EUROBAROMETRU
ANALIZĂ Au început marile probleme pentru România Europeană: În 5 din cele 8 regiuni ale țării, românii nu mai cred că este bine în Uniunea Europeană
Published
5 years agoon
By
REDACTIAde Dan Cărbunaru
România s-a împărțit în două. Jumătate crede că e bine că suntem în UE. Cealaltă jumătate crede că nu e bine sau nu știe ce să creadă. Cel mai recent Eurobarometru dat publicității de Parlamentul European astăzi, pe baza datelor culese în septembrie, arată că românii din cinci dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale țării nu mai cred că e bine în UE. Vă prezentăm, în continuare, analiza datelor consultate de Calea Europeană, care au stat la baza Eurobarometrului din Septembrie.
Susținerea pe regiuni
Cel mai șocant e în Nord-Est – doar 20 la sută cred că e bine în UE. Jumătate cred că nu e bine și o treime că nu e nici bine nici rău.
Doar în trei dintre cele 8 regiuni ale țării românii cred că e bine în UE – Regiunea Nord-Vest conduce în top-ul celor care cred că e bine în UE –78 la sută, urmată de București – 66 la sută, apoi Sud-vest-61 la sută.
Urmează – Regiunile Centru, Vest și Sud-Est – câte 46 la sută și Regiunea Sud – 44 la sută.
În regiunea Nord-Vest, doar 3 la sută cred că e rău în UE.
UE – susținută în marile orașe
Marile orașe – 62 la sută dintre cei care locuiesc aici spun că e bine să fii în UE, doar 12 la sută că ar fi rău. La sate procentul celor care cred că nu e bună apartenența la UE se dublează – 26 la sută cred că e rău, 42 la sută că e bine.
Intenția de vot pe părăsirea UE
Dacă ar fi să se voteze ieșirea sau rămânerea în UE , cei mai mulți – 43 la sută ar vota pentru Romexit cei care cred e rău să fii în UE, urmați de cei care nu știu dacă e bine sau rău să fii în UE – 37 la sută. Chiar și 18 la sută din cei care spun că e bine în UE ar vota ieșirea. Un procent foarte mare – 49 la sută dintre cei care nu știu dacă e bine sau rău să fii în UE, nu știu dacă ar merge la vot.
Cei care ar vota pentru a rămâne în UE – 68 la sută, sunt cei care cred că e bine în UE, urmați de 16 la sută dintre cei care nu știu dacă e bine sau rău în UE și alți 15 la sută dintre cei care cred că e bine în UE.
Unul din patru tineri până în 24 de ani cred că e rău că România e în UE
Potrivit eurobarometrului citat, tinerii cu vârste între 15-24 ani, în procent de 25 la sută cred că e rău să fii în Uniunea Europeană.
Doar 18 la sută dintre bătrânii cu vârste între 65-74 cred că e rău în UE.
Procentul cel mai mare de români care cred că e rău să fii în UE – 26 la sută e în categoria celor de peste 75 de ani.
Mai mult de jumătate dintre românii cu vârste între 25-39, adică 53 la sută cred că este bine în UE.
Cei născuți după 1980 sunt cei mai poliarizați – 51 la sută că e bine și 21 la sută că e rău
Cei născuți înainte de 1946 – 31 la sută cred că e rău să fii în UE.
Scala politică
Centrul politic pare cel mai vulnerabil. Astfel, în timp ce românii care se consideră de stânga sau de dreapta susțin că e bine ca țara să fie în UE – 61 la sută, cei care se declară de Centru cred asta doar în procent de 47 la sută. Cel mai mare procent de români care cred că nu e bine în UE se declară de Centru – 27 la sută, dublu față de cei din stânga sau dreapta.
Imaginea UE
74 la sută dintre cei care au o imagine pozitivă despre UE cred că e bine să fii în UE. Pe de altă parte, 43 la sută dintre cei care o imagine negativă cred că e rău în UE. Alți 42 la sută nici că e bine nici că e rău. Doar 14 la sută cred că e bine în UE, deși au o imagine negativă despre Uniune.
Principalele amenințări la adresa UE
Jumătate dintre românii care consideră Fake news și dezinformarea online o provocare europeană cred că e bine în UE. Doar 22 la sută dintre cei care cred că e rău în Ue consideră amenințare.
Nivelul de educație, factor de influență
24 la sută cei sub 15 ani de studii cred că e rău să fii în UE, cei cu peste 20 de ani de studii cred asta în cea mai mică măsură – 17 la sută și au cel mai puternic sentiment pozitiv de apartenență la UE– 61 la sută.
Casnicii și șomerii – în topul sentimentelor anti-europene
Manageri – suport 67 la sută, doar 15 la sută spun că e rău să fii în UE.
Casnicii și șomerii – câte 28 la sută spun că e rău. Pensionarii, doar 19 la sută că e rău. Studenții – 21 la sută că e rău. Cu excepția managerilor, în medie o treime spun că nu e bine și nici rău.
Cuplurile – baza susținătorilor UE
În funcție de situația familială, eurobarometrul arată că 26 la sută celibatari cred că e rău în UE. Cel mai mare suport pentru apartenența la UE este la cuplurile necăsătorite – 57 la sută și la cele căsătorie- 51 la sută.
În funcție de gospodărie – cei singuri și fără copii – cred că e rău în UE în procent de 25 la sută. Cei singuri cu copii înregistrează un minim al acestei percepții – opt la sută. Tot ei cred că e bine să fii în UE în cel mai mare procent – 57 la sută.
Cei care plătesc greu facturile, cele mai ridicate procente de neapreciere a apartenenței la UE
Cei care au dificultăți în plata facturilor mai tot timpul cred că e rău în UE în procent de 39 la sută, iar cei care uneori nu le pot plăti înregisează un procent de 29 la sută. Cei care plătesc facturile fără probleme susțin în procent de 59 la sută că e bine în UE.
Apartenență la clase
Clasa muncitoare – cei mai puțini care cred că e rău în UE – 6 la sută și cel mai mare suport – 60 la sută.
Clasa superioară – 42 la sută cred că e un lucru rău.
Clasa mijlocie – 23 la sută e rău, 49 la sută e bine.
Internet
Cei care îl folosesc în fiecare zi cred că e bine că suntem în UE – 53 la sută și 19 la sută că e rău. 27 la sută cred că nu e nici bine, nici rău.
Cei care nu au folosit niciodată internetul înregistrează cel mai mare procent de percepție negativă a apartenenței la UE – 23 la sută, dar și cel mai mare procent de nici bine nici rău – 30 la sută.
Telefon mobil/fix
Cel mai mare procent de percepție negativă a apartenenței la UE – 23 la sută este în categoria celor fără telefon, ca și cel mai mare procent – 33 la sută nici bine nici rău. Cea mai mare susținere a apartenenței este în zona celor care au telefon fix -54 la sută.
Interes față de politică
Cei cu interes scăzut față de politică au cel mai mare procent de neapreciere a apartenenți la UE – 37. Că e bine că suntem în UE cred majoritatea celor cu interes puternic față de politică– 70 la sută și 62 la sută dintre cei cu interes mediu.
Vocea mea contează în UE
65 la sută dintre cei care spun că vocea lor contează spun că e bine în UE. 32 la sută dintre cei care cred că nu contează spun că e rău.
Asemănător și la procentele celor care se raportează la faptul că ar conta vocea țării în UE.
Implicare în discuții despre politica europeană
E bine că suntem în UE consideră cei mai mulți – 61 la sută dintre cei care discută ocazional. Cei mai puțini care cred asta sunt cei care nu discută nicodată – 39 la sută. O altă treime din această categorie- 34 la sută nu știe ce să spună dacă e bine sau rău. Interesant este că cei care frecvent vorbesc despre asta – 51 la sută spun că e bine, dar 35 la sută că e rău.
Gradul de satisfacție cu modul de viață
58 la sută dintre cei care sunt satisfăcuți spun că e bine. 27 la sută din cealalaltă categorie că e rău.
Condiții de viață în ultimii cinci ani – 73 la sută dintre cei pt care e mai bine spun că e bine. 44 la sută – aproape jumătate din cei care spun că e mai rău cred că e rău în UE. Printre cele mai mari diferențe.
Direcția în care merge țara
76 la sută dintre cei care cred că în direcția bună spun că e bine în UE. Cei mai mulți – 42 la sută dintre cei care cred că în nici în bine nici în rău, adică stă pe loc, spun că e rău în UE.
Direcția în care merge UE
71 la sută dintre cei care spun că UE merge în direcția bună spun că e bine în UE. 33 la sută din cei care spun că merge în direcția greșită spun că e rău în UE. Față de 43 la sută dintre cei care au o imagine proastă despre UE sau 42 la sută din cei care cred că țara nu merge în nicio direcție.
Situația democrației în UE
66 la sută dintre românii care spun că sunt mulțumiți spun că e bine în UE. Doar 28 la sută dintre nemulțumiți spun că e bine în UE. Alți 31 că e rău în UE și 39 la sută că nu e nici bine nici rău.
Încrederea în partidele politice
Peste 60 la sută dintre cei care au încredere în partide spun că e bine în UE. Cei care nu au încredere spun că e rău în UE – 20 la sută iar 31 la sută că nu e nici bine nici rău.
Valori de protejat
Cei care cred că e bine în UE spun că ar trebui protejate: egalitatea între statele membre – 61 la sută, drepturile omului și libertatea de exprimare – 59 la sută fiecare.
Am prezentat aceste date pentru a explica atât de complexa ecuație generată de răspunsul la întrebarea dacă apartenența la UE e bună sau rea pentru România. Pe scurt, ea arată așa:
Dintre români, 49 la sută cred că e bine să fii în UE, 21 la sută că e rău, 27 la sută că nu e nici bine și nici rău.
—
.
You may like
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
UE nu recunoaște rezultatul alegerilor prezidențiale organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina și amenință leadership-ul politic cu represalii
Emil Boc, la Forumul liderilor locali și regionali din UE: Lupta pentru Pactul Verde European și democrație poate fi câștigată sau pierdută la nivel local
În prezența a cinci lideri europeni, Ursula von der Leyen și El-Sisi au convenit un parteneriat strategic UE – Egipt. UE va investi 7,4 miliarde de euro, inclusiv pentru gestionarea migrației
Franța dorește o “comunitate europeană a inteligenței artificiale” pe care să o conducă: A venit momentul să îmbrățișăm inovația, nu să fim clienți Meta și Google
COMISIA EUROPEANA
Eurobarometru: Românii apreciază că libertatea de circulație și calitatea vieții generațiilor viitoare reprezintă cele mai importante rezultate pozitive ale Uniunii Europene
Published
3 months agoon
December 22, 2023Majoritatea românilor sprijină libera circulație a cetățenilor europeni și au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, ei declarând majoritar că au încredere în construcția europeană și consideră că lucrurile se îndreaptă în direcția corectă în Uniune, informează un Eurobarometru difuzat joi de Reprezentanța Comisiei Europene.
Aproape jumătate dintre români consideră că lucrurile se îndreaptă în direcția corectă în Uniunea Europeană. Procentul este mai mare decât media europeană, care este de 33%.
Românii sunt optimiști și în ceea ce privește situația economiei europene (57%), doar 31% dintre ei apreciind că aceasta este proastă, în scădere față de vara anului acesta (34%) și începutul acestui an (36%).
Românii sunt ceva mai optimiști decât ceilalți cetățeni din Uniune, 44% dintre aceștia din urmă declarând că situația economiei europene este una proastă, față de cei 45% care o consideră bună. Față de vara acestui an, se remarcă o creștere a procentului celor care cred că terorismul este o problemă importantă pentru Uniunea Europeană, de la 9% la 16%, cel mai probabil pe fondul crizei din Orientul Mijlociu.
Pentru români, Uniunea Europeană înseamnă, în primul rând, libertatea de a călători, studia și lucra oriunde pe teritoriul acesteia (46 vs 50% media UE27). Aceștia menționează libertatea de circulație ca fiind și cel mai important rezultat pozitiv al Uniunii (48 vs 52% media UE27). În al doilea rând înseamnă pace (27% vs 30% media UE27) și calitatea vieții generațiilor viitoare (26% vs 20% media UE27).
Astfel, o mare parte dintre români (57%) continuă să evalueze situația economiei europene ca fiind bună, cu 33% dintre ei care apreciază că aceasta nu se va schimba în următoarele 12 luni, iar 31% considerând că aceasta chiar se va îmbunătăți. La nivel UE27, percepțiile sunt puțin mai sumbre, europenii fiind împărțiți în mod cvasi-egal între cei care cred că situației economiei europene este bună (45%) și cei care o consideră proastă (44%). În plus, numărul europenilor care cred că situația economiei UE se va îmbunătăți (19%) este mult sub cel al europenilor care nu cred că se va schimba (44%) sau chiar se va înrăutăți (28%).
Printre principalele provocări cu care se confruntă românii, la nivel personal sau național, sunt creșterea prețurilor, inflația și costul de trai (44%, ambele), sănătatea (21 și, respectiv, 18%) și situația financiară personală (19%) sau cea economică a țării (25%). Preocupările europenilor sunt similare la nivel personal, imigrația urcând în top până pe locul doi în ce privește provocările cu care se confruntă propriile țări.
Au urcat în top și preocupările privind situația internațională, ca provocare cu care se confruntă Uniunea Europeană în ansamblul ei (25% RO și 24% UE27), în contextul războiului din Ucraina și al crizei din Orientul Mijlociu. În acest context, majoritatea românilor susțin măsurile și sprijinul acordat de UE Ucrainei (56% vs 72% UE27) și consideră că, prin condamnarea invaziei ruse, Uniunea apără valorile europene (65% vs. 75% UE27). Susținerea Ucrainei este exprimată și prin faptul că jumătate dintre români susțin acordarea statutului de țară candidată Ucrainei, pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene (53% vs. 61% UE27).
Românii folosesc, ca principale surse de informare, programele TV, internetul, rețelele sociale sau radioul, precum și discuțiile cu cei apropiați. Majoritatea românilor apreciază că rețelele sociale sunt o modalitate modernă de a fi la curent cu temele politice (67%) și, în același timp, că informațiile pe aceste teme de pe rețelele sociale nu sunt de încredere (55%). Majoritatea europenilor (67 și, respectiv, 60%) sunt de aceeași părere, pe ambele subiecte.
ALEGERI EUROPENE 2024
Eurobarometru: 69% dintre români consideră că România a beneficiat de apartenența la UE. 75% ar merge la vot dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână
Published
3 months agoon
December 6, 202372 % dintre cetățenii UE și 69% dintre români consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, iar 70 % dintre europeni și 60% dintre români consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi, relevă datele unui sondaj Parlemeter 2023 publicat marți, care arată sprijinul continuu al cetățenilor pentru UE și un interes mai mare pentru viitoarele alegeri europene. De altfel, mai mult de jumătate dintre cetățenii UE (57 %) și 60% dintre români sunt deja interesați de viitoarele alegeri europene, care vor avea loc perioada 6-9 iunie 2024. În același registru, 75% dintre români au spus că ar merge să voteze dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână.
Potrivit unui comunicat al PE remis CaleaEuropeană.ro, peste șapte din zece cetățeni europeni cred că țara lor a beneficiat de statutul de membru al UE. 69% dintre cetățenii români intervievați consideră că statutul de membru al UE aduce beneficii României. Principalele motive invocate de respondenții din România referitor la aceste beneficii sunt noi oportunități de lucru aduse de UE (42%), îmbunătățirea nivelului de trai (28%), urmate de contribuția UE al menținerea păcii (25%) și cooperarea cu alte state europene (25%).
Pentru participanții din întreaga UE la acest sondaj motivele principale sunt contribuția UE la menținerea păcii și consolidarea securității (34 %) și îmbunătățirea cooperării dintre țările Uniunii (34 %).
De asemenea, imaginea UE la nivelul cetățenilor europeni a rămas stabilă din martie 2023: 45 % dintre cetățenii UE au o imagine pozitivă a uniunii, 38 % au o imagine neutră și 16 % au o imagine negativă. 49% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, 35% au o imagine neutră și 14% au o imagine negativă.
70 % dintre cetățenii UE (60% dintre cetățenii români) consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi. Mai mult de o treime dintre cetățenii UE consideră că lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (36 %) și sănătatea publică (34 %) reprezintă principalele subiecte cărora Parlamentul European trebuie să le acorde prioritate. Următoarele teme importante pentru cetățenii UE sunt acțiunile de combatere a schimbărilor climatice (29%) și sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (29 %). Migrația și azilul (18 %), în prezent pe poziția a noua, este tema care a crescut cu șapte puncte procentuale față de toamna anului trecut. În opinia cetățenilor români participanți la sondaj, prioritățile Parlamentului European ar trebui să fie sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (35%) și lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (34%).
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, comentând rezultatele sondajului, a declarat că “de-a lungul ultimilor cinci ani, am ascultat”, iar “Parlamentul European a livrat rezultate”.
“Luptăm împotriva sărăciei, a excluziunii sociale și a schimbărilor climatice, pentru a crea locuri de muncă și pentru a apăra valorile UE, cum ar fi democrația, drepturile omului și libertatea de exprimare”, a spus ea.
După cum se reflectă și în prioritățile politice, dificultățile socioeconomice afectează încă mulți europeni, chiar dacă indicatorii s-au îmbunătățit ușor în cursul ultimelor șase luni. 73 % dintre respondenți (cu 6 puncte procentuale mai puțin decât în primăvara anului 2023) consideră că nivelul lor de trai va scădea în anul următor. Peste o treime dintre europeni (37 %) întâmpină dificultăți în a plăti facturile uneori sau de cele mai multe ori, iar procentul de cetățeni români care întâmpină dificultăți la plata facturilor uneori sau de cele mai multe ori este de 57%.
Cu alegerile europene din 2024 la orizont, majoritatea europenilor (53 %), inclusiv a cetățenilor români (59%) doresc ca PE să joace un rol mai important, o opinie majoritară în 21 de state membre. Majoritatea europenilor (57 %) sunt interesați de alegerile viitoare pentru Parlamentul European, un rezultat stabil în comparație cu primăvara anului 2023 (+ 1 pp), dar cu 6 puncte procentuale mai mare decât în toamna anului 2018, într-un moment similar anterior ultimelor alegeri europene. 60% dintre români au declarat că sunt interesați de alegerile europene din 2024.
68 % dintre europenii participanți la sondaj spun că ar putea vota dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână – cu nouă puncte mai mult decât în toamna anului 2018. Dintre cetățenii români care au răspuns sondajului, 75% au spus că ar merge să voteze dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a mai declarat că “acest Eurobarometru arată că Europa contează”.
“În acest context geopolitic și socioeconomic dificil, cetățenii au încredere că Uniunea Europeană găsește soluții. Marea majoritate a europenilor consideră că acțiunile UE au avut un impact pozitiv asupra vieții lor de zi cu zi. Democrația nu poate exista de la sine. Trebuie să o protejăm și să o păstrăm, prin votul nostru. Fiecare vot la viitoarele alegeri europene contează”, a spus ea.
Rezultatele complete pot fi găsite aici.
Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din toamna anului 2023 a fost realizat de agenția de cercetare Verian (fosta Kantar Public) între 25 septembrie și 19 octombrie 2023 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, cu interviuri video (CAVI) utilizate suplimentar în Cehia, Danemarca, Finlanda și Malta. În total, au fost efectuate 26.523 de interviuri. Rezultatele UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.
EUROBAROMETRU
Eurobarometru: 58% dintre IMM-urile din România consideră că dificultatea de a găsi angajați cu competențe corespunzătoare reprezintă cea mai gravă problemă
Published
4 months agoon
November 14, 2023By
Teodora IonDificultățile de a găsi angajați cu competențe corespunzătoare reprezintă una dintre cele mai preocupante probleme pentru companiile mici și mijlocii (IMM-urile) din Uniunea Europeană, relevă un sondaj Eurobarometru dat publicității marți, care arată că această provocare a cunoscut un trend ascendent de-a lungul anilor, pentru a ajunge în cele din urmă să cuprindă toate țările membre și toate sectoarele economiei.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, sondajul reprezintă un instrument util pentru a înțelege care este impactul dificultății de a găsi persoane competente asupra IMM-urilor și va contribui la elaborarea politicilor executivului european.
”Depășirea deficitului de competențe este o prioritate pentru economia europeană. Comisia lucrează deja la soluționarea problemei în sectoare strategice cheie, cum ar fi cel al bateriilor sau al altor tehnologii net zero. Acest studiu va contribui la înțelegerea modului în care deficitul de personal calificat afectează IMM-urile, care reprezintă 98% din economia europeană, în vederea îmbunătățirii competitivității lor globale”, a subliniat Thierry Breton, comisarul european pentru piață internă.
Printre altele, acesta va fundamenta punerea în aplicare a pachetului de sprijin pentru IMM-uri, care a fost adoptat în septembrie 2023 și care stipulează diverse acțiuni de îmbunătățire a situației competențelor pentru IMM-urile din UE. Sondajul completează, de asemenea, un alt studiu Eurobarometru publicat recent care, printre altele, se concentrează pe activitățile de formare și calificare ale întreprinderilor.
Care sunt principalele concluzii?
Eurobarometrul arată că dificultatea de a găsi persoane competente reprezintă o problemă serioasă de la cele mai mici până la cele mai mijlocii întreprinderi din Europa, fiind identificată ca atare de 53% dintre microîntreprinderi (<10 angajați), 65% dintre întreprinderile mici (10-49 de angajați) și 68% dintre întreprinderile mijlocii (50-249 de angajați).
58% dintre IMM-urile din România consideră că cea mai gravă problemă cu care se confruntă este cea legată de dificultatea de a găsi angajați cu competențe corespunzătoare.
IMM-urile se confruntă cel mai frecvent cu un deficit de personal calificat în domeniul tehnic, cum ar fi lucrătorii de laborator, mecanicii sau alții. 42% dintre IMM-urile europene și 37% dintre cele din România au indicat că se confruntă cu un deficit de competențe. Acest lucru este deosebit de problematic pentru IMM-urile din sectorul industrial și din sectorul de producție, 47% și 50% dintre IMM-uri afirmând că au probleme în angajarea de personal tehnic relevant.
Lipsa competențelor afectează IMM-urile în diferite moduri, ducând la creșterea volumului de muncă pentru personalul existent, la pierderea vânzărilor sau a oportunităților de vânzare, precum și la reducerea profitabilității și a creșterii.
Doar 1 din 7 (14%) dintre IMM-uri declară că au angajat personal din alte state membre ale UE ca modalitate de a face față lipsei de competențe, deși acest procent este mai mare în cazul IMM-urilor mai mari. Barierele lingvistice și, într-o măsură mai mică, dificultățile administrative au fost identificate ca fiind principalele obstacole în calea creșterii recrutării de personal calificat în întreaga UE.
Majoritatea IMM-urilor și-au exprimat o satisfacție relativă în ceea ce privește sprijinul politic primit pentru a aborda problema deficitului de competențe, indicând în același timp că mai există loc pentru îmbunătățiri.
În ceea ce privește politicile care le sprijină cel mai bine nevoile, microîntreprinderile menționează în principal stimulentele fiscale (39%, media europeană, 50% în cazul României) și subvențiile directe (28% la nivelul UE și 39% din microîntreprinderile din România), în timp ce 38% dintre întreprinderile mijlocii evidențiază formarea pentru perfecționarea profesională ca fiind cea mai utilă.
Eurobarometrul privind ”IMM-urile și deficitul de competențe” a fost inițiat în contextul Anului european al competențelor. Acesta a fost realizat între septembrie și octombrie 2023 în cele 27 de state membre ale UE, precum și în Islanda, Norvegia, Elveția, Regatul Unit, Macedonia de Nord, Turcia, Statele Unite, Canada și Japonia. Peste 19 350 de întreprinderi (atât IMM-uri, cât și întreprinderi mari) au fost intervievate prin telefon. Principalul raport de analiză se concentrează asupra IMM-urilor din UE (13 253 de interviuri), care sunt comparate cu cele pentru întreprinderile mari (cu 250 de angajați sau mai mult) intervievate în UE (855 de interviuri) și cu cele pentru IMM-urile dintr-o selecție de țări din afara UE (3 925 de interviuri).
Concrete & Design Solutions
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect
Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
Josep Borrell acuză Israelul că provoacă foamete în Fâșia Gaza: ”Este inacceptabil. Foametea este folosită ca armă de război”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării
Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését
Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev
Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România
Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE
Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen
Trending
- Cristian Bușoi7 days ago
Eurodeputatul Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Reducerea cu 1 miliard de euro a programului EU4Health este îngrijorătoare
- EDITORIALE6 days ago
“Game changer”: La 35 de ani de la căderea Cortinei de Fier, un est-european, Klaus Iohannis, intră în cursa pentru secretar general NATO. Ce înseamnă asta pentru Europa, SUA și România
- NATO7 days ago
Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
- NATO1 week ago
“NATO”-izarea Europei: Drapelul Suediei a fost înălțat la sediul Alianței. De acum, NATO protejează 96% din cetățenii Uniunii Europene