Majoritatea europenilor consideră că digitalizarea documentelor de călătorie reprezintă un pas important pentru a accelera procedurile la graniță, pentru a spori securitatea și pentru a facilita călătoriile în sau în afara spațiului Schengen, arată cel mai recent Eurobarometru.

Mai exact, 68% dintre europeni sunt în favoarea utilizării documentelor de călătorie digitale pentru călătoriile în sau în afara spațiului Schengen, iar 66% dintre europeni ar prefera să existe o singură cerere de viză Schengen la nivelul UE, în loc de una pentru fiecare stat membru. Dacă privim către România, 60% dintre cetățeni sunt de acord să folosească documente de călătorie digitale atunci când călătoresc.

© Eurobarometru

66% dintre europeni ar prefera să existe o singură aplicație digitală la nivelul UE, mai degrabă decât pentru fiecare stat membru. 23% ar prefera să existe o aplicație pentru fiecare stat membru al UE, pe care să o descarce în funcție de țara în care călătoresc sau din care călătoresc.

Eurobarometrul a fost lansat în perspectiva viitoarei propuneri a Comisiei privind digitalizarea documentelor de călătorie și facilitarea călătoriilor. Rezultatele acestui sondaj, care a vizat peste 26 000 de persoane din cele 27 de state membre ale UE, vor contribui la evaluarea impactului în vederea propunerii viitoare.

O majoritate covârșitoare a europenilor și românilor ( 93%, respectiv 84%) consideră că schimbările climatice cu care se confruntă lumea sunt o problemă gravă, relevă cel mai recent Eurobarometru.

© Eurobarometru

Peste jumătate cred că tranziția spre o economie verde ar trebui accelerată (58 %), în contextul creșterilor bruște ale prețurilor la energie și al îngrijorărilor legate de aprovizionarea cu gaze naturale după invadarea Ucrainei de către Rusia. Doar 36% dintre români împărtășesc această opinie.

Din perspectivă economică, 73 % dintre europeni sunt de acord că daunele cauzate de schimbările climatice implică costuri mult mai mari decât investițiile necesare pentru tranziția verde. Iar trei sferturi (75 %) dintre europeni sunt de acord că acțiunile climatice vor fi un motor al inovării.

Sprijin pentru reducerea emisiilor, pentru sursele de energie regenerabile și pentru eficiența energetică

Aproape 9 din 10 cetățeni ai UE (88 %) sunt de acord că emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui reduse la minimum, iar celelalte tipuri de emisii ar trebui compensate, astfel încât UE să poată deveni neutră din punct de vedere climatic cel târziu în 2050.

Aproape 9 din 10 europeni (87 %) consideră că este important ca UE să stabilească ținte ambițioase în ceea ce privește sporirea utilizării energiei din surse regenerabile, iar cam la fel de mulți (85 %) cred că este important ca UE să ia măsuri pentru îmbunătățirea eficienței energetice, de exemplu încurajând oamenii să-și izoleze locuințele, să-și instaleze panouri solare sau să-și cumpere automobile electrice. 7 din 10 cetățeni (70 %) cred că reducerea importurilor de combustibili fosili poate spori securitatea energetică și poate fi benefică din punct de vedere economic pentru UE.

Cetățenii sunt implicați, iau măsuri individuale și vor o reformă structurală

Marea majoritate a cetățenilor UE iau deja, la nivel individual, măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice (93 %) și fac în mod conștient alegeri sustenabile în viețile lor de zi cu zi. Întrebați cine trebuie să ia măsuri pentru a combate schimbările climatice, cetățenii au subliniat că sunt necesare alte reforme care să însoțească acțiunile individuale și au invocat în acest sens și responsabilitatea guvernelor naționale (56 %), a UE (56 %), a întreprinderilor și a industriei (53 %).

De asemenea, cetățenii europeni se simt amenințați de schimbările climatice în viețile lor de zi cu zi. În medie, peste o treime dintre euro2peni se simt expuși personal riscurilor și amenințărilor legate de mediu și de climă, iar în 7 state membre, mai ales din sudul Europei, dar și în Polonia și Ungaria, peste jumătate dintre cetățenii europeni au acest sentiment. 84 % dintre europeni și 64% dintre români sunt de acord că combaterea schimbărilor climatice și rezolvarea problemelor legate de mediu ar trebui să fie o prioritate pentru îmbunătățirea sănătății publice, iar 63 % dintre respondenți la nivel european și 57% dintre cei din România sunt de acord că pregătirea pentru impacturile schimbărilor climatice poate genera beneficii pentru cetățenii UE.

© Eurobarometru

La sondajul Eurobarometru special 538 privind schimbările climatice au participat 26 358 de cetățeni ai UE din diferite categorii sociale și demografice, din toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul s-a desfășurat în perioada 10 mai-15 iunie 2023. Toate interviurile au fost realizate față-în-față, fie cu prezență fizică în locuințele respondenților, fie prin interacțiune video de la distanță.

Doar 18% dintre cetățenii europeni au un nivel ridicat de cultură financiară, 64% un nivel mediu, iar restul de 18% un nivel scăzut, relevă datele celui mai recent Eurobarometru.

În pofida acestei medii, există diferențe mari între statele membre. Doar în patru state membre, mai mult de un sfert dintre cetățeni au un nivel ridicat de educație financiară (Olanda, Suedia, Danemarca și Slovenia).

Rezultatele indică, de asemenea, necesitatea ca educația financiară să vizeze în special femeile, persoanele tinere, persoanele cu venituri mai mici și cu un nivel mai scăzut de educație generală, care tind să fie, în medie, mai puțin alfabetizate din punct de vedere financiar decât alte grupuri.

În România, doar 12% dintre respondenți au un nivel ridicat de cultură financiară, 74% un nivel mediu, iar restul de 14% un nivel scăzut. 

Scorul global al culturii financiare este calculat ca o sumă (ponderată) dintre scorul privind cunoștințele financiare și comportamentul financiar. Cele două componente au o pondere egală în scorul global.

© Eurobarometru

Noțiuni financiare

Doar aproximativ un sfert dintre respondenți au răspuns corect la cel puțin patru din cele cinci întrebări privind cunoștințele financiare. Aproximativ jumătate au răspuns corect la doar două sau trei întrebări, iar un alt sfert a găsit întrebările deosebit de dificile (fie nu au putut răspunde corect la nicio întrebare, fie au reușit să răspundă doar la una din cinci). Printre cele mai bune performanțe se numără Olanda, Danemarca, Finlanda și Estonia, unde aproximativ patru din zece respondenți prezintă un nivel ridicat de cunoștințe financiare (43%, 40%, 40%, 40% și, respectiv, 39%). România se află la coada acestui clasament. Doar 13% dintre români au răspuns corect la cel puțin patru din cele cinci întrebări privind cunoștințele financiare.

Majoritatea respondenților (65%) conștientizează impactul inflației și consecințele potențiale ale acesteia asupra puterii de cumpărare. Doar 45% dintre respondenți înțeleg cum funcționează dobânda compusă, în ciuda importanței acestui concept pentru gestionarea finanțelor personale și pentru atingerea obiectivelor de economisire pe termen lung.

© Eurobarometru

În ceea ce privește înțelegerea riscurilor legate de investiții, 66% dintre respondenți asociază în mod corect randamentele mai mari cu riscuri mai mari, în timp ce 56% identifică în mod corect faptul că investiția într-o gamă diversă de companii este susceptibilă de a fi mai puțin riscantă decât investiția într-o singură companie. În cele din urmă, doar 20% dintre respondenți demonstrează o înțelegere a modului în care ratele dobânzilor afectează prețurile obligațiunilor.

Comportamentul financiar

Aproximativ nouă din zece respondenți din întreaga UE sunt de acord că, înainte de a cumpăra ceva, se gândesc dacă își pot permite acel lucru (51% sunt ”complet de acord” și 41% ”oarecum de acord” cu această afirmație). O proporție similară de respondenți sunt de acord cu faptul că își urmăresc și monitorizează cheltuielile (49% ”complet de acord” și 43% ”oarecum de acord”). Aproximativ șapte din zece respondenți sunt de acord că își stabilesc obiective financiare pe termen lung și că se străduiesc să le atingă (21% ”complet de acord” și 50% ”oarecum de acord”).

Servicii financiare digitale

Aproximativ trei sferturi dintre respondenții din întreaga UE declară că se simt confortabil cu utilizarea serviciilor financiare digitale, cum ar fi serviciile bancare online sau plățile mobile; 36% dintre aceștia au răspuns că se simt ”foarte confortabil” și 41% ”oarecum confortabil”. Această cifră depășește 60% în toate statele membre și este cea mai ridicată în Finlanda (95%). În România, 44% dintre cei care au răspuns sondajului se simt ”foarte confortabil” să utilizeze serviciile financiare digitale, în vreme ce 36% se simt ”oarecum confortabil”. 

© Eurobarometru

Sfaturi investiționale primite de la o bancă, un asigurător sau un consilier financiar

Doar aproximativ unul din trei europeni are încredere în sfaturile de investiții pe care le primește. Doar 38 % dintre respondenții din UE sunt încrezători că sfaturile în materie de investiții pe care le primesc de la banca, asigurătorul sau consilierul lor financiar sunt în primul rând în interesul lor (45% dintre aceștia declarând în mod explicit că nu au încredere în ele).

Cu toate acestea, nivelul de încredere în consiliere variază considerabil între statele membre: cetățenii din Finlanda (59%), Cehia (54%), Danemarca (47%) au mai multă încredere în sfaturile primite; cetățenii din Cipru (20%), Grecia (21%) și Letonia (24%) au mult mai puțină încredere. În ceea ce privește România, 46% dintre cetățeni sunt încrezători că sfaturile în materie de investiții pe care le primesc de la banca, asigurătorul sau consilierul lor financiar sunt în primul rând în interesul lor.

© Eurobarometru

Reziliența și incluziunea financiară

În întreaga UE, 46% dintre respondenți au răspuns că au (sau, în ultimii doi ani, au avut) o asigurare generală, cum ar fi o asigurare de locuință sau o asigurare auto; 31% declară că au (sau, în ultimii doi ani, au avut) o asigurare de viață. Aproximativ un sfert dintre respondenți (24%) răspund la fel cu privire la un serviciu de investiții (fonduri, acțiuni sau obligațiuni) și 22% cu privire la o pensie privată sau un serviciu de pensionare. Unul din cinci europeni răspunde că are (sau, în ultimii doi ani, a avut) un credit ipotecar sau un împrumut pentru locuință și 14% răspund la fel când vine vorba de un împrumut de consum. În cele din urmă, 6% răspund că au (sau că au avut în ultimii doi ani) criptomonede.

Întrebați cât timp ar putea continua să își acopere cheltuielile de trai, fără a se împrumuta sau a se muta, în cazul în care și-ar pierde principala sursă de venit, o treime dintre respondenți (33%) au răspuns că ar fi vorba de șase luni sau mai mult, urmați de 18% care au declarat că ar fi vorba de cel puțin trei luni (dar nu de șase luni). Cu toate acestea, 16% dintre respondenți declară că nu au un fond de rezervă. 

© Eurobarometru

Majoritatea respondenților din întreaga UE se simt ”nu prea încrezători” (32%) sau ”deloc încrezători” (22%) că vor avea suficienți bani pentru a trăi confortabil în anii de pensionare.

© Eurobarometru