Connect with us

EUROBAROMETRU

Eurobarometru: 58% dintre IMM-urile din România consideră că dificultatea de a găsi angajați cu competențe corespunzătoare reprezintă cea mai gravă problemă

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Dificultățile de a găsi angajați cu competențe corespunzătoare reprezintă una dintre cele mai preocupante probleme pentru companiile mici și mijlocii (IMM-urile) din Uniunea Europeană, relevă un sondaj Eurobarometru dat publicității marți, care arată că această provocare a cunoscut un trend ascendent de-a lungul anilor, pentru a ajunge în cele din urmă să cuprindă toate țările membre și toate sectoarele economiei.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, sondajul reprezintă un instrument util pentru a înțelege care este impactul dificultății de a găsi persoane competente asupra IMM-urilor și va contribui la elaborarea politicilor executivului european.

”Depășirea deficitului de competențe este o prioritate pentru economia europeană. Comisia lucrează deja la soluționarea problemei în sectoare strategice cheie, cum ar fi cel al bateriilor sau al altor tehnologii net zero. Acest studiu va contribui la înțelegerea modului în care deficitul de personal calificat afectează IMM-urile, care reprezintă 98% din economia europeană, în vederea îmbunătățirii competitivității lor globale”, a subliniat Thierry Breton, comisarul european pentru piață internă.

Printre altele, acesta va fundamenta punerea în aplicare a pachetului de sprijin pentru IMM-uri, care a fost adoptat în septembrie 2023 și care stipulează diverse acțiuni de îmbunătățire a situației competențelor pentru IMM-urile din UE. Sondajul completează, de asemenea, un alt studiu Eurobarometru publicat recent care, printre altele, se concentrează pe activitățile de formare și calificare ale întreprinderilor.

Care sunt principalele concluzii?

Eurobarometrul arată că dificultatea de a găsi persoane competente reprezintă o problemă serioasă de la cele mai mici până la cele mai mijlocii întreprinderi din Europa, fiind identificată ca atare de 53% dintre microîntreprinderi (<10 angajați), 65% dintre întreprinderile mici (10-49 de angajați) și 68% dintre întreprinderile mijlocii (50-249 de angajați).

58% dintre IMM-urile din România consideră că cea mai gravă problemă cu care se confruntă este cea legată de dificultatea de a găsi angajați cu competențe corespunzătoare. 

© Eurobarometru

IMM-urile se confruntă cel mai frecvent cu un deficit de personal calificat în domeniul tehnic, cum ar fi lucrătorii de laborator, mecanicii sau alții. 42% dintre IMM-urile europene și 37% dintre cele din România au indicat că se confruntă cu un deficit de competențe. Acest lucru este deosebit de problematic pentru IMM-urile din sectorul industrial și din sectorul de producție, 47% și 50% dintre IMM-uri afirmând că au probleme în angajarea de personal tehnic relevant.

© Eurobarometru

Lipsa competențelor afectează IMM-urile în diferite moduri, ducând la creșterea volumului de muncă pentru personalul existent, la pierderea vânzărilor sau a oportunităților de vânzare, precum și la reducerea profitabilității și a creșterii.

Doar 1 din 7 (14%) dintre IMM-uri declară că au angajat personal din alte state membre ale UE ca modalitate de a face față lipsei de competențe, deși acest procent este mai mare în cazul IMM-urilor mai mari. Barierele lingvistice și, într-o măsură mai mică, dificultățile administrative au fost identificate ca fiind principalele obstacole în calea creșterii recrutării de personal calificat în întreaga UE.

Majoritatea IMM-urilor și-au exprimat o satisfacție relativă în ceea ce privește sprijinul politic primit pentru a aborda problema deficitului de competențe, indicând în același timp că mai există loc pentru îmbunătățiri.

În ceea ce privește politicile care le sprijină cel mai bine nevoile, microîntreprinderile menționează în principal stimulentele fiscale (39%, media europeană, 50% în cazul României) și subvențiile directe (28% la nivelul UE și 39% din microîntreprinderile din România), în timp ce 38% dintre întreprinderile mijlocii evidențiază formarea pentru perfecționarea profesională ca fiind cea mai utilă.

© Eurobarometru

Eurobarometrul privind ”IMM-urile și deficitul de competențe” a fost inițiat în contextul Anului european al competențelor. Acesta a fost realizat între septembrie și octombrie 2023 în cele 27 de state membre ale UE, precum și în Islanda, Norvegia, Elveția, Regatul Unit, Macedonia de Nord, Turcia, Statele Unite, Canada și Japonia. Peste 19 350 de întreprinderi (atât IMM-uri, cât și întreprinderi mari) au fost intervievate prin telefon. Principalul raport de analiză se concentrează asupra IMM-urilor din UE (13 253 de interviuri), care sunt comparate cu cele pentru întreprinderile mari (cu 250 de angajați sau mai mult) intervievate în UE (855 de interviuri) și cu cele pentru IMM-urile dintr-o selecție de țări din afara UE (3 925 de interviuri).

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Eurobarometru: Românii apreciază că libertatea de circulație și calitatea vieții generațiilor viitoare reprezintă cele mai importante rezultate pozitive ale Uniunii Europene

Published

on

© Calea Europeana - Zaim Diana

Majoritatea românilor sprijină libera circulație a cetățenilor europeni și au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, ei declarând majoritar că au încredere în construcția europeană și consideră că lucrurile se îndreaptă în direcția corectă în Uniune, informează un Eurobarometru difuzat joi de Reprezentanța Comisiei Europene.

Aproape jumătate dintre români consideră că lucrurile se îndreaptă în direcția corectă în Uniunea Europeană. Procentul este mai mare decât media europeană, care este de 33%.

Românii sunt optimiști și în ceea ce privește situația economiei europene (57%), doar 31% dintre ei apreciind că aceasta este proastă, în scădere față de vara anului acesta (34%) și începutul acestui an (36%).

Românii sunt ceva mai optimiști decât ceilalți cetățeni din Uniune, 44% dintre aceștia din urmă declarând că situația economiei europene este una proastă, față de cei 45% care o consideră bună. Față de vara acestui an, se remarcă o creștere a procentului celor care cred că terorismul este o problemă importantă pentru Uniunea Europeană, de la 9% la 16%, cel mai probabil pe fondul crizei din Orientul Mijlociu.

Pentru români, Uniunea Europeană înseamnă, în primul rând, libertatea de a călători, studia și lucra oriunde pe teritoriul acesteia (46 vs 50% media UE27). Aceștia menționează libertatea de circulație ca fiind și cel mai important rezultat pozitiv al Uniunii (48 vs 52% media UE27). În al doilea rând înseamnă pace (27% vs 30% media UE27) și calitatea vieții generațiilor viitoare (26% vs 20% media UE27).

Astfel, o mare parte dintre români (57%) continuă să evalueze situația economiei europene ca fiind bună, cu 33% dintre ei care apreciază că aceasta nu se va schimba în următoarele 12 luni, iar 31% considerând că aceasta chiar se va îmbunătăți. La nivel UE27, percepțiile sunt puțin mai sumbre, europenii fiind împărțiți în mod cvasi-egal între cei care cred că situației economiei europene este bună (45%) și cei care o consideră proastă (44%). În plus, numărul europenilor care cred că situația economiei UE se va îmbunătăți (19%) este mult sub cel al europenilor care nu cred că se va schimba (44%) sau chiar se va înrăutăți (28%).

Printre principalele provocări cu care se confruntă românii, la nivel personal sau național, sunt creșterea prețurilor, inflația și costul de trai (44%, ambele), sănătatea (21 și, respectiv, 18%) și situația financiară personală (19%) sau cea economică a țării (25%). Preocupările europenilor sunt similare la nivel personal, imigrația urcând în top până pe locul doi în ce privește provocările cu care se confruntă propriile țări.

Au urcat în top și preocupările privind situația internațională, ca provocare cu care se confruntă Uniunea Europeană în ansamblul ei (25% RO și 24% UE27), în contextul războiului din Ucraina și al crizei din Orientul Mijlociu. În acest context, majoritatea românilor susțin măsurile și sprijinul acordat de UE Ucrainei (56% vs 72% UE27) și consideră că, prin condamnarea invaziei ruse, Uniunea apără valorile europene (65% vs. 75% UE27). Susținerea Ucrainei este exprimată și prin faptul că jumătate dintre români susțin acordarea statutului de țară candidată Ucrainei, pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene (53% vs. 61% UE27).

Românii folosesc, ca principale surse de informare, programele TV, internetul, rețelele sociale sau radioul, precum și discuțiile cu cei apropiați. Majoritatea românilor apreciază că rețelele sociale sunt o modalitate modernă de a fi la curent cu temele politice (67%) și, în același timp, că informațiile pe aceste teme de pe rețelele sociale nu sunt de încredere (55%). Majoritatea europenilor (67 și, respectiv, 60%) sunt de aceeași părere, pe ambele subiecte.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Eurobarometru: 69% dintre români consideră că România a beneficiat de apartenența la UE. 75% ar merge la vot dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână

Published

on

© Calea Europeana - Zaim Diana

72 % dintre cetățenii UE și 69% dintre români consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, iar 70 % dintre europeni și 60% dintre români consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi, relevă datele unui sondaj Parlemeter 2023 publicat marți, care arată sprijinul continuu al cetățenilor pentru UE și un interes mai mare pentru viitoarele alegeri europene. De altfel, mai mult de jumătate dintre cetățenii UE (57 %) și 60% dintre români sunt deja interesați de viitoarele alegeri europene, care vor avea loc perioada 6-9 iunie 2024. În același registru, 75% dintre români au spus că ar merge să voteze dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână.

Potrivit unui comunicat al PE remis CaleaEuropeană.ro, peste șapte din zece cetățeni europeni cred că țara lor a beneficiat de statutul de membru al UE. 69% dintre cetățenii români intervievați consideră că statutul de membru al UE aduce beneficii României. Principalele motive invocate de respondenții din România referitor la aceste beneficii sunt noi oportunități de lucru aduse de UE (42%), îmbunătățirea nivelului de trai (28%), urmate de contribuția UE al menținerea păcii (25%) și cooperarea cu alte state europene (25%).

Pentru participanții din întreaga UE la acest sondaj motivele principale sunt contribuția UE la menținerea păcii și consolidarea securității (34 %) și îmbunătățirea cooperării dintre țările Uniunii (34 %).

De asemenea, imaginea UE la nivelul cetățenilor europeni a rămas stabilă din martie 2023: 45 % dintre cetățenii UE au o imagine pozitivă a uniunii, 38 % au o imagine neutră și 16 % au o imagine negativă. 49% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, 35% au o imagine neutră și 14% au o imagine negativă.

70 % dintre cetățenii UE (60% dintre cetățenii români) consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi. Mai mult de o treime dintre cetățenii UE consideră că lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (36 %) și sănătatea publică (34 %) reprezintă principalele subiecte cărora Parlamentul European trebuie să le acorde prioritate. Următoarele teme importante pentru cetățenii UE sunt acțiunile de combatere a schimbărilor climatice (29%) și sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (29 %). Migrația și azilul (18 %), în prezent pe poziția a noua, este tema care a crescut cu șapte puncte procentuale față de toamna anului trecut. În opinia cetățenilor români participanți la sondaj, prioritățile Parlamentului European ar trebui să fie sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (35%) și lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (34%).

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, comentând rezultatele sondajului, a declarat că “de-a lungul ultimilor cinci ani, am ascultat”, iar “Parlamentul European a livrat rezultate”.

“Luptăm împotriva sărăciei, a excluziunii sociale și a schimbărilor climatice, pentru a crea locuri de muncă și pentru a apăra valorile UE, cum ar fi democrația, drepturile omului și libertatea de exprimare”, a spus ea.

După cum se reflectă și în prioritățile politice, dificultățile socioeconomice afectează încă mulți europeni, chiar dacă indicatorii s-au îmbunătățit ușor în cursul ultimelor șase luni. 73 % dintre respondenți (cu 6 puncte procentuale mai puțin decât în primăvara anului 2023) consideră că nivelul lor de trai va scădea în anul următor. Peste o treime dintre europeni (37 %) întâmpină dificultăți în a plăti facturile uneori sau de cele mai multe ori, iar procentul de cetățeni români care întâmpină dificultăți la plata facturilor uneori sau de cele mai multe ori este de 57%.

Cu alegerile europene din 2024 la orizont, majoritatea europenilor (53 %), inclusiv a cetățenilor români (59%) doresc ca PE să joace un rol mai important, o opinie majoritară în 21 de state membre. Majoritatea europenilor (57 %) sunt interesați de alegerile viitoare pentru Parlamentul European, un rezultat stabil în comparație cu primăvara anului 2023 (+ 1 pp), dar cu 6 puncte procentuale mai mare decât în toamna anului 2018, într-un moment similar anterior ultimelor alegeri europene. 60% dintre români au declarat că sunt interesați de alegerile europene din 2024.

68 % dintre europenii participanți la sondaj spun că ar putea vota dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână – cu nouă puncte mai mult decât în toamna anului 2018. Dintre cetățenii români care au răspuns sondajului, 75% au spus că ar merge să voteze dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a mai declarat că “acest Eurobarometru arată că Europa contează”.

“În acest context geopolitic și socioeconomic dificil, cetățenii au încredere că Uniunea Europeană găsește soluții. Marea majoritate a europenilor consideră că acțiunile UE au avut un impact pozitiv asupra vieții lor de zi cu zi. Democrația nu poate exista de la sine. Trebuie să o protejăm și să o păstrăm, prin votul nostru. Fiecare vot la viitoarele alegeri europene contează”, a spus ea.

Rezultatele complete pot fi găsite aici.

Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din toamna anului 2023 a fost realizat de agenția de cercetare Verian (fosta Kantar Public) între 25 septembrie și 19 octombrie 2023 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, cu interviuri video (CAVI) utilizate suplimentar în Cehia, Danemarca, Finlanda și Malta. În total, au fost efectuate 26.523 de interviuri. Rezultatele UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurobarometru: 60% dintre români sunt în favoarea utilizării documentelor de călătorie digitale atunci când călătoresc în sau în afara spațiului Schengen

Published

on

© Charles Michel/ Twitter

Majoritatea europenilor consideră că digitalizarea documentelor de călătorie reprezintă un pas important pentru a accelera procedurile la graniță, pentru a spori securitatea și pentru a facilita călătoriile în sau în afara spațiului Schengen, arată cel mai recent Eurobarometru.

Mai exact, 68% dintre europeni sunt în favoarea utilizării documentelor de călătorie digitale pentru călătoriile în sau în afara spațiului Schengen, iar 66% dintre europeni ar prefera să existe o singură cerere de viză Schengen la nivelul UE, în loc de una pentru fiecare stat membru. Dacă privim către România, 60% dintre cetățeni sunt de acord să folosească documente de călătorie digitale atunci când călătoresc.

© Eurobarometru

66% dintre europeni ar prefera să existe o singură aplicație digitală la nivelul UE, mai degrabă decât pentru fiecare stat membru. 23% ar prefera să existe o aplicație pentru fiecare stat membru al UE, pe care să o descarce în funcție de țara în care călătoresc sau din care călătoresc.

Eurobarometrul a fost lansat în perspectiva viitoarei propuneri a Comisiei privind digitalizarea documentelor de călătorie și facilitarea călătoriilor. Rezultatele acestui sondaj, care a vizat peste 26 000 de persoane din cele 27 de state membre ale UE, vor contribui la evaluarea impactului în vederea propunerii viitoare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.2 hours ago

Ministrul german al Finanțelor: Germania are nevoie de o redresare economică pentru a-și asigura poziția geopolitică

U.E.3 hours ago

UE critică Rusia pentru măsurile luate împotriva filialelor unor companii europene: Reprezintă încă o dovadă a disprețului față de normele și legislația internațională

ROMÂNIA DIGITALĂ11 hours ago

ICI București a participat la a Treia Sesiune a Comitetului Mixt de Cooperare lnterguvernamentală România-Emiratele Arabe Unite

U.E.11 hours ago

UE alocă încă 68 de milioane de euro sub formă de ajutor umanitar pentru palestinienii din Gaza

ROMÂNIA14 hours ago

Sorin Cîmpeanu a condus delegația Senatului la Conferința Președinților Parlamentelor UE, încheiată cu adoptarea unui Carte privind rolul parlamentelor în democrație

COMUNICATE DE PRESĂ14 hours ago

Marian Preda, rectorul Universității din București, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Stat din Moldova

FONDURI EUROPENE14 hours ago

Adrian Câciu anunță investiții de 4,5 miliarde de euro în primul trimestru din 2024, o creștere de 70% față de perioada similară a anului trecut

NATO18 hours ago

Erdogan îi transmite lui Rutte că noul secretar general NATO trebuie să prioritizeze eliminarea obstacolelor dintre aliați privind industriile de apărare și preocupările legate de terorism

CONSILIUL UE18 hours ago

Ungaria promite o președinție “central-europeană” a Consiliului UE și care să stopeze declinul Uniunii, prin lupta împotriva migrației și accelerarea extinderii în Balcani

U.E.19 hours ago

Franța susține că o “forță de reacție rapidă” a UE ar putea fi înființată în 2025: Există multe crize asupra cărora NATO nu are competențe

INTERNAȚIONAL3 days ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA4 days ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA4 days ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

INTERNAȚIONAL5 days ago

Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții

U.E.6 days ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

ROMÂNIA1 week ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA1 week ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA1 week ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

Trending