Connect with us

U.E.

Antitrust: Comisia Europeană amendează Google cu 1,49 miliarde de euro pentru practici abuzive în materie de publicitate online. Amenda aplicată se plătește către bugetul UE, ceea ce contribuie la reducerea contribuțiilor statelor membre pentru anul următor

Published

on

Comisia Europeană a amendat Google cu 1,49 EUR miliarde de euro pentru încălcarea normelor antitrust ale UE. Google a abuzat de poziția sa dominantă pe piață impunând o serie de clauze restrictive în contractele cu siteurile de internet ale terților, ceea ce i­-a împiedicat pe rivalii Google să afișeze pe siturile respective anunțuri publicitare proprii asociate cu rezultatele căutărilor, se arată într-un comunicat.

Strategia Google privind intermedierea publicității asociate cu căutările online

Situri cum ar fi siturile ziarelor, blogurile sau agregatorii de situri de turism dispun adesea de o funcție de căutare integrată. Atunci când un utilizator efectuează căutări cu ajutorul acestei funcții de căutare, situl furnizează atât rezultatele căutării, cât și anunțuri publicitare asociate cu căutarea, care sunt afișate împreună cu rezultatul acesteia.

graph_ENPrin AdSense for Search (publicitate customizată asociată căutărilor), Google pune aceste anunțuri publicitare asociate cu căutarea la dispoziția proprietarilor siteurilor „editoriale”. Google este un intermediar, echivalentul unui broker de publicitate, între difuzorii de publicitate și proprietarii siturilor care doresc să profite de spațiul rămas liber pe paginile de rezultate ale căutării. Prin urmare, AdSense for Search funcționează ca o platformă de intermediere a publicității asociate cu căutările online.

Google a fost de departe cel mai puternic actor în materie de intermediere a publicității asociate cu căutările online din Spațiul Economic European (SEE), cu o cotă de piață de peste 70 % din 2006 până în 2016. În 2016, Google deținea, de asemenea, cote de piață în general de peste 90 % pe piețele naționale în ceea ce privește căutarea generală și de peste 75 % pe majoritatea piețelor naționale în ceea ce privește publicitatea asociată cu căutările online, unde este prezentă cu produsul său emblematic, motorul de căutare Google, care furnizează consumatorilor rezultatele căutării.

Pentru concurenții săi pe piața publicității asociate cu căutările online, cum ar fi Microsoft și Yahoo, nu este posibil să vândă spații publicitare pe paginile cu rezultate ale motorului de căutare al Google. Prin urmare, siteurile terților reprezintă un punct important de intrare pentru ca acești furnizori alternativi de servicii de intermediere pentru publicitatea asociată cu căutările online să își dezvolte activitatea și să încerce să concureze cu Google.

Prin acorduri negociate individual, Google a furnizat servicii de intermediere a publicității asociate cu căutările online celor mai importanți editori din punct de vedere comercial. În cursul investigației sale, Comisia a examinat sute de astfel de acorduri și a constatat următoarele:

Google a impus mai întâi o obligație de furnizare exclusivă, prin care concurenții săi erau împiedicați să plaseze orice anunțuri publicitare pe siturile cele mai importante din punct de vedere comercial. Ulterior, compania așa-numita strategie de „exclusivitate relaxată”, menită să rezerve pentru anunțurile publicitare proprii spațiile cele mai valoroase de pe siteurile internet și să controleze performanța anunțurilor publicitare ale concurenților.

Pe parcursul celei mai mari părți din perioada respectivă, practicile Google au acoperit mai mult de jumătate din piață din punctul de vedere al cifrei de afaceri. Rivalii Google nu au fost în măsură să concureze pe baza meritelor lor, fie din cauză că le era efectiv interzis să apară pe siturile editorilor, fie pentru că Google rezervase pentru anunțurile proprii spațiul comercial de departe cel mai valoros de pe siturile respective, putând controla, în același timp, cum puteau apărea anunțurile concurenților.

Încălcarea normelor antitrust ale UE

Practicile Google constituie un abuz de poziție dominantă a Google pe piața de intermediere a publicității asociate cu căutările online prin împiedicarea concurenței pe bază de merit.

Poziția dominantă pe piață nu este, în sine, o practică ilegală din punctul de vedere al normelor antitrust ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, întreprinderile care dețin o poziție dominantă pe piață au o răspundere specială de a nu abuza de poziția lor puternică pe piață prin restrângerea concurenței, fie pe piața pe care sunt dominante, fie pe piețe separate.

Concluzia deciziei adoptate astăzi este că Google deține o poziție dominantă pe piața intermedierii publicității asociate cu căutările online în SEE cel puțin din 2006. Aceasta se bazează în special pe cotele de piață foarte ridicate ale Google, care depășesc 85 % pentru cea mai mare parte a perioadei. Google a abuzat, însă, de această poziție dominantă pe piață, împiedicându-și rivalii să concureze pe piața de intermediere a publicității asociate cu căutările online, denaturând concurența, aducând prejudicii consumatorilor și sufocând inovarea. 

Amenda Comisiei se justifică în special în condițiile în care Google nu a demonstrat că prin clauzele respective s-a generat o eficiență care să îi poată justifica practicile.

Alte cazuri Google

În iunie 2017, Comisia a amendat Google cu 2,42 miliarde EUR pentru că a abuzat de poziția dominantă a motorului său de căutare, ceea ce a conferit un avantaj ilegal serviciului propriu al Google de comparare a prețurilor.

În iulie 2018, Comisia a amendat Google cu 4,34 miliarde EUR pentru practici ilegale legate de dispozitivele mobile care utilizează sistemul de operare Android pentru a consolida poziția dominantă a motorului de căutare al Google.

Vestea bună este că amenzile aplicate societăților care au încălcat normele antitrust ale UE se plătesc la bugetul general al Uniunii Europene. Acești bani nu sunt alocați pentru cheltuieli determinate, dar contribuțiile statelor membre la bugetul UE pentru anul următor sunt reduse în mod corespunzător. Prin urmare, amenzile contribuie la finanțarea UE și la reducerea sarcinii pentru contribuabili.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a dat asigurări partenerilor europeni că România va lua măsuri pentru corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu

Published

on

© Ministerul Finanțelor Publice/ Facebook

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, i-a asigurat pe miniștrii de finanșe din cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), reunit la Bruxelles la 5 decembrie, că a identificat pachetul de măsuri necesare și potrivite în vederea realizării unei consolidări fiscale durabile în România.

În contextul discuțiilor pe marginea Pactului de Stabilitate și Creștere, am prezentat Consiliului cele mai recente date economice referitoare la rectificarea bugetară. I-am asigurat pe partenerii europeni că acest guvern va lua măsuri eficiente pentru corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu” a declarat ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, potrivit unui comunicat al Mininsterului Finanțelor Publice.

În cadrul Procedurii de deviere semnificativă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO), au fost puse în discuție evoluțiile României și Ungariei.

Citiți și: 
Comisia Europeană: România trebuie să corecteze, în 2020, abaterea semnificativă pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu

Consiliul UE a adoptat o decizie legată de faptul că nu au fost luate măsuri eficiente drept răspuns la Recomandarea Consiliului din 14 iunie 2019 și a emis o recomandare pentru corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, în cazul ambelor state membre.

În ceea ce privește România, Comisia Europeană a recomandat României la 20 noiembrie, să corecteze, în 2020, abaterea semnificativă pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu, ca urmare a neîndeplinirii Recomandării Consiliului UE din iunie 2019.

Mai exact, în cazul României, la 14 iunie 2019, Consiliul a constatat că în 2018 o deviere semnificativă observată de la calea de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu s-a produs din nou și a emis o recomandare pentru ca autoritățile să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 4,5% în 2019 și 5,1% în 2020, corespunzând unei ajustări structurale anuale de 1,0% din PIB.

La 25 septembrie 2019, Comisia a întreprins o misiune de supraveghere îmbunătățită în România în scopul monitorizării la fața locului în temeiul articolului 11, alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice.

Raportul Comisiei a constatat că autoritățile române intenționează să efectueze doar o ajustare structurală începând cu 2022 și, prin urmare, nu intenționează să acționeze la Recomandarea Consiliului din 14 iunie 2019.

În ceea ce privește raportul cerut de Consiliu în iunie, la 15 octombrie 2019, autoritățile române au prezentat un document care conține acțiunile întreprinse ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 14 iunie.

Raportul înaintat nu a cuprins o proiecție cuprinzătoare a categoriilor bugetare individuale și nici nu include impactul bugetar al fiecărei măsuri menționate. Prin urmare, raportul nu respecta cerințele de raportare recomandate de Consiliu.

Astfel, Comisia Europeană a propus adoptarea de către Consiliu a unei decizii privind lipsa adoptării unor măsuri eficace și o recomandare revizuită adresată României de a lua măsuri în 2020 pentru a corecta abaterea sa semnificativă de la traiectoria de ajustare în direcția obiectivului bugetar pe termen mediu.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasada Franței în România salută solidaritea dintre Marina Franceză și cea Română, după ce nava ”Commandant Birot” face escală în țara noastră pentru a treia oară în 2019

Published

on

© Forțele Navale Române - Faceboom/ by Cosmin Costea & Cristian Vlăsceanu

Ambasadoarea Franţei în România, Michele Ramis, a declarat vineri, în Portul Constanţa, că escala în ţara noastră a navei maritime franceze de patrulare Commandant Birot, dislocată în Marea Neagră, reprezintă o oportunitate pentru desfăşurarea de exerciţii în comun între militarii forţelor navale ale celor două state, evidenţiind totodată solidaritatea Franţei faţă de forţele aliate, relatează Agerpres.

“Această patrulare în Marea Neagră a unei nave a Marinei Franceze, a cincea în 2019 şi a treia care face escală în România în acest an, demonstrează încă o dată interesul puternic manifestat de Franţa în această regiune. Aceasta face ca Franţa să fie naţiunea europeană nonriverană cea mai prezentă în Marea Neagră din 2019. Această detaşare evidenţiază (…) solidaritatea noastră cu aliaţii noştri, această vizită la Constanţa reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru Marina Română şi Marina Franceză de a desfăşura exerciţii în comun şi dezvoltă o mai bună cunoaştere reciprocă şi realizarea unui schimb de experienţă. Aceste exerciţii sunt descrise şi forţelor aeriene române şi detaşamentelor aeriene aliate detaşate la Baza Mihail Kogălniceanu, în scopul de a îmbunătăţi şi varia antrenamentele respective”, a spus Michele Ramis, într-o conferinţă de presă organizată în Portul Constanţa, pe cheiul unde este acostată nava Commandant Birot.

Nava maritimă franceză de patrulare Commandant Birot, dislocată în Marea Neagră, face o escală în Portul Constanţa, în perioada 4 – 7 decembrie, în cadrul misiunilor regulate pentru a arăta solidaritatea Franţei faţă de aliaţii săi şi pentru a păstra libertatea de navigaţie pe această mare, a informat Ambasada Franţei în România.

Conform sursei citate, escala bastimentului francez în Portul Constanţa se înscrie în cooperarea dintre forţele navale franceze şi române şi va permite realizarea de acţiuni comune.

Nava maritimă de patrulare Commandant Birot, cu un echipaj de 96 de marinari, a fost concepută iniţial pentru lupta împotriva submarinelor în mediul din apropierea coastelor, dar astăzi este o platformă multirol, capabilă să îndeplinească misiuni care acoperă cele cinci funcţii strategice ale armatelor: descurajare, prevenire, proiecţie, protecţie şi informaţii.

Continue Reading

ROMÂNIA

MFE: Propunerile privind viitoarele Programe Operaţionale 2021-2027, finalizate în primele trei luni din 2020. România va beneficia de 30,6 mld. euro din fonduri europene în următorii 7 ani

Published

on

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) va finaliza, până la sfârşitului primului trimestru din 2020, propunerile privind viitoarele Programe Operaţionale din exerciţiul financiar 2021-2027, a declarat ministrul de resort, Marcel Boloş. De asemenea, România se va concentra în următorii șapte ani pe elaborarea unor proiecte predefinite pentru reducerea discrepanțelor de dezvoltare, iar dezideratul Ministerului este asigurarea unui sistem al managementului fondurilor europene cât mai suplu pentru a facilita absorbția de către beneficiari, se arată într-un comunicat al instituției. 

Ministerul Fondurilor Europene a găzduit cea de-a 5-a reuniune a Comitetului de Coordonare pentru Managementul Acordului  de Parteneriat (CCMAP), cu participarea ministrului Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș și reprezentanților Comisiei Europene – DG AGRI, DG EMPL, DG REGIO și DG MARE. Au participat, totodată, reprezentanți a numeroase autorități publice centrale, precum Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Ministerul Tineretului și Sportului și alte instituții relevante.

Principalele teme abordate în cadrul reuniunii au fost legate de stadiul actual de implementare și de evaluările Acordului de Parteneriat și a Programelor Operaționale 2014-2020.

S-a discutat, de asemenea, despre viitorul Politicii de Coeziune, respectiv despre perspectivele 2021-2027.

© Ministerul Fondurilor Europene

Cu privire la acestea, ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș a declarat, în debutul reuniunii:

„Obiectivul nostru pentru perioada de programare 2021 – 2027 este să asigurăm un sistem al managementului fondurilor europene cât mai suplu, cât mai simplu și cât mai predictibil, pentru a răspunde dezideratului beneficiarului de fonduri europene. Trebuie să avem în vedere, totodată, o schimbare de paradigmă în privința alocării resursei financiare viitoare și să o chibzuim cât putem de bine.”

Oficialul MFE a punctat importanța deosebită a resursei umane pentru viitor, în contextul nevoii reducerii sărăciei și riscului de abandon școlar:

„Îi asigur pe partenerii noștri de la Comisia Europeană că suntem perfect conștienți că resursa umană înseamnă viitorul UE și, implicit, al României. Avem în vedere cel puțin două direcții în acest sens – găsirea unei modalități de a continua ciclul educațional și integrarea acestuia în cel de business, de antreprenoriat, precum și integrarea socială a beneficiarilor. Dincolo de îndeplinirea unor indicatori, trebuie să privim mai mult la impactul concret al măsurilor de finanțare propuse”.

Un alt obiectiv anunțat de ministrul Marcel Boloș este finalizarea, până la sfârșitului primului trimestru din 2020, a propunerii privind următoarele Programe Operaționale.

„Astfel vom putea ca, imediat după aprobarea regulamentului financiar al Comisiei Europene, să avem deja conturată o primă propunere privind Programele viitoare și să creăm premisele unui start pozitiv, cu sprijinul Comisiei Europene”.

Echipa tehnică a MFE și reprezentanții Comisiei au prezentat, la rândul lor, câte o retrospectivă în ceea ce privește implementarea actualei perioade de programare.

Stadiul implementării Acordului de Parteneriat și Programelor Operaționale 2014-2020

Comisia Europeană a apreciat rezultalele României în ceea ce privește rata de contractare, care, pentru anumite Programe Operaționale depășește 100%. Reprezentanții CE au semnalat importanța transmiterii de către autoritățile române, până la finalul acestui an, a tuturor cheltuielilor realizate. Au atras atenția asupra nevoii intensificării eforturilor în privința anumitor axe prioritare cu ținte atinse la un nivel mai redus.

© Ministerul Fondurilor Europene

Perspectivele 2021 – 2027

Reprezentanții MFE au arătat, în continuarea intervenției ministrului Marcel Boloș, că în ceea ce privește viitoarea perioadă de programare, România urmărește să construiască proiecte predefinite pentru reducerea discrepanțelor de dezvoltare, printr-un dialog îmbunătățit cu autoritățile locale, care trebuie sprijinite mai mult în creionarea proiectelor.

Reprezentanții MFE au prezentat stadiul negocierilor cu Comisia Europeană privind viitoarea perioadă de programare, punctând cele 5 runde informale desfășurate până în prezent (15 mai, 2-3 iulie, 10 iulie, 17-19 septembrie și 2-4 decembrie 2019), dar și planul pentru definirea viitoarelor Programe Operaționale. Au mai informat că au fost create 5 grupuri de lucru pentru fiecare obiectiv tematic viitor (O Europă mai inteligentă, O Europă mai conectată, O Europă mai verde, O Europă mai apropiată de cetățenii săi și O Europă mai socială) și că a fost demarat inclusiv procesul de consultare și colaborare cu ministerele de linie.

Reprezentanții Comisiei Europene și-au arătat disponibilitatea pentru întâlnirile tehnice din procesul de negociere, apreciind prezentarea de către România a unui plan ambițios, dar realist.

În cadrul Comitetului de Coordonare pentru Managementul Acordului  de Parteneriat, au fost prezentate și progresele realizate în ultimul an în domeniul fondurilor europene din perspectiva comunicării Programelor Operaționale și instituționale.

Concluzia generală a reuniunii a fost aceea că România se menține în media europeană în ceea ce privește stadiul implementării și că anul 2020 va fi unul important, îndeosebi pentru sprijinirea beneficiarilor. Reamintim că anul viitor se încheie perioada actuală de programare și începe următoarea – 2021 – 2027.

Reamintim, totodată, că pentru țara noastră, alocarea financiară aferentă perioadei 2021 – 2027 va fi cu 8% mai mare față de actuala perioadă de programare. România va avea astfel la dispoziție 30,6 miliarde euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending