Connect with us

EUROBAROMETRU

ANALIZĂ Au început marile probleme pentru România Europeană: În 5 din cele 8 regiuni ale țării, românii nu mai cred că este bine în Uniunea Europeană

Published

on

de Dan Cărbunaru

România s-a împărțit în două. Jumătate crede că e bine că suntem în UE. Cealaltă jumătate crede că nu e bine sau nu știe ce să creadă. Cel mai recent Eurobarometru dat publicității de Parlamentul European astăzi, pe baza datelor culese în septembrie, arată că românii din cinci dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale țării nu mai cred că e bine în UE. Vă prezentăm, în continuare, analiza datelor consultate de Calea Europeană, care au stat la baza Eurobarometrului din Septembrie.

Susținerea pe regiuni

Cel mai șocant e în Nord-Est – doar 20 la sută cred că e bine în UE. Jumătate cred că nu e bine și o treime că nu e nici bine nici rău.

Doar în trei dintre cele 8 regiuni ale țării românii cred că e bine în UE – Regiunea Nord-Vest conduce în top-ul celor care cred că e bine în UE –78 la sută, urmată de București – 66 la sută, apoi Sud-vest-61 la sută. 

Urmează – Regiunile Centru, Vest și Sud-Est – câte 46 la sută și Regiunea Sud – 44 la sută.

În regiunea Nord-Vest, doar 3 la sută cred că e rău în UE.

UE – susținută în marile orașe

Marile orașe – 62 la sută dintre cei care locuiesc aici spun că e  bine să fii în UE, doar 12 la sută că ar fi rău. La sate procentul celor care cred că nu e bună apartenența la UE se dublează – 26 la sută  cred că e rău, 42 la sută că e bine.

Intenția de vot pe părăsirea UE

Dacă ar fi să se voteze ieșirea sau rămânerea în UE , cei mai mulți – 43 la sută ar vota pentru Romexit cei care cred e rău să fii în UE, urmați de cei care nu știu dacă e bine sau rău să fii în UE – 37 la sută. Chiar și 18 la sută din cei care spun că e bine în UE ar vota ieșirea.  Un procent foarte mare – 49 la sută dintre cei care nu știu dacă e bine sau rău să fii în UE, nu știu dacă ar merge la vot.

Cei care ar vota pentru a rămâne în UE – 68 la sută, sunt cei care cred că e bine în UE, urmați de 16 la sută dintre cei care nu știu dacă e bine sau rău în UE și  alți 15 la sută dintre  cei care cred că e bine în UE.

Unul din patru tineri până în 24 de ani cred că e rău că România e în UE

Potrivit eurobarometrului citat, tinerii cu vârste între 15-24 ani, în procent de 25 la sută cred că e rău să fii în Uniunea Europeană.

Doar 18 la sută dintre bătrânii cu vârste între 65-74 cred că e rău în UE.

Procentul cel mai mare de români care cred că e rău să fii în UE – 26 la sută e în categoria celor de peste 75 de ani.

Mai mult de jumătate dintre românii cu vârste între 25-39, adică 53 la sută cred că este bine în UE.

Cei născuți după 1980 sunt cei mai poliarizați – 51 la sută că e bine și 21 la sută că e rău

Cei născuți înainte de 1946 – 31 la sută cred că e rău să fii în UE.

Scala politică

Centrul politic pare cel mai vulnerabil. Astfel, în timp ce românii care se consideră de stânga sau de dreapta susțin că e bine ca țara să fie în UE – 61 la sută, cei care se declară de Centru cred asta doar în procent de 47 la sută. Cel mai mare procent de români care cred că nu e bine în UE se declară de Centru – 27 la sută, dublu față de cei din stânga sau dreapta.

Imaginea UE

74 la sută dintre cei care au o imagine pozitivă despre UE cred că e bine să fii în UE.  Pe de altă parte, 43 la sută dintre cei care o imagine negativă cred că e rău în UE.  Alți 42 la sută nici că e bine nici că e rău. Doar 14 la sută cred că e bine în UE, deși au o imagine negativă despre Uniune.

Principalele amenințări la adresa UE

Jumătate dintre românii care consideră Fake news și dezinformarea online  o provocare europeană cred că e bine în UE. Doar 22 la sută dintre cei care cred că e rău în Ue consideră amenințare.

Nivelul de educație, factor de influență

24 la sută cei sub 15 ani de studii cred că e rău să fii în UE, cei cu peste 20 de ani de studii cred asta în cea mai mică măsură – 17 la sută și au cel mai puternic sentiment pozitiv de apartenență la UE– 61 la sută.

Casnicii și șomerii – în topul sentimentelor anti-europene

Manageri – suport 67 la sută, doar 15 la sută spun că e rău să fii în UE.

Casnicii și șomerii – câte 28 la sută spun că e rău. Pensionarii, doar 19 la sută că e rău. Studenții – 21 la sută că e rău. Cu excepția managerilor, în medie o treime spun că nu e bine și nici rău.

Cuplurile – baza susținătorilor UE

În funcție de situația familială, eurobarometrul arată că   26 la sută celibatari cred că e rău în UE. Cel mai mare suport pentru apartenența la UE este la cuplurile necăsătorite – 57 la sută și la cele căsătorie- 51 la sută.

În funcție de gospodărie – cei singuri și fără copii – cred că e rău în UE în procent de  25 la sută. Cei singuri cu copii înregistrează un minim al acestei percepții – opt la sută.  Tot ei cred că e bine să fii în UE în cel mai mare procent – 57 la sută.

Cei care plătesc greu facturile, cele mai ridicate procente de neapreciere a apartenenței la UE

Cei care au dificultăți în plata facturilor  mai tot timpul cred că e rău în UE în procent de  39 la sută, iar cei care uneori nu le pot plăti înregisează un procent de 29 la sută. Cei care plătesc facturile fără probleme susțin în procent de 59 la sută că e bine în UE.

Apartenență la clase

Clasa muncitoare – cei mai puțini care cred că e rău în UE – 6 la sută și cel mai mare suport – 60 la sută.

Clasa superioară – 42 la sută cred că e un lucru rău.

Clasa mijlocie – 23 la sută e rău, 49 la sută e bine.

Internet

Cei care îl folosesc în fiecare zi cred că e  bine că suntem în UE –  53 la sută și 19 la sută că e rău. 27 la sută cred că nu e nici bine, nici rău.

Cei care nu au folosit niciodată internetul înregistrează cel mai mare procent de percepție negativă a apartenenței la UE – 23 la sută, dar și cel mai mare procent de nici bine nici rău – 30 la sută.

Telefon mobil/fix

Cel mai mare procent de percepție negativă a apartenenței la UE – 23 la sută este în categoria celor fără telefon, ca  și cel mai mare procent – 33 la sută nici bine nici rău. Cea mai mare susținere a apartenenței este în zona celor care au  telefon fix -54 la sută.

Interes față de politică

 Cei cu interes scăzut față de politică au cel mai mare procent de neapreciere a apartenenți la UE  – 37. Că e bine că suntem în UE cred majoritatea celor cu interes puternic față de politică– 70 la sută și  62 la sută dintre cei cu  interes mediu.

Vocea mea contează în UE

65 la sută dintre cei care spun că vocea lor contează spun că e bine în UE. 32 la sută dintre cei care cred că nu contează spun că e rău.

Asemănător și la procentele celor care se raportează la faptul că ar conta vocea țării în UE.

Implicare în discuții despre politica europeană

E bine că suntem în UE consideră cei mai mulți – 61 la sută dintre cei care discută ocazional. Cei mai puțini care cred asta sunt cei care nu discută nicodată – 39 la sută. O altă treime din această categorie- 34 la sută nu știe ce să spună dacă e bine sau rău. Interesant este că cei care frecvent vorbesc despre asta – 51 la sută spun că e bine, dar 35 la sută că e rău.

Gradul de satisfacție cu modul de viață

58 la sută dintre cei care sunt satisfăcuți spun că e bine. 27 la sută din cealalaltă categorie că e rău.

Condiții de viață în ultimii cinci ani – 73 la sută dintre cei pt care e mai bine spun că e bine. 44 la sută – aproape jumătate din cei care spun că e mai rău cred că e rău în UE. Printre cele mai mari diferențe.

Direcția în care merge țara

76 la sută dintre cei care cred că în direcția bună spun că e bine în UE.  Cei mai mulți – 42 la sută dintre cei care cred că în nici în bine nici în rău, adică stă pe loc, spun că e rău în UE.

Direcția în care merge UE

71 la sută dintre cei care spun că UE merge în direcția bună spun că e bine în UE. 33 la sută din cei care spun că merge în direcția greșită spun că e rău în UE.  Față de 43 la sută dintre cei care au o imagine proastă despre UE sau 42 la sută din cei care cred că țara nu  merge în nicio direcție.

Situația democrației în UE

66 la sută dintre românii care spun că sunt mulțumiți spun că e bine în UE. Doar 28 la sută dintre nemulțumiți spun că e bine în UE. Alți 31 că e rău în UE și 39 la sută că nu e nici bine nici rău.

Încrederea în partidele politice

Peste 60 la sută dintre cei care au încredere în partide spun că e bine în UE.  Cei care nu au încredere spun că e rău în UE – 20 la sută iar 31 la sută că nu e nici bine nici rău.

Valori de protejat

Cei care cred că e bine în UE spun că ar trebui protejate: egalitatea între statele membre – 61 la sută, drepturile omului și libertatea de exprimare – 59 la sută fiecare.

Am prezentat aceste date pentru a explica atât de complexa ecuație generată de răspunsul la întrebarea dacă apartenența la UE e bună sau rea pentru România. Pe scurt, ea arată așa:

Dintre români, 49 la sută cred că e bine să fii în UE, 21 la sută că e rău, 27 la sută că nu e nici bine și nici rău.

Citiți și Eurobarometru | Cifre îngrijorătoare: Procentul românilor care văd apartenența la UE ca pe un lucru bun a scăzut cu 10% în ultimele șase luni, la 49%

Citiți și Uniunea Europeană, îngrijorată de declinul fără precedent al susținerii românilor față de UE: România pe locul doi, după Marea Britanie, cu percepție negativă a cetățenilor privind apartenența europeană

Citiți și Eurobarometru | Top-ul transfomărilor NEGATIVE ale percepției românilor privind viitorul României în UE în prag de preluare a președinției Consiliului UE și înainte de alegerile europene din 2019

.

EUROBAROMETRU

Eurobarometru de primăvară 2019: Sprijinul pentru moneda euro atinge un nou nivel record ridicat, 76% dintre respondenții din zona euro declarându-se în favoarea monedei unice a UE

Published

on

Sprijinul pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro a atins un nou nivel record ridicat, peste 3 sferturi dintre respondenții din zona euro, și anume 76%, declarându-se în favoarea monedei unice europene, relevă noul sondaj Eurobarometru publicat luni, informează Comisia Europeană printr-un comunicat.

Opiniile pozitive cu privire la situația economiilor naționale prevalează (49 % apreciază situația ca fiind bună și 47 % o apreciază ca fiind proastă). Majoritatea respondenților din 17 state membre (16 în toamna anului 2018) afirmă că situația economică națională este bună.

Luxemburg (94 %), Danemarca (91 %) și Țările de Jos (90 %) sunt țările cu cele mai mari punctaje. Procentajul cel mai scăzut al opiniilor pozitive este observat în Grecia (7 %), Croația și Bulgaria (ambele cu 20 %), Italia (22 %), Spania (26 %) și Franța (29 %).

De amintit totuși că Bulgaria și Croația au depus cererea de aderare la ERM II (n.r. mecanismul ratelor de schimb) anticamera pentru aderarea la moneda unică.

La 1 ianuarie 2019, moneda comună a Europei, euro, a împlinit 20 de ani.

La 1 ianuarie 1999, 11 state membre ale UE lansau o monedă comună, euro, și instituiau o politică monetară comună sub supravegherea Băncii Centrale Europene.

Primele țări membre ale zonei euro au fost Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Spania și Portugalia. Grecia a aderat în 2001. De atunci, alte șapte state membre au introdus moneda euro (Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia și Slovenia).

În prezent, moneda unică euro este folosită de 340 de milioane de europeni, fiind utilizată de alte 175 de milioane de persoane din întreaga lume.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a publicat Eurobarometrul cu cele mai bune rezultate din ultimii cinci ani: România, pe locul doi în UE în ceea ce privește imaginea pozitivă a cetățenilor față de Uniunea Europeană

Published

on

© European Commission/ Facebook

România se află pe locul 2, la egalitate cu Portugalia, în ceea ce privește imaginea pozitivă față de UE, potrivit unui nou sondaj Eurobarometru publicat luni și care arată că numărul românilor care au o imagine pozitivă despre UE este în creștere și peste media europeană (60%, față de o medie UE de 44%), informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Noul sondaj Eurobarometru, primul realizat după alegerile europene, arată o creștere puternică a percepției pozitive a cetățenilor europeni față de Uniunea Europeană în toate domeniile – de la economie la starea democrației. Acestea sunt cele mai bune rezultate de la sondajul Eurobarometru din iunie 2014, realizat înainte de intrarea în funcție a Comisiei Juncker, mai precizează sursa citată. 

În sondaj, România este menționată de 12 ori, iar rezultatele privind țara noastră arată că 60% dintre români au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, comparativ cu o medie UE de 45%; 52% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, comparativ cu o medie UE de 44%; iar 50% dintre români sunt optimiști cu privire la situația pieței muncii, comparativ cu o UE de 44%. De altfel, luna trecută, în primul sondaj Eubarometru publicat de Parlamentul European după alegerile europene, România a fost țara cu cea mai mare creștere a percepției cetățenilor că ”vocea lor contează în UE”.

Percepția crescută privind imaginea pozitivă a românilor despre UE (60%) este susținută și de unul dintre cele mai mari trenduri de creștere, cu 8% față de precedenta măsurătoare, cea din toamna lui 2018.

În ce privește principalele îngrijorări ale cetățenilor la nivel european, 24% dintre români văd în migrație o problemă și în terorism (26%).

Problema creșterii prețurilor și a inflației este menționată de doar 10% dintre europeni, regăsindu-și percepțiile cele mai ridicate în Slovacia (18%), Franța (17%), România și Polonia (ambele cu 16%).

Strict la nivel național, problema creșterii prețurilor și a inflației este văzută de cetățeni drept principala îngrijorare în șapte state membre: Lituania (54%), Bulgaria și Polonia (46%), Cehia și Estonia (38%), Slovacia (37%) și România (35%).

Cu toate acestea, România se găsește în top 5 state UE unde percepția asupra situației economiei naționale s-a îmbunătățit semnificativ: Lituania (53%, în creștere cu 13%), Spania (26%, în creștere cu 8%), Slovenia (57%, în creștere cu 6%), Cipru (43%, în creștere cu 6%) și România (31%, în creștere cu 6%).

În ce privește realizarea unei Uniuni economice și monetare, 59% dintre români sprijină acest proiect, o susținere majoritară, dar mai puțin răspândită față de cea din Slovenia (88%), Estonia și Portugalia (85%), Finlada și Irlanda (84%), Luxemburg, Spania și Belgia (82%) sau Germania (81%).

Rezultatele, pe larg, ale Eurobarometrului publicat de Comisia Europeană relevă următoarele situații:

1. Încrederea și optimismul față de viitor la cel mai înalt nivel din 2014

Încrederea în UE este la cel mai înalt nivel din 2014 și rămâne superioară încrederii în guvernele sau parlamentele naționale. Încrederea în UE a crescut în 20 state membre, cu cele mai mari punctaje în Lituania (72 %), Danemarca (68 %) și Estonia (60 %). În plus, peste jumătate dintre respondenți „tind să aibă încredere” în UE în Luxemburg (59 %), Finlanda (58 %), Portugalia (57 %), Malta și Suedia (ambele cu 56 %), Bulgaria și Ungaria (ambele cu 55 %), Irlanda, Polonia, Țările de Jos și Cipru (toate cu 54 %), România și Austria (ambele cu 52 %) și Letonia și Belgia (ambele cu 51 %).

De la ultimul sondaj Eurobarometru standard din toamna lui 2018, procentajul de respondenți care au o imagine pozitivă despre UE (45 %) a crescut în 23 de state membre ale UE, cel mai evident în Cipru (47 %, +11), Ungaria (52 %, +9), Grecia (33 %, +8), România (60 %, +8) și Portugalia (60 %, +7). O creștere cu două puncte procentuale a fost înregistrată din toamna anului 2018 (+10 din primăvara anului 2014), atingând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani. 37 % (+1, comparativ cu toamna anului 2018) dintre respondenți au o imagine neutră despre UE, în timp ce mai puțin de o cincime au o imagine negativă (17 %, -3) – este cel mai mic scor în 10 ani.

Majoritatea europenilor sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE (61 %, +3 puncte procentuale), în timp ce doar 34 % (-3) sunt pesimiști. Cel mai ridicat nivel de optimism este în Irlanda (85 %), Danemarca (79 %), Lituania (76 %) și Polonia (74 %). La celălalt capăt al clasamentului, optimismul este mai puțin pronunțat în Regatul Unit (47 % față de 46 %) și în Franța (50 % față de 45 %).

55 % dintre europeni declară că sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în UE, scorul cel mai mare înregistrat din toamna anului 2004 până în prezent (+ 5 puncte procentuale față de toamna anului 2018; +11 față de primăvara anului 2014), în timp ce numărul celor „nesatisfăcuți” a scăzut cu cinci puncte procentuale la 36 %.

Majoritatea europenilor sunt de acord că „vocea lor contează în UE”. Media UE-28 atinge 56 % (+7 puncte procentuale față de toamna anului 2018; +11 față de primăvara anului 2018; +14 față de primăvara anului 2014), cele mai mari punctaje fiind observate în Suedia (86 %), Danemarca (81 %) și Țările de Jos (76 %).

2. Record de susținere a monedei euro 

Sprijinul pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro atinge un nou nivel record ridicat, peste 3 sferturi dintre respondenții din zona euro (76 %, +1 punct procentual; +9 față de primăvara anului 2014) declarându-se in favoarea monedei unice a UE. În ansamblul UE, sprijinul pentru moneda euro este stabil la 62 %.

Opiniile pozitive cu privire la situația economiilor naționale prevalează (49 % apreciază situația ca fiind bună și 47 % o apreciază ca fiind proastă). Majoritatea respondenților din 17 state membre (16 în toamna anului 2018) afirmă că situația economică națională este bună. Luxemburg (94 %), Danemarca (91 %) și Țările de Jos (90 %) sunt țările cu cele mai mari punctaje. Procentajul cel mai scăzut al opiniilor pozitive este observat în Grecia (7 %), Croația și Bulgaria (ambele cu 20 %), Italia (22 %), Spania (26 %) și Franța (29 %).

3.Cetățenia UE și libera circulație văzute ca principale realizări ale UE

În toate cele 28 de state membre, peste jumătate dintre respondenți consideră că sunt cetățeni ai UE. La nivelul UE în ansamblu, 73 % au acest sentiment (+ 2 puncte procentuale față de toamna anului 2018), iar la nivel național punctajul variază de la 93 % în Luxemburg, 88 % în Germania și 87 % în Spania, la 57 % în Grecia și Italia și 52 % în Bulgaria.

O mare majoritate a cetățenilor UE sprijină „libera circulație a cetățenilor UE ,care pot să locuiască, să lucreze, să studieze și să desfășoare activități comerciale oriunde în UE” (81 %, -2 puncte procentuale față de toamna anului 2018) și în fiecare stat membru al UE peste două treimi dintre respondenți împărtășesc această opinie, de la Lituania (94 %) la Italia și Regatul Unit (ambele cu 68 %).

4. Preocupări majore la nivelul UE și la nivel național: legate de schimbările climatice și de mediu sunt în creștere

Imigrația rămâne principala preocupare la nivelul UE, cu 34 % din mențiuni, în pofida unei scăderi puternice (-6 puncte procentuale față de toamna anului 2018). Schimbările climatice, care s-au aflat pe locul al cincilea în toamna anului 2018, constituie în prezent a doua cea mai importantă preocupare după o creștere puternică (+ 6 față de toamna anului 2018). Trei preocupări obțin punctaje identice: situația economică (18 %, neschimbat), starea finanțelor publice ale statelor membre (18 %, -1) și terorismul (18 %, -2), urmate de mediu — principala preocupare pentru 13 % dintre respondenți, înregistrând o creștere de patru puncte procentuale.

Șomajul, care este în prezent pe cea de-a șaptea poziție la nivelul UE (12 %), rămâne principala preocupare la nivel național (21 %, -2 puncte procentuale), împreună cu creșterea prețurilor/inflația/costul vieții (21 %, neschimbat) și sănătatea și securitatea socială (21 %, +1). Problemele legate de mediu, climă și energie urmează îndeaproape după o creștere puternică (20 %, +6). Imigrația, cu 17 % din mențiuni (-4 puncte procentuale față de toamna anului 2018 și -19 față de toamna anului 2015), nu se mai regăsește printre primele trei preocupări la nivel național, pentru prima dată din primăvara anului 2014. Situația economică se situează pe locul al șaselea (16 %, +1).

„Sondajul Eurobarometru standard din primăvara anului 2019” (EB 91) a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față desfășurate în perioada 7 iunie – 1 iulie 2019 în toate cele 28 de state membre ale UE și în țările candidate.

În perioada 7-25 iunie 2019, au fost realizate 27 464 de interviuri în statele membre ale UE 28.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurostat: Bulgaria și România au cel mai ridicat procent de mame tinere din Uniunea Europeană

Published

on

@fancycrave1/Pixabay License

În Uniunea Europeană, majoritatea femeilor (92%) deveneau pentru prima dată mame între 20 şi 39 de ani în 2017, însă în Bulgaria şi România unul din opt copii era născut de mame sub vârsta de 20 de ani, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică, relatează Agerpres.

©Eurostat

La nivelul UE, doar 4% din femei devin pentru prima dată mame sub vârsta de 20 de ani, în timp ce alte 4% au primul copil peste vârsta de 40 de ani.

În 2017, cel mai ridicat procent din UE de mame tinere care fac primul copil sub vârsta de 20 de ani se înregistra în Bulgaria (12,5% din totalul femeilor care deveneau pentru prima dată mame), România (12,1%), Ungaria (8,5%) şi Slovacia (8,1%).

În contrast, mamele tinere reprezintă sub 2% din totalul femeilor care deveneau pentru prima dată mame în Danemarca (1%), Italia şi Slovenia (ambele cu 1,1%), Olanda (1,2%), Luxemburg şi Suedia (ambele cu 1,4%).

De asemenea, cel mai ridicat procent de femei care au primul copil peste vârsta de 40 de ani era în Spania (8,8% din totalul femeilor care deveneau pentru prima dată mame), Italia (8,6%), Grecia (6,6%), Luxemburg şi Irlanda (ambele cu 5,9%), iar cel mai scăzut în Lituania (1,3%), Polonia (1,4%), Slovacia (1,5%) şi Letonia (1,8%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending