Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Angela Merkel recunoaște, înaintea alegerilor europene, că are o ”relație conflictuală” cu Emmanuel Macron: ”Există diferenţe de mentalitate”, inclusiv în privința viitorului UE

Published

on

©️ NATO

Cancelarul german Angela Merkel a recunoscut că are ”o relaţie conflictuală” cu preşedintele francez Emmanuel Macron, într-un interviu publicat miercuri de cotidianul german Süddeutsche Zeitung, și în care face un nou apel ca Europa să se repoziționeze pentru a face față provocărilor generate de China, Rusia și SUA.

”Desigur, ne luptăm unul cu celălalt”, a declarat Merkel cu referire la relația pe care o are cu Macron, relatează Agerpres.

”Există diferențe de mentalitate între noi, precum și diferențe în modul în care înțelegem rolurile noastre”, a spus Merkel, menționând că Franța și Germania au avut culturi și sisteme politice diferite.

“A fost întotdeauna așa. Președintele Macron nu este primul președinte francez cu care am lucrat, la urma urmei”, a adăugat aceasta, conform Politico Europe.

În interviul acordat presei germane înaintea ultimelor alegeri europene la care ia parte în calitate de cancelar al Germaniei, Angela Merkel a arătat că există mai multe divergențe între ea și Emmanuel Macron în privința viitorului Uniunii Europene, inclusiv a Brexit-ului şi a amânărilor acordate Regatului Unit.

Cancelarul a subliniat totuşi în acest interviu ”progresele enorme” realizate datorită cuplului franco-german, îndeosebi în materie de apărare și a dat exemplul semnării, la 22 ianuarie 2019, a Tratatului de la Aachen privind cooperarea şi integrarea franco-germană.

Angela Merkel a subliniat astfel că, în timpul discursului lui Macron de la Sorbona din septembrie 2017 privind relansarea Europei, ea tocmai trecuse de etapa dificilă a alegerilor pentru Bundestag şi negocia o nouă coaliţie, perioadă în care i-au fost adresate reproşuri că nu a dat curs propunerilor lui Macron.

Mesajul transmis de Angela Merkel indică o potențială negociere de pe poziții opuse în privința viitoarelor poziții de conducere la nivel european, ca urmare a rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European.

Cancelarul german și-a anunțat public susținerea, încă de anul trecut, pentru candidatul familiei sale politice – PPE, și anume co-naționalul Manfred Weber la funcția de președinte al Comisiei Europene, în timp ce Emmanuel Macron caută să reformeze Europa inclusiv din privința procedurii Spitzenkandidat, inaugurată în 2014 o dată cu alegerea lui Jean-Claude Juncker.

De altfel, acest mesaj întărește și poziția președintelui Consiliului European, Donald Tusk, care, la finalul Summitului de la Sibiu, a anunțat organizarea unei reuniuni a Consiliului European în format UE-28 la data de 28 mai, la două zile distanță după alegerile pentru Parlamentul European, pentru ca liderii să poarte primele discuții oficiale privind noile numiri în fruntea instituțiilor UE. Potrivit lui Tusk, care a făcut apel la responsabilitatea politică regăsită și în Declarația de la Sibiu, la Consiliul European din 21-22 iunie ar trebui finalizat acest proces de numire.

”Vreau să mențin acest spirit de discuție în timpul pregătirii priorităților UE și în procesul de numire al noului leadership al UE”, a spus președintele Consiliului European, în timp ce, în paralel, președintele francez Emmanuel Macron şi-a afirmat încă o dată joi, după încheierea Summitului informal de la Sibiu al Uniunii Europene, opoziţia faţă de o legătură automată între alegerile europarlamentare şi poziţia de preşedinte al Comisiei Europene, o declarație similară fiind făcută și de președintele Lituaniei, Dalia Gyrbauskaite.

”Trebuie să evităm o situaţie în care compromisurile sfârşesc prin desemnarea celui mai puţin bun candidat. Trebuie să alegem cei mai buni posibil candidaţi, pentru un proiect european solid şi ambiţios”, a spus Emmanuel Macron, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii informale la nivel înalt de la Sibiu, în condițiile în care formațiunea sa și ALDE au o listă de candidați de top și nu un candidat cap de listă.

Deși Tusk nu a făcut referire explicită la poziția de președinte al Comisiei Europene, aceasta pare să reprezintă cea mai dificilă misiune a liderilor europeni și a noului Parlament European.

Potrivit celor mai recente estimări publicate de Parlamentul European, în noua legislatură va fi nevoie de cel puțin trei grupuri politice pentru a forma o majoritate.

În timp ce Partidul Popular European și Partidul Socialiștilor Europeni și-au desemnat candidați – pe Manfred Weber și pe Frans Timmermans – conform procedurii de numire a președintelui Comisiei Europene, grupul ALDE și partidul lui Emmanuel Macron, care sunt așteptați să formeze o nouă grupare politică legislativă nu și-au nominalizat un candidat cap de listă și resping procedura numită ”Spitzenkandidat”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ALEGERI EUROPENE 2019

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a votat ”cu speranță pentru echilibru, pentru înțelepciune, pentru normalitate, pentru viitorul european al României”

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a votat, astăzi, ”cu speranță pentru echilibru, pentru înțelepciune, pentru normalitate, pentru viitorul european al României”.

Peste 18 milioane de români sunt așteptați duminică la urne pentru a alege președintele țării în următorii cinci ani. Ziua votului pentru românii din țară a început duminică la ora 7:00, în timp ce în străinătate continuă a treia zi la urne pentru românii din diaspora, fiind pentru prima dată când cetățenii din afara țării pot vota pe parcursul a mai multor zile.

Principalii candidați la funcția supremă în stat sunt actualul președinte Klaus Iohannis (PNL), fostul premier Viorica Dăncilă (PSD), deputatul Dan Barna (Alianța USR-PLUS), fostul europarlamentar Mircea Diaconu (independent susținut de ALDE și Pro România), diplomatul Theodor Paleologu (Partidul Mișcarea Populară) și Kelemen Hunor, din partea UDMR.

Primele rezultate ale alegerilor prezidențiale 2019 vor fi cele de tip exit poll, la ora 21:00, trei case de sondare fiind acreditate pentru acest scrutin: IRES, Curs și Avangarde.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Videoclipul care a mobilizat participarea record a cetățenilor la alegerile europene, premiat de mai multe ori la The Lovie Awards

Published

on

Videoclipul ”Alege-ți viitorul” realizat și promovat de Parlamentul European ca element central al campaniei de stimulare a prezenței cetățenilor la vot pentru alegerile din 23-26 mai 2019 a obținut mai multe premii la The Lovie Awards, o inițiativă care recunoaște și premiază excelența din mediul online și din comunitatea de internet europeană.

Un anunț în acest sens a fost făcut de Jaume Duch, directorul general pentru comunicare și purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, într-un mesaj publicat pe Twitter.

”Spot-ul Parlamentului European #Chooseyourfuture pentru alegerile europene a primit mai multe premii prestigioase la The Lovie Awards: un premiu de aur pentru pentru cea mai bună campanie publică și de activism, două de bronz pentru cea mai virală și integrată campanie și premiul ”People’s choice” la mai multe categorii”, a scris Duch, pe Twitter.

 

Într-o postare ulterioară, Jaume Duch i-a felicitat pe toți cei care au fost implicați în ”procesul creativ și de producție al acestui spot cu un puternic impact emoțional și de succes care a ajutat la mobilizarea cetățenilor pentru alegerile europene”.

La 23 mai, ziua în care au debutat alegerile pentru Parlamentul European, videoclipul dedicat promovării scrutinului înregistra un număr record de 132 de milioane de vizualizări.

Lansat pe 25 aprilie, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor. Toate femeile care apar în film au născut în perioada februarie – martie 2019. Unii dintre cei care apar alături de ele (rude) au fost aleşi pentru a reflecta diversitatea familiilor europene. ”Din secunda în care venim pe această lume, suntem împreună. (…) Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă, dar împreună putem face diferenţa cu adevărat. Alege Europa în care vrei să cresc”, este mesajul pe care fiecare imagine din videoclip dorește să o transmită.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,6%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Per total, potrivit unui Eurobarometru publicat de Parlamentul European după scrutinul din luna mai, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, cea mai semnificativă creştere a participării la vot fiind înregistrată în Polonia (+ 22%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+15%) şi Ungaria (+14 %).

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de 51% la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni. Pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană.

Din 1979 și până în 2014, prezența la vot pentru alegerile europene scăzuse de la 61,99% (1979) la 42,61% (2014), tendința fiind regresivă cu fiecare scrutin din anii 1984, 1989, 1994, 1999, 2004 și 2009.

 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, implicat recent într-un scandal de corupție, nu își va prelua mandatul de europarlamentar

Published

on

©️ HC Strache Facebook

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, nu-şi va prelua mandatul în Parlamentul European, potrivit propriilor declaraţii făcute luni, el promiţând totodată să revină în politică imediat ce va descoperi cine i-a înregistrat pe ascuns în Ibiza (Spania) declaraţiile incriminatoare care au dus la demisia sa, luna trecută, transmite dpa, relatează Agerpres.

Vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache, liderul formaţiunii de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPO), care făcea parte din coaliţia de guvernământ, şi-a dat demisia din funcţie în urma difuzării unei înregistrări video compromiţătoare în care Strache oferă contracte guvernamentale în schimbul sprijinului politic, transmit dpa, AFP şi Reuters, relatează Agerpres

Potrivit rezultatelor și site-ului Parlamentului European, Partidul Libertății FPÖ (Freiheitliche Partei Österreichs) a obținut un procentaj de 17,20%, clasându-se pe locul 3. Acest partid ocupă 3 mandate în Parlamentul European, făcând parte din grupul ID (Identity and Democracy).

După destrămarea coaliţiei de guvernare formate din conservatori şi extrema-dreaptă în urma demisiei vice-cancelarului lider al extremei-drepte Heinz-Christian Strache, Sebastian Kurs, cancelarul conservator a anunțat sâmbătă că vor fi convocate alegeri anticipate, anunță agențiile Reuters și EFE, potrivit Agerpres.

Citiți și: Cancelarul conservator, Sebastian Kurz, a anunțat alegeri anticipate în Austria după scandalul de corupție în care a fost implicat vicecancelarul Heinz-Christian Strache: ”Prea mult este prea mult”

Scandalul a izbucnit când revista Der Spiegel şi ziarul Süddeutsche Zeitung au difuzat o înregistrare video în care Strache pare să ofere, în schimbul susţinerii politice, contracte în infrastructură unei femei care a pretins că este o potenţială donatoare bogată din Rusia. 

Citiți și:Liderul extremei drepte austriece, Heinz-Christian Strache, demisionează înaintea alegerilor europene, în urma unui scandal de corupție. Acesta guverna alături de cancelarul austriac Sebastian Kurz

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending