Connect with us

U.E.

Antitrust: Comisia Europeană amendează Google cu 1,49 miliarde de euro pentru practici abuzive în materie de publicitate online. Amenda aplicată se plătește către bugetul UE, ceea ce contribuie la reducerea contribuțiilor statelor membre pentru anul următor

Published

on

Comisia Europeană a amendat Google cu 1,49 EUR miliarde de euro pentru încălcarea normelor antitrust ale UE. Google a abuzat de poziția sa dominantă pe piață impunând o serie de clauze restrictive în contractele cu siteurile de internet ale terților, ceea ce i­-a împiedicat pe rivalii Google să afișeze pe siturile respective anunțuri publicitare proprii asociate cu rezultatele căutărilor, se arată într-un comunicat.

Strategia Google privind intermedierea publicității asociate cu căutările online

Situri cum ar fi siturile ziarelor, blogurile sau agregatorii de situri de turism dispun adesea de o funcție de căutare integrată. Atunci când un utilizator efectuează căutări cu ajutorul acestei funcții de căutare, situl furnizează atât rezultatele căutării, cât și anunțuri publicitare asociate cu căutarea, care sunt afișate împreună cu rezultatul acesteia.

graph_ENPrin AdSense for Search (publicitate customizată asociată căutărilor), Google pune aceste anunțuri publicitare asociate cu căutarea la dispoziția proprietarilor siteurilor „editoriale”. Google este un intermediar, echivalentul unui broker de publicitate, între difuzorii de publicitate și proprietarii siturilor care doresc să profite de spațiul rămas liber pe paginile de rezultate ale căutării. Prin urmare, AdSense for Search funcționează ca o platformă de intermediere a publicității asociate cu căutările online.

Google a fost de departe cel mai puternic actor în materie de intermediere a publicității asociate cu căutările online din Spațiul Economic European (SEE), cu o cotă de piață de peste 70 % din 2006 până în 2016. În 2016, Google deținea, de asemenea, cote de piață în general de peste 90 % pe piețele naționale în ceea ce privește căutarea generală și de peste 75 % pe majoritatea piețelor naționale în ceea ce privește publicitatea asociată cu căutările online, unde este prezentă cu produsul său emblematic, motorul de căutare Google, care furnizează consumatorilor rezultatele căutării.

Pentru concurenții săi pe piața publicității asociate cu căutările online, cum ar fi Microsoft și Yahoo, nu este posibil să vândă spații publicitare pe paginile cu rezultate ale motorului de căutare al Google. Prin urmare, siteurile terților reprezintă un punct important de intrare pentru ca acești furnizori alternativi de servicii de intermediere pentru publicitatea asociată cu căutările online să își dezvolte activitatea și să încerce să concureze cu Google.

Prin acorduri negociate individual, Google a furnizat servicii de intermediere a publicității asociate cu căutările online celor mai importanți editori din punct de vedere comercial. În cursul investigației sale, Comisia a examinat sute de astfel de acorduri și a constatat următoarele:

Google a impus mai întâi o obligație de furnizare exclusivă, prin care concurenții săi erau împiedicați să plaseze orice anunțuri publicitare pe siturile cele mai importante din punct de vedere comercial. Ulterior, compania așa-numita strategie de „exclusivitate relaxată”, menită să rezerve pentru anunțurile publicitare proprii spațiile cele mai valoroase de pe siteurile internet și să controleze performanța anunțurilor publicitare ale concurenților.

Pe parcursul celei mai mari părți din perioada respectivă, practicile Google au acoperit mai mult de jumătate din piață din punctul de vedere al cifrei de afaceri. Rivalii Google nu au fost în măsură să concureze pe baza meritelor lor, fie din cauză că le era efectiv interzis să apară pe siturile editorilor, fie pentru că Google rezervase pentru anunțurile proprii spațiul comercial de departe cel mai valoros de pe siturile respective, putând controla, în același timp, cum puteau apărea anunțurile concurenților.

Încălcarea normelor antitrust ale UE

Practicile Google constituie un abuz de poziție dominantă a Google pe piața de intermediere a publicității asociate cu căutările online prin împiedicarea concurenței pe bază de merit.

Poziția dominantă pe piață nu este, în sine, o practică ilegală din punctul de vedere al normelor antitrust ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, întreprinderile care dețin o poziție dominantă pe piață au o răspundere specială de a nu abuza de poziția lor puternică pe piață prin restrângerea concurenței, fie pe piața pe care sunt dominante, fie pe piețe separate.

Concluzia deciziei adoptate astăzi este că Google deține o poziție dominantă pe piața intermedierii publicității asociate cu căutările online în SEE cel puțin din 2006. Aceasta se bazează în special pe cotele de piață foarte ridicate ale Google, care depășesc 85 % pentru cea mai mare parte a perioadei. Google a abuzat, însă, de această poziție dominantă pe piață, împiedicându-și rivalii să concureze pe piața de intermediere a publicității asociate cu căutările online, denaturând concurența, aducând prejudicii consumatorilor și sufocând inovarea. 

Amenda Comisiei se justifică în special în condițiile în care Google nu a demonstrat că prin clauzele respective s-a generat o eficiență care să îi poată justifica practicile.

Alte cazuri Google

În iunie 2017, Comisia a amendat Google cu 2,42 miliarde EUR pentru că a abuzat de poziția dominantă a motorului său de căutare, ceea ce a conferit un avantaj ilegal serviciului propriu al Google de comparare a prețurilor.

În iulie 2018, Comisia a amendat Google cu 4,34 miliarde EUR pentru practici ilegale legate de dispozitivele mobile care utilizează sistemul de operare Android pentru a consolida poziția dominantă a motorului de căutare al Google.

Vestea bună este că amenzile aplicate societăților care au încălcat normele antitrust ale UE se plătesc la bugetul general al Uniunii Europene. Acești bani nu sunt alocați pentru cheltuieli determinate, dar contribuțiile statelor membre la bugetul UE pentru anul următor sunt reduse în mod corespunzător. Prin urmare, amenzile contribuie la finanțarea UE și la reducerea sarcinii pentru contribuabili.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Românii și bulgarii, cetățenii Uniunii Europene care realizează cele mai puține rezervări online pentru vacanțe

Published

on

© European Commission/ Facebook

În anul 2017,  50% dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană au declarat că și-au rezervat cazarea pentru vacanță sau călătoria online, potrivit datelor Eurostat.

Trei state membre au înregistrat cea mai mare cotă în acest sens: Luxemburg (73%), Finlanda (65%) și Germania (64%), iar cetățenii români și bulgari se află la coada clasamentului, fiind cei mai puțini cetățeni ai Uniunii Europene care și-au rezervat vacanțele prin intermediul internetului, și anume România deține un procent de 18% și Bulgaria de 17%.

© Eurostat

Totodată, rezervările pe internet au fost cele mai populare în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani (55%).  Acest obicei a fost mai puțin obișnuit cetățenilor cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani (47%) sau 16 și 24 de ani (41%).

Reamintim că România este statul cu cel mai mare procent de cetăţeni care nu-şi permit o vacanţă de o săptămână (58,9%), fiind urmată de Croaţia (51,3%), Grecia (51%) şi Cipru (51%), arată datele unui studiu Eurostat publicat în această săptămână.

Citiți și: Eurostat: Peste jumătate dintre români nu își permit o vacanță de o săptămână pe an

Continue Reading

Cristian Bușoi

Europarlamentarul Cristian Bușoi, după întâlnirea lui Klaus Iohannis cu Donald Trump: Președintele României a reușit să țină țara în clubul democrațiilor selecte, într-un parteneriat foarte strâns cu SUA și UE

Published

on

Klaus Iohannis a reușit în acești cinci ani de mandat să țină România acolo unde îi este locul, ca parteneră a marilor democrații consolidate, reușind să țină țara în clubul democrațiilor selecte, într-un parteneriat foarte strâns cu SUA și UE, a menționat europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) într-o postare pe pagina sa de Facebook, în urma vizitei pe care președintele României a întreprins-o la Washington, unde s-a întâlnit cu liderul american Donald Trump, fiind cea de-a doua vizită a șeful statului român în SUA în mai puțin de doi ani, lucru ce reprezintă o premieră în România.

”A doua întâlnire, în acest mandat, dintre președintele Iohannis și președintele Trump este un semnal puternic de apreciere și încredere față de România și față de Klaus Iohannis. Vizita de ieri a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la Casa Albă precum și semnarea Declarației Comune a celor doi președinți dovedesc faptul că relațiile dintre SUA și România au evoluat pozitiv, ajungând acum la cel mai înalt nivel”, a precizat eurodeputatul român.

Cristian Bușoi a subliniat că ”cea mai bună garanție de securitate nu poate fi oferită de altcineva decât de SUA”, exprimându-și speranța ca ”relațiile economice să evolueze din ce în ce mai mult, ca investițiile americane să pătrundă în număr cât mai mare pe teritoriul României”.

”Țara noastră a ajuns în acest moment la cel mai înalt nivel de siguranță din istorie, fiind în alianța Nord Atlantică și având un parteneriat strategic cu SUA”, a completat europarlamentarul român.

”Putem afirma că succesul președintelui este succesul tuturor românilor care în toți acești ani au stat alături de șeful statului în lupta pentru păstrarea țării pe direcția pro-vest, pentru apărarea angajamentelor pe care ni le-am luat față de partenerii externi, fie că vorbim de cei americani, fie că vorbim de cei europeni”, a mai spus eurodeputatul Cristian Bușoi.

Președintele României, Klaus Iohannis, a efectuat la 20 august a doua vizită de lucru la Washignton, unde a avut o întrevedere în Biroul Oval al Casei Albe cu liderul american Donald Trump, după ce în luna iunie a anului 2017 șeful statului român a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de Donald Trump după ce a preluat, în ianuarie 2017, mandatul de președinte al Statelor Unite.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI. 

Continue Reading

NEWS

Premierul italian, Giuseppe Conte, și-a anunțat demisia: “Acest guvern se termină aici”

Published

on

Premierul Italiei Giuseppe Conte și-a anunțat astăzi demisia: “Acest guvern se termină aici”, realtează Politico.

În mod normal, senatul italian, reunit în formulă completă, trebuia să stabilească astăzi data la care se poate vota asupra moțiunii de cenzură împotriva guvernului său, după ce liderii politici nu au reușit să convină în unanimitate cu privire la un program, relatează POLITICO și The Guardian

Partidul de extremă dreaptă Liga, al vicepremierului și ministrului de interne, Matteo Salvini, a lansat o moțiune împotriva premierului Giuseppe Conte săptămâna trecută, după ce și-a retras sprijinul pentru coaliția guvernamentală cu Mișcarea Cinci Stele (M5S),  și a cerut organizarea de alegeri anticipate. Salvini,  a amenințat, de asemenea, să-și retragă cei șapte miniștri pentru a răsturna o administrație despre care spune că nu mai este viabilă.

Înainte de a-și anunța demisia, Giuseppe Conte a spus că decizia lui Mateo Salvini “are consecințe majore asupra țării și economiei”.

Demisia premierului nu va declanșa automat alte alegeri. Președintele Italiei Sergio Mattarella va decide în privința aceasta.  Mateo Salvini solicită noi alegeri, această cerință fiind susținută și de partidul Forza Italia, condus de Silvio Berlusconi și de partidul de extremă dreaptă – Frații din Italia.

Între timp, este cunoscut faptul că cei din Mișcarea Cinci Stele – actualii parteneri de coaliție ai Ligii – discută cu Partidul Democrat de centru-stânga pentru a forma un nou guvern. O astfel de legătură ar elimina partidul Salvini de la guvernare. 

Dacă o majoritate parlamentară alternativă devine o posibilitate, președintele Sergio Mattarella ar putea decide să instaleze un nou guvern fără alegeri noi.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending