Angajamentele asumate față de Comisia Europeană contribuie la respectarea traiectoriei de deficit bugetar, subliniază Marcel Boloș

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a expus într-o conferință de presă soluția sa pentru reducerea deficitului bugetar, pe fondul discuțiilor intense din această perioadă referitoare la formarea noului guvern și măsurilor necesare de redresare fiscală, informează Agerpres. 

Din punctul său de vedere, ”resetarea de cheltuială sau standardul de cheltuială publică” are în spate drept soluție ”reformele pe care le-am prevăzut în planul fiscal și în Planul Național de Redresare și Reziliență și care, sigur trebuie implementate pentru a reintra în parametri normali privind sustenabilitatea finanțelor publice”.

”Eu știu că avem niște angajamente pe care trebuie să le respectăm în relația cu Comisia Europeană care contribuie la ceea ce înseamnă respectarea traiectoriei de deficit bugetar. Sunt scrise negru pe alb”, a subliniat Marcel Boloș,

Acesta a amintit că, de-a lungul timpului, România a avut ”aceste inițiative de reduceri de cheltuială publică, am avut inițiative de combatere a evaziunii fiscale”.

”Dacă ne aducem aminte, am tot estimat că vom îmbunătăți și că vom avea un ritm al colectării de venituri rezultat din combaterea evaziunii fiscale sau din îmbunătățirea ritmului de încasări. Numai că nu le-am și văzut sub formă de impact bugetar consistent în rezultatul execuției bugetare. Din această perspectivă, nu știu în ce măsură Comisia Europeană ar putea să fie de acord cu reducerea de cheltuială ca soluție (la reducerea deficitului, n.r.) care nu a dat rezultate”, a explicat Boloș.

Ministrul a punctat că reforma fiscală și reducerile de cheltuieli sunt două aspecte complementare.

”Dacă dorim să le înlocuim, atunci trebuie să accepte acest lucru Comisia Europeană și să se modifice planul fiscal, să se modifice Planul Național de Redresare și Reziliență. Nu știu sau văd puțin probabilă această perspectivă de modificare a acestor documente strategice importante pentru România”, a spus Marcel Boloș.

Zilele trecute, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, sublinia că România va putea atinge țintele de deficit asumate doar prin măsuri ferme, reducerea cheltuielilor și un stat mai suplu.

România a înregistrat în 2024 un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai ridicat la nivelul UE, fiind urmată de Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%).

Bugetul pentru anul în curs este construit pe o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB, doar că, potrivit celor mai recente estimări ale Comisiei Europene, avansul economic al țării noastre va fi unul modest anul acesta, de 1,4%, sub ținta pe care este format bugetul. 

Romania, țară care face obiectul procedurii de deficit excesiv din 2019, a reușit să obțină de la Bruxelles prelungirea perioadei în care poate lua măsurile necesare pentru ajustare fiscală, responsabilitate care va trebui îndeplinită de noul guvern.

Partidele pro-europene au subliniat la consultările informale de la Palatul Cotroceni că înțeleg gravitatea situației legate de deficitul bugetar și și-au exprimat angajamentul de a contribui la identificarea unor soluții responsabile.

În paralel, președintele Nicușor Dan a discutat și cu mediul de afaceri în vederea identificării unor măsuri constructive pentru a reduce deficitul bugetar.