 la sută. Cel mai mare procent de români care cred că nu e bine în UE se declară de Centru – 27 la sută, dublu față de cei din stânga sau dreapta.
Imaginea UE
74 la sută dintre cei care au o imagine pozitivă despre UE cred că e bine să fii în UE. Pe de altă parte, 43 la sută dintre cei care o imagine negativă cred că e rău în UE. Alți 42 la sută nici că e bine nici că e rău. Doar 14 la sută cred că e bine în UE, deși au o imagine negativă despre Uniune.
Principalele amenințări la adresa UE
Jumătate dintre românii care consideră Fake news și dezinformarea online o provocare europeană cred că e bine în UE. Doar 22 la sută dintre cei care cred că e rău în Ue consideră amenințare.
Nivelul de educație, factor de influență
24 la sută cei sub 15 ani de studii cred că e rău să fii în UE, cei cu peste 20 de ani de studii cred asta în cea mai mică măsură – 17 la sută și au cel mai puternic sentiment pozitiv de apartenență la UE– 61 la sută.
Casnicii și șomerii – în topul sentimentelor anti-europene
Manageri – suport 67 la sută, doar 15 la sută spun că e rău să fii în UE.
Casnicii și șomerii – câte 28 la sută spun că e rău. Pensionarii, doar 19 la sută că e rău. Studenții – 21 la sută că e rău. Cu excepția managerilor, în medie o treime spun că nu e bine și nici rău.
Cuplurile – baza susținătorilor UE
În funcție de situația familială, eurobarometrul arată că 26 la sută celibatari cred că e rău în UE. Cel mai mare suport pentru apartenența la UE este la cuplurile necăsătorite – 57 la sută și la cele căsătorie- 51 la sută.
În funcție de gospodărie – cei singuri și fără copii – cred că e rău în UE în procent de 25 la sută. Cei singuri cu copii înregistrează un minim al acestei percepții – opt la sută. Tot ei cred că e bine să fii în UE în cel mai mare procent – 57 la sută.
Cei care plătesc greu facturile, cele mai ridicate procente de neapreciere a apartenenței la UE
Cei care au dificultăți în plata facturilor mai tot timpul cred că e rău în UE în procent de 39 la sută, iar cei care uneori nu le pot plăti înregisează un procent de 29 la sută. Cei care plătesc facturile fără probleme susțin în procent de 59 la sută că e bine în UE.
Apartenență la clase
Clasa muncitoare – cei mai puțini care cred că e rău în UE – 6 la sută și cel mai mare suport – 60 la sută.
Clasa superioară – 42 la sută cred că e un lucru rău.
Clasa mijlocie – 23 la sută e rău, 49 la sută e bine.
Internet
Cei care îl folosesc în fiecare zi cred că e bine că suntem în UE – 53 la sută și 19 la sută că e rău. 27 la sută cred că nu e nici bine, nici rău.
Cei care nu au folosit niciodată internetul înregistrează cel mai mare procent de percepție negativă a apartenenței la UE – 23 la sută, dar și cel mai mare procent de nici bine nici rău – 30 la sută.
Telefon mobil/fix
Cel mai mare procent de percepție negativă a apartenenței la UE – 23 la sută este în categoria celor fără telefon, ca și cel mai mare procent – 33 la sută nici bine nici rău. Cea mai mare susținere a apartenenței este în zona celor care au telefon fix -54 la sută.
Interes față de politică
Cei cu interes scăzut față de politică au cel mai mare procent de neapreciere a apartenenți la UE – 37. Că e bine că suntem în UE cred majoritatea celor cu interes puternic față de politică– 70 la sută și 62 la sută dintre cei cu interes mediu.
Vocea mea contează în UE
65 la sută dintre cei care spun că vocea lor contează spun că e bine în UE. 32 la sută dintre cei care cred că nu contează spun că e rău.
Asemănător și la procentele celor care se raportează la faptul că ar conta vocea țării în UE.
Implicare în discuții despre politica europeană
E bine că suntem în UE consideră cei mai mulți – 61 la sută dintre cei care discută ocazional. Cei mai puțini care cred asta sunt cei care nu discută nicodată – 39 la sută. O altă treime din această categorie- 34 la sută nu știe ce să spună dacă e bine sau rău. Interesant este că cei care frecvent vorbesc despre asta – 51 la sută spun că e bine, dar 35 la sută că e rău.
Gradul de satisfacție cu modul de viață
58 la sută dintre cei care sunt satisfăcuți spun că e bine. 27 la sută din cealalaltă categorie că e rău.
Condiții de viață în ultimii cinci ani – 73 la sută dintre cei pt care e mai bine spun că e bine. 44 la sută – aproape jumătate din cei care spun că e mai rău cred că e rău în UE. Printre cele mai mari diferențe.
Direcția în care merge țara
76 la sută dintre cei care cred că în direcția bună spun că e bine în UE. Cei mai mulți – 42 la sută dintre cei care cred că în nici în bine nici în rău, adică stă pe loc, spun că e rău în UE.
Direcția în care merge UE
71 la sută dintre cei care spun că UE merge în direcția bună spun că e bine în UE. 33 la sută din cei care spun că merge în direcția greșită spun că e rău în UE. Față de 43 la sută dintre cei care au o imagine proastă despre UE sau 42 la sută din cei care cred că țara nu merge în nicio direcție.
Situația democrației în UE
66 la sută dintre românii care spun că sunt mulțumiți spun că e bine în UE. Doar 28 la sută dintre nemulțumiți spun că e bine în UE. Alți 31 că e rău în UE și 39 la sută că nu e nici bine nici rău.
Încrederea în partidele politice
Peste 60 la sută dintre cei care au încredere în partide spun că e bine în UE. Cei care nu au încredere spun că e rău în UE – 20 la sută iar 31 la sută că nu e nici bine nici rău.
Valori de protejat
Cei care cred că e bine în UE spun că ar trebui protejate: egalitatea între statele membre – 61 la sută, drepturile omului și libertatea de exprimare – 59 la sută fiecare.
Am prezentat aceste date pentru a explica atât de complexa ecuație generată de răspunsul la întrebarea dacă apartenența la UE e bună sau rea pentru România. Pe scurt, ea arată așa:
Dintre români, 49 la sută cred că e bine să fii în UE, 21 la sută că e rău, 27 la sută că nu e nici bine și nici rău.
—
.
You may like
MSC 2025 | Ursula von der Leyen propune activarea clauzei de exceptare pentru ca statele UE să majoreze investițiile militare: Este momentul să mutăm munții
Eurodeputatul Dan Motreanu: Comisia Europeană finanțează 39 de proiecte din UE pentru infrastructura combustibililor alternativi, dintre care două sunt coordonate de România
România are nevoie de continuitate pe linia pro-europeană și pro-NATO. Ilie Bolojan este omul potrivit, susține eurodeputatul Gheorghe Falcă
Roberta Metsola, primul lider european care a intrat în Gaza, în mai bine de un deceniu: Europa este pregătită să contribuie la construirea unei păci durabile
Eurodeputatul Gabriela Firea solicită implicarea instituțiilor UE în combaterea deficitului de personal medical din statele membre
Iulian Chifu: Realism cumpănit și cultivarea nuanțelor echilibrate în perspectiva Lumii lui Trump
EUROBAROMETRU
67% dintre români consideră că IA necesită o gestionare atentă pentru a asigura transparența la locul de muncă, arată un Eurobarometru. Roxana Mînzatu: Trebuie să o utilizăm într-un mod care să ajute
Published
2 days agoon
February 13, 2025By
Teodora Ion
Majoritatea europenilor consideră că tehnologiile digitale, inclusiv inteligența artificială (AI), au un impact pozitiv asupra locurilor lor de muncă, economiei, societății și calității vieții, arată cele mai recente date ale unui Eurobarometru.
Peste 60% dintre europeni și 55% dintre români au o părere favorabilă despre roboți și inteligența artificială la locul de muncă, iar peste 70% consideră că acestea îmbunătățesc productivitatea.

© Eurobarometru
Deși majoritatea sunt în favoarea utilizării roboților și a IA pentru a lua decizii la locul de muncă, 84% dintre europeni și 67% dintre români consideră că IA necesită o gestionare atentă pentru a proteja viața privată și a asigura transparența la locul de muncă.

© Eurobarometru
”Inteligența artificială a devenit o parte integrantă la locul de muncă modern. Trebuie să o utilizăm într-un mod care să ajute și să protejeze lucrătorii. Avem o bază solidă de norme, cu Regulamentul general privind protecția datelor, legislația privind IA și Directiva privind platformele de lucru. Vom analiza modul în care aceste norme sunt aplicate pentru a face față impactului IA pe piața muncii”, a transmis vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, responsabilă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.
67% dintre europeni percep pozitiv utilizarea tehnologiilor digitale, inclusiv a inteligenței artificiale, pentru a îmbunătăți siguranța și securitatea lucrătorilor. La acest capitol, România se clasează pe ultimul loc în UE, doar 50% dintre cetățeni împărtășind aceeași opinie.

© Eurobarometru
Majoritatea europenilor sunt în favoarea unor norme clare privind utilizarea tehnologiilor digitale, de exemplu protejarea vieții private a lucrătorilor (82%) și implicarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora în proiectarea și adoptarea de noi tehnologii (77%).
Rezultatele sondajului sunt în conformitate cu unul dintre obiectivele principale ale Busolei UE pentru competitivitate, și anume integrarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale la locul de muncă pentru a stimula inovarea și productivitatea.
Un rol central în implementarea acestei Busole a Competitivității îl va avea vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu, care și-a fixat deja prioritățile în această direcție, printre ele fiind și Uniunea Competențelor, dar și locuri de muncă de calitate.
UE a alocat statelor membre 2 miliarde de euro din Fondul social european Plus (FSE+) și 23 miliarde de euro din Fondul de redresare și reziliență (RRF) pentru a sprijini dezvoltarea competențelor digitale. Programul Europa digitală a investit, de asemenea, 580 de milioane de euro pentru dezvoltarea competențelor digitale între 2021 și 2027.
EUROBAROMETRU
Eurobarometru: 65% dintre români consideră că influența generală a tehnologiei și științei este pozitivă, sub media europeană. Doar 25% dintre români au încredere în descoperirile obținute cu ajutorul IA
Published
2 weeks agoon
February 3, 2025By
Teodora Ion
8 din 10 cetățeni (83%) consideră că influența generală a științei și tehnologiei este pozitivă, relevă cel mai recent Eurobarometru privind cunoștințele și atitudinea cetățenilor europeni față de știință și tehnologie”, cu România clasată pe ultimul loc (65%).

© Eurobarometru
Două treimi dintre respondenți (67%) sunt de acord că știința și tehnologia ne fac viața mai ușoară, mai sănătoasă și mai confortabilă.
Respondenții sunt de părere că energiile regenerabile (87%), tehnologia informației și comunicațiilor (79%) și vaccinurile și combaterea bolilor infecțioase (77%) vor avea un efect pozitiv asupra modului nostru de viață în următorii 20 de ani.
Și la acest capitol România se clasează pe ultimul loc, cu doar 50% dintre români împărtășind părerea mediei europene.

© Eurobarometru
Sondajul arată că majoritatea europenilor doresc să afle mai multe despre evoluțiile științifice (58%). Cu toate acestea, lipsa de timp (40%), lipsa de interes (37%) și lipsa de cunoștințe în domeniul științei și tehnologiei (36%) rămân obstacole semnificative în ceea ce privește implicarea publicului în știință și tehnologie.
Sondajul a examinat, de asemenea, aspecte mai ample privind încrederea și echitatea în știință. Rezultatele arată că 77% dintre respondenți sunt de acord că știința și tehnologia ar trebui să ia în considerare nevoile tuturor grupurilor de persoane atunci când se dezvoltă noi soluții și produse, în timp ce alți 72% cred că guvernul ar trebui să își asume responsabilitatea de a se asigura că noile tehnologii aduc beneficii tuturor.
În paralel, majoritatea cetățenilor își exprimă îngrijorarea cu privire la potențialul aplicațiilor științifice de a amenința drepturile omului (58% sunt de acord cu afirmația) și aproape două treimi (64%) cred, de asemenea, că știința și tehnologia ar putea contribui la îmbunătățirea mediului și la combaterea schimbărilor climatice, dar că acestea ajută mai ales companiile să facă bani.
În ceea ce privește împărtășirea rezultatelor științifice și implicarea publicului, opt din zece respondenți (80%) sunt de acord cu afirmația conform căreia rezultatele cercetării finanțate din fonduri publice ar trebui să fie puse la dispoziție online în mod gratuit, în timp ce mai mult de șase din zece respondenți (63%) sunt de acord cu afirmația conform căreia ”implicarea nespecialiștilor în cercetare și dezvoltare tehnologică garantează că știința și tehnologia răspund nevoilor, valorilor și așteptărilor societății”.
Sondajul din acest an a pus accentul pe utilizarea inteligenței artificiale (AI) pentru cercetarea științifică, dezvăluind opinii diferite în rândul cetățenilor în această privință.
Puțin peste o treime dintre respondenți (38% dintre europeni și 25% dintre români) spun că au încredere în cercetarea științifică și în descoperirile create cu ajutorul IA, în timp ce un sfert (25%) nu au încredere în acest tip de cercetare.

© Eurobarometru
Cu toate acestea, jumătate dintre cetățenii UE (50%) sunt de acord că inteligența artificială utilizată în știință face progrese în ceea ce privește descoperirile științifice care vor conduce la soluții la provocări majore precum schimbările climatice și bolile grave.
Pentru a valorifica interesul cetățenilor și a sensibiliza publicul cu privire la sprijinul acordat de UE științei, cercetării și inovării, o campanie de comunicare a UE urmează să fie lansată în prima jumătate a anului 2025. Campania va prezenta proiectele de cercetare și inovare sprijinite de UE și rolul acestora în îmbunătățirea vieții oamenilor.
Orizont Europa, programul de cercetare și inovare al UE (2021-2027), consolidează interacțiunile dintre știință și societate prin promovarea co-creării agendelor de cercetare și inovare și prin implicarea directă a cetățenilor și a societății civile în realizarea cercetării și inovării.
Implicarea societății în cercetare și inovare este un domeniu prioritar de acțiune comună în UE în cadrul Pactului pentru cercetare și inovare în Europa, iar implicarea cetățenilor și a părților interesate se află în centrul agendei politice a Spațiului european de cercetare, contribuind la consolidarea impactului societal și a încrederii în știință.
EUROBAROMETRU
Vicepreședintele PE Victor Negrescu: Aderarea României la Schengen ar putea fi pusă sub semnul întrebării dacă forțele pro-UE și pro-NATO nu câștigă alegerile
Published
3 months agoon
November 26, 2024
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a avertizat asupra riscurilor pe care le implică rezultatele recente ale alegerilor din România, subliniind că acestea ar putea influența negativ aderarea României la Spațiul Schengen și deciziile NATO privind creșterea prezenței militare în țară.
“Dacă forțele europene și NATO nu câștigă alegerile din România, există riscul ca aderarea la Schengen și deciziile privind consolidarea prezenței militare să fie puse sub semnul întrebării, mai ales dacă declarațiile extremiste vor fi transpuse în practică”, a declarat Victor Negrescu, la Strasbourg, într-o întâlnire cu jurnaliștii români
Acesta a atras atenția asupra ascensiunii curentului anti-european și anti-NATO în România, menționând că rezultatele recente prin care candidatul anti-NATO și anti-UE Călin Georgescu a câștigat primul tur al scrutinului prezidențial au surprins colegii săi europarlamentari.
“Curentul anti-european și anti-NATO a câștigat mult teren, iar impactul rețelelor sociale, precum TikTok, joacă un rol semnificativ. Ca vicepreședinte al socialiștilor europeni, am observat că acest fenomen s-a manifestat și în alte state, deseori în detrimentul stângii și al socialiștilor”, a adăugat acesta.
Negociator-șef al bugetului UE pentru anul 2025, eurodeputatul Victor Negrescu a obținut o suplimentare de fonduri pentru combaterea dezinformării online, el făcând acest anunț în contextul rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din România.
Negrescu a subliniat necesitatea unui dialog direct cu cetățenii și a combaterii propagandei politice, subliniind că social-democrații din România sunt bine ancorați în valorile europene și euro-atlantice. “Trebuie să comunicăm mai direct cu oamenii, la nivel local. Prin ponderea sa politică, PSD poate menține un echilibru în viitorul Parlament, iar valorile social-democrate sunt necesare”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European.
Referindu-se la alegerile parlamentare, Negrescu a exprimat speranța că românii vor susține partide cu experiență și expertiză, avertizând împotriva unui „scenariu de tip Bulgaria” în care instabilitatea politică a afectat parcursul european. El a reiterat sprijinul său pentru parcursul european și NATO al României, subliniind că PSD va lua deciziile necesare după alegeri pentru a asigura acest traseu.
“PSD este puternic ancorat în parcursul european și euro-atlantic, iar eu voi susține în continuare acest drum”, a concluzionat Victor Negrescu.
Amintim că miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit joi și vineri, 21-22 noiembrie, la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Ulterior discuțiilor, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat rezultatul pozitiv al discuțiilor de la Budapesta dintre Austria, Bulgaria și România privind aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen privind ridicarea veto-ului Austriei, precizând că urmează decizia oficială a Consiliului Uniunii Europene, programată pentru data de 12 decembrie 2024.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”

Cătălin Predoiu, reacție la criticile lui Vance de la München: România trebuie să explice mai bine anularea alegerilor. Diplomația noastră va găsi cele mai bune mijloace

MSC 2025 | “A venit vremea creării forțelor armate ale Europei”, afirmă Zelenski: Unii pot fi frustrați de Bruxelles, dar alternativa este Moscova, care va diviza Europa

MSC 2025 | Scholz răspunde diatribelor lui Vance: Apărarea libertății și democrației împotriva fascismului este fundamentul relației transatlantice. “Niciodată fascismul” este misiunea istorică a Germaniei

MSC 2025 | Macron anunță accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge pe Putin

“Vin americanii!”. De ce discursul lui J.D. Vance la München nu este vânt în pânzele anti-occidentalilor din România

MSC 2025 | Ursula von der Leyen propune activarea clauzei de exceptare pentru ca statele UE să majoreze investițiile militare: Este momentul să mutăm munții

MSC 2025 | De la München, Ursula von der Leyen îl avertizează pe Trump că “o Ucraină eșuată ar slăbi și Europa și SUA”

MSC 2025 | “Nu vreau să rămân în istorie drept cel care l-a ajutat pe Putin să îmi ocupe țara”, îi transmite Zelenski lui Trump, având alături senatori republicani și democrați

Ilie Bolojan, după discursul lui Vance la München: România rămâne un aliat de încredere pentru o UE coezivă, un NATO puternic și un parteneriat transatlantic solid

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ5 days ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- NATO1 day ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- EDITORIALE5 days ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
- ROMÂNIA2 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- ROMÂNIA1 day ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui