Connect with us

U.E.

Bloomberg: La Summitul de la Sibiu, liderii europeni au considerat-o pe Kristalina Georgieva drept unul dintre principalii competitori la preşedinţia Comisiei Europene

Published

on

Liderii UE analizează posibilitatea ca directorul general al Băncii Mondiale, Kristalina Georgieva, să fie următorul preşedinte al Comisiei Europene, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, citând discuții purtate de șefii de stat sau de guvern.

”Această funcţie este una dintre cele trei poziţii de top din instituţiile comunitare care devine vacantă în următoarele luni, alături de preşedinţia Consiliului European şi a Băncii Centrale Europene (BCE). În timp ce guvernele sunt angajate în negocieri intense pentru aceste poziţii, liderii au discutat potenţialele nominalizări săptămâna trecută la Sibiu, în cadrul summitului consacrat viitorului post-Brexit al UE, iar Kristalina Georgieva, din Bulgaria, a fost privită drept unul dintre principalii competitori la preşedinţia Comisiei Europene, susţin sursele”, scrie Bloomberg.

Cu toate acestea, informația că numele lui Georgieva ar fi fost discutat pentru a ocupa funcția de președinte al Comisiei Europene a apărut în aceeași zi în care are loc, la Bruxelles, singura dezbatere între toți candidații ”cap de listă” la funcția de președinte al Comisiei Europene, în ceea ce este intitulată ”marea dezbatere europeană” sau ”Eurovision-ul politicii europene”. Între cei șase candidați se află și Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, cel care a fost nominalizat de popularii europeni, familia politică din care face parte și Georgieva, pentru a-i succeda în funcție lui Jean-Claude Juncker.

(Urmăriți aici LIVE ”Eurovision-ul politicii europene” și cursa pentru votul cetățenilor: Ce trebuie să știm despre singura dezbatere între toți candidații la șefia Comisiei Europene care are loc astăzi în sala de plen a Parlamentului European)

Aceste informații întăresc poziția președintelui Consiliului European, Donald Tusk, care, la finalul Summitului de la Sibiu, a anunțat organizarea unei reuniuni a Consiliului European în format UE-28 la data de 28 mai, la două zile distanță după alegerile pentru Parlamentul European, pentru ca liderii să poarte primele discuții oficiale privind noile numiri în fruntea instituțiilor UE. Potrivit lui Tusk, care a făcut apel la responsabilitatea politică regăsită și în Declarația de la Sibiu, la Consiliul European din 21-22 iunie ar trebui finalizat acest proces de numire.

Georgieva, care între 1 februarie – 9 aprilie 2019 a fost președinte interimar al Băncii Mondiale, a ocupat în trecut funcţia de vicepreşedinte al Comisiei Europene şi în perioada 2014 – 2016 a fost comisar pentru buget, supervizând prima reducere a bugetului multianual al UE. În 2016, înainte de a pleca la Banca Mondială, Kristalina Georgieva a candidat, fără succes, pentru poziția de secretar general al ONU, în ceea ce ar fi reprezentat o dublă premieră: prima femeie înalt oficial al ONU și primul secretar general al Națiunilor Unite din regiunea Europei de Est.

Ea a lucrat pentru prima dată în 1993 pentru Banca Mondială şi din 2017 este director general al instituţiei financiare mondiale. Un purtător de cuvânt al Băncii Mondiale a precizat că instituţia nu comentează asupra speculaţiilor privind angajaţii săi.

Ca şi actualul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Kristalina Georgieva este membru al familiei politice PPE, care se estimează că va obţine cele mai multe mandate în Parlamentul European, ceea ce ar sprijini candidatura sa pentru a conduce executivul european. De asemenea, multe guverne din UE cred că e rândul ca o femeie să deţină pentru prima dată una din poziţiile cheie şi fac presiuni să fie desemnată o reprezentantă din Europa de Est, susţin sursele.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Cum au votat cei 32 de europarlamentari români acordul istoric prin care Marea Britanie devine primul stat ce se retrage din UE

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

30 de eurodeputați din cei 32 de români membri ai Parlamentului European au votat miercuri în favoarea ratificării Acordului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, în cadrul unui vot istoric prin care eurodeputații au parcurs miercuri ultima etapă procedurală a acestui proces de ratificare, pavând calea încheierii unei relații care datează de aproape jumătate de secol.

Dintre cei 32 de eurodeputați români, au votat pentru ratificare 12 eurodeputați români afiliați grupului PPE, 10 afiliați la grupul Socialiștilor și Democraților Europeni și 8 din partea grupului Renew Europe. Doi eurodeputați români au fost absenți de la vot, Cristian Bușoi și Dan Motreanu, ambii din partea grupului PPE.

Din cei 14 eurodeputați eurodeputați români din grupul PPE – zece de la PNL, doi de la PMP și doi de la UDMR – au votat pentru ratificarea acordului următorii: PNL – Rareș Bogdan, Vasile Blaga, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Siegfried Mureșan, Marian-Jean Marinescu și Vlad Nistor; PMP: Traian Băsescu și Eugen Tomac; UMDR: Iuliu Winkler și Lorant Vincze.

În ce privește delegația română din grupul S&D, alcătuită din nouă eurodeputați PSD și un europarlamentar Pro România, a votat în integralitatea sa pentru ratificarea acordului. Cei zece europarlamentari români din grupul S&D sunt Carmen Avram, Dragoș Benea, Tudor Ciuhodaru, Corina Crețu (Pro România), Maria Grapini, Claudia Manda, Dan Nica, Rovana Plumb, Christian Terheș și Mihai Tudose.

De asemenea, toți opt europarlamentari români USR PLUS din cadrul grupului Renew Europe condus de Dacian Cioloș au votat pentru aprobarea acordului. Cei opt eurodeputați români din cadrul grupului Renew Europe sunt: Clotilde Armand, Vlad Botoș, Dacian Cioloș, Cristian Ghinea, Dragoș Pîslaru, Ramona Strugariu, Nicu Ștefănuță și Dragoș Tudorache.

Amintim faptul că retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană va determina o schimbare a configurației Parlamentului European, care de la 751 de membri va ajunge la 705. Din totalul celor 73 de locuri atribuite Marii Britanii, 46 vor fi păstrate de ”rezervă” în eventualitatea unei noi extinderi a Uniunii Europene, iar 27 redistribuite.

Cei 27 de noi europarlamentari după Brexit sunt cinci francezi, cinci spanioli, trei italieni, trei olandezi, doi irlandezi şi câte un polonez, român, suedez, austriac, croat, danez, finlandez, estonian şi slovac.

În cazul României, Victor Negrescu, președintele PES activists România, va deveni al 33-lea eurodeputat din delegația română în Parlamentul European și al 11-lea membru al delegației române din cadrul grupului S&D după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Citiți și Moment istoric înscris în enciclopedia europeană: Parlamentul European a ratificat Acordul de ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană, pavând calea încheierii unei relații de aproape jumătate de secol

Parlamentul European a dat undă verde ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, ratificând acordul de retragere printr-un vot care va rămâne în enciclopedia europeană.

Cu 621 voturi pentru, 49 împotrivă și 13 abțineri, dintr-un total de 683, eurodeputații au parcurs miercuri ultima etapă procedurală a acestui proces de ratificare, pavând calea încheierii unei relații care datează de aproape jumătate de secol.

La 31 ianuarie 2020, ora 23.00 GMT (ora 1.00, ora României), după 47 de ani de apartenență, Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, devenind primul stat membru din istorie care se retrage din Uniune.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Rareș Bogdan: Tristețe și lacrimi în plenul Parlamentului European. Regatul Unit părăsește Uniunea Europeană, dar nu părăsește Europa

Published

on

Ziua aceasta ”va rămâne în istorie ca o zi extrem de tristă pentru Casa Noastră EUROPEANĂ”, a scris într-o postare pe Facebook, Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE în Parlamentul European, la scurt timp după ce Parlamentul European a ratificat Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

”Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană, dar NU părăsește Europa. Zi tristă pentru Familia noastră europeană. Tristețe și lacrimi în plenul Parlamentului” European, a scris Rareș Bogdan în postarea însoțită de un video în care eurodeputații cântă Auld Lang Syne, o veche poezie scoțiană folosită în momentele de bun rămas sau de adio.

Cu 621 voturi pentru, 49 împotrivă și 13 abțineri, dintr-un total de 683, eurodeputații au parcurs miercuri ultima etapă procedurală a acestui proces de ratificare, pavând calea încheierii unei relații care datează de aproape jumătate de secol.

Votul din Parlamentul European a avut loc după finalizarea procesului de ratificare în Regatului Unit, prin promulgarea, la 23 ianuarie, de către Regina Elisabeta a II-a, a proiectului de implementare a acordului de ieșire a Regatului Unit din UE, și după avizul favorabil dat săptămâna trecută de Comisia pentru afaceri constituționale (AFCO) din Parlamentul European.

După trei ani și jumătate de zbateri, caracterizați de discuții aprinse, pe parcursul cărora Regatul Unit a suferit ”inutil”, la fel ca ”noi, ceilalți”, după cum preciza vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans într-o ”scrisoare de dragoste” publicată la 26 decembrie 2019, promisiunea politică a fostului premier David Cameron, transpusă în referendumul organizat la 23 iunie 2016, în care 17.410.742 (51.89%) dintre britanici au votat pentru părăsirea blocului comunitar, se va concretiza.

Continue Reading

U.E.

BREXIT. Emmanuel Macron avertizează că ”greul cel mai mare” abia acum începe: Este o zi tristă, un eşec şi o lecţie pentru noi toţi

Published

on

Franța a avertizat miercuri că ”greul cel mai mare” abia urmează și că nu va ceda ”niciunei presiuni” în negocierile privind viitoarele relații între Uniunea Europeană și Regatul Unit, informează AFP, citat de Agerpres.

”Nu vom ceda niciunei presiuni şi niciunei precipitări”, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron în urma unei întrevederi cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis la Palatul Elysee, desfășurată cu puțin timp înainte ca Parlamentul European să ratifice Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană. ”Trebuie să construim un nou parteneriat în materie de apărare şi de comerţ, care să întărească Uniunea Europeană, nu să o slăbească”, a spus Macron. ”Prioritatea este de a defini pe termen scurt, mediu şi lung interesele UE şi de a le menţine”, a insistat liderul francez.

Regatul Unit va părăsi vineri UE. ”Este o zi tristă, un eşec şi o lecţie pentru noi toţi”,, a subliniat președintele francez Emmanuel Macron.

Parlamentul European a dat undă verde ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, ratificând acordul de retragere printr-un vot care va rămâne în enciclopedia europeană.

Cu 621 voturi pentru, 49 împotrivă și 13 abțineri, dintr-un total de 683, eurodeputații au parcurs miercuri ultima etapă procedurală a acestui proces de ratificare, pavând calea încheierii unei relații care datează de aproape jumătate de secol.

La 1 ianuarie 2020, după 47 de ani de prezență în familia europeană, Regatul Unit va deveni primul stat membru care părăsește UE, începând astfel perioada de tranziție, care se încheie la 31 decembrie 2020, timp în care se vor aplica în continuare normele europene.

Londra și Bruxelles-ul vor trebui să negocieze prevederile viitoarelor relații post-Brexit.

The Guardian a precizat că negocierile vor fi demarate la 3 martie, la distanță de mai bine de o lună după plecarea Regatului Unit, ceea ce le va oferi celor două părți 10 luni pentru stabilirea detaliilor.

Marea Britanie și-a stabilit deja echipa de negociere – ”Taskforce Europe” – formată din 40 de funcționari de rang înalt din cadrul Ministerului britanic de Finanțe și Ministerului de Externe, aflată în subordinea premierului conservator Boris Johnson, condusă de David Frost, negociatorul britanic pentru Brexit.

Poziția de negociere a Uniunii Europene va fi adoptată la nivel ministerial în cadrul unei întrevederi ce va avea loc la 25 februarie. Până atunci, cele două părți vor fi în strânsă legătură pentru stabilirea unui calendar de negociere fără precedent în istoria UE.

Premierul britanic Boris Johnson speră să valorifice tranziţia post-Brexit prevăzută să aibă loc până la 31 decembrie 2020 pentru a încheia discuţiile cu UE, termen pe care Bruxelles-ul îl consideră foarte ambiţios.

De altfel, în cadrul primei întrevederi pe care acesta a avut-o cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după câștigarea alegerilor anticipate din 12 decembrie 2019, întâlnire ce a avut loc la 9 ianuarie 2020, Johnson a precizat că nu va solicita o prelungire a perioadei de tranziție și că dorește să parafeze un ”acord de liber schimb de tip CETA cât mai curând posibil”.

În lipsa unui acord comercial bilateral, relațiile economice între Regatul Unit și Uniunea Europeană vor intra sub incidența reglementărilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending