Connect with us

U.E.

Antitrust: Comisia Europeană amendează Google cu 1,49 miliarde de euro pentru practici abuzive în materie de publicitate online. Amenda aplicată se plătește către bugetul UE, ceea ce contribuie la reducerea contribuțiilor statelor membre pentru anul următor

Published

on

Comisia Europeană a amendat Google cu 1,49 EUR miliarde de euro pentru încălcarea normelor antitrust ale UE. Google a abuzat de poziția sa dominantă pe piață impunând o serie de clauze restrictive în contractele cu siteurile de internet ale terților, ceea ce i­-a împiedicat pe rivalii Google să afișeze pe siturile respective anunțuri publicitare proprii asociate cu rezultatele căutărilor, se arată într-un comunicat.

Strategia Google privind intermedierea publicității asociate cu căutările online

Situri cum ar fi siturile ziarelor, blogurile sau agregatorii de situri de turism dispun adesea de o funcție de căutare integrată. Atunci când un utilizator efectuează căutări cu ajutorul acestei funcții de căutare, situl furnizează atât rezultatele căutării, cât și anunțuri publicitare asociate cu căutarea, care sunt afișate împreună cu rezultatul acesteia.

graph_ENPrin AdSense for Search (publicitate customizată asociată căutărilor), Google pune aceste anunțuri publicitare asociate cu căutarea la dispoziția proprietarilor siteurilor „editoriale”. Google este un intermediar, echivalentul unui broker de publicitate, între difuzorii de publicitate și proprietarii siturilor care doresc să profite de spațiul rămas liber pe paginile de rezultate ale căutării. Prin urmare, AdSense for Search funcționează ca o platformă de intermediere a publicității asociate cu căutările online.

Google a fost de departe cel mai puternic actor în materie de intermediere a publicității asociate cu căutările online din Spațiul Economic European (SEE), cu o cotă de piață de peste 70 % din 2006 până în 2016. În 2016, Google deținea, de asemenea, cote de piață în general de peste 90 % pe piețele naționale în ceea ce privește căutarea generală și de peste 75 % pe majoritatea piețelor naționale în ceea ce privește publicitatea asociată cu căutările online, unde este prezentă cu produsul său emblematic, motorul de căutare Google, care furnizează consumatorilor rezultatele căutării.

Pentru concurenții săi pe piața publicității asociate cu căutările online, cum ar fi Microsoft și Yahoo, nu este posibil să vândă spații publicitare pe paginile cu rezultate ale motorului de căutare al Google. Prin urmare, siteurile terților reprezintă un punct important de intrare pentru ca acești furnizori alternativi de servicii de intermediere pentru publicitatea asociată cu căutările online să își dezvolte activitatea și să încerce să concureze cu Google.

Prin acorduri negociate individual, Google a furnizat servicii de intermediere a publicității asociate cu căutările online celor mai importanți editori din punct de vedere comercial. În cursul investigației sale, Comisia a examinat sute de astfel de acorduri și a constatat următoarele:

Google a impus mai întâi o obligație de furnizare exclusivă, prin care concurenții săi erau împiedicați să plaseze orice anunțuri publicitare pe siturile cele mai importante din punct de vedere comercial. Ulterior, compania așa-numita strategie de „exclusivitate relaxată”, menită să rezerve pentru anunțurile publicitare proprii spațiile cele mai valoroase de pe siteurile internet și să controleze performanța anunțurilor publicitare ale concurenților.

Pe parcursul celei mai mari părți din perioada respectivă, practicile Google au acoperit mai mult de jumătate din piață din punctul de vedere al cifrei de afaceri. Rivalii Google nu au fost în măsură să concureze pe baza meritelor lor, fie din cauză că le era efectiv interzis să apară pe siturile editorilor, fie pentru că Google rezervase pentru anunțurile proprii spațiul comercial de departe cel mai valoros de pe siturile respective, putând controla, în același timp, cum puteau apărea anunțurile concurenților.

Încălcarea normelor antitrust ale UE

Practicile Google constituie un abuz de poziție dominantă a Google pe piața de intermediere a publicității asociate cu căutările online prin împiedicarea concurenței pe bază de merit.

Poziția dominantă pe piață nu este, în sine, o practică ilegală din punctul de vedere al normelor antitrust ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, întreprinderile care dețin o poziție dominantă pe piață au o răspundere specială de a nu abuza de poziția lor puternică pe piață prin restrângerea concurenței, fie pe piața pe care sunt dominante, fie pe piețe separate.

Concluzia deciziei adoptate astăzi este că Google deține o poziție dominantă pe piața intermedierii publicității asociate cu căutările online în SEE cel puțin din 2006. Aceasta se bazează în special pe cotele de piață foarte ridicate ale Google, care depășesc 85 % pentru cea mai mare parte a perioadei. Google a abuzat, însă, de această poziție dominantă pe piață, împiedicându-și rivalii să concureze pe piața de intermediere a publicității asociate cu căutările online, denaturând concurența, aducând prejudicii consumatorilor și sufocând inovarea. 

Amenda Comisiei se justifică în special în condițiile în care Google nu a demonstrat că prin clauzele respective s-a generat o eficiență care să îi poată justifica practicile.

Alte cazuri Google

În iunie 2017, Comisia a amendat Google cu 2,42 miliarde EUR pentru că a abuzat de poziția dominantă a motorului său de căutare, ceea ce a conferit un avantaj ilegal serviciului propriu al Google de comparare a prețurilor.

În iulie 2018, Comisia a amendat Google cu 4,34 miliarde EUR pentru practici ilegale legate de dispozitivele mobile care utilizează sistemul de operare Android pentru a consolida poziția dominantă a motorului de căutare al Google.

Vestea bună este că amenzile aplicate societăților care au încălcat normele antitrust ale UE se plătesc la bugetul general al Uniunii Europene. Acești bani nu sunt alocați pentru cheltuieli determinate, dar contribuțiile statelor membre la bugetul UE pentru anul următor sunt reduse în mod corespunzător. Prin urmare, amenzile contribuie la finanțarea UE și la reducerea sarcinii pentru contribuabili.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Strategia europeană privind dronele 2.0, adoptată de Bruxelles, stabilește o viziune pentru dezvoltarea pieței europene a dronelor

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat, marți, Strategia europeană privind dronele 2.0, care stabilește o viziune pentru dezvoltarea ulterioară a pieței europene a dronelor, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Aceasta se bazează pe cadrul de siguranță al UE pentru operarea și stabilirea cerințelor tehnice ale dronelor, care este cel mai avansat din lume. Noua strategie stabilește modul în care Europa poate continua operațiunile comerciale la scară largă cu drone, oferind în același timp noi oportunități în acest sector.

De la locuri de muncă la noi soluții de mobilitate

Datorită cadrului de reglementare cuprinzător al UE, dronele au zburat în siguranță sute de mii de ore pe cerul Europei, de exemplu pentru a supraveghea infrastructura, a monitoriza deversările de petrol sau a preleva probe de sol. Proiectele privind utilizarea dronelor pentru livrări medicale aeriene, transportul de probe medicale între serviciile de sănătate înregistrează, de asemenea, progrese bune. Punerea în aplicare a “spațiului U” în ianuarie 2023, un sistem european unic în lume pentru gestionarea în siguranță a traficului de drone, va pune bazele unor operațiuni sporite.

Înainte de a avansa cu aceste tehnologii inovatoare, Comisia dorește să se asigure că societatea sprijină dronele. Prin urmare, pentru a răspunde preocupărilor legate de zgomot, siguranță și confidențialitate, strategia solicită municipalităților naționale, regionale și locale să se asigure că serviciile de utilizare a dronelor sunt aliniate la nevoile cetățenilor.

Strategia preconizează că următoarele servicii bazate pe drone vor face parte din viața europeană până în 2030:

  1. Serviciile de urgență, cartografierea, imagistica, inspecția și supravegherea în cadrul legal aplicabil cu ajutorul dronelor civile, precum și livrarea urgentă de loturi mici, cum ar fi eșantioanele biologice sau medicamentele.
  2. Servicii inovatoare de mobilitate aeriană, cum ar fi taxiurile aeriene, care oferă servicii regulate de transport pentru pasageri, inițial cu un pilot la bord, dar cu scopul final de a automatiza complet operațiunile.

Descătușarea potențialului pieței și al serviciilor cu drone din UE necesită identificarea unor componente tehnologice esențiale, cum ar fi inteligența artificială, robotica, semiconductorii și serviciile spațiale și telecomunicațiile mobile ale UE. Acest lucru va ajuta UE să construiască un sector al dronelor inovator și competitiv, reducând dependențele strategice.

Strategia identifică, de asemenea, domenii pentru sinergii între dronele civile și cele de apărare, precum și pentru creșterea capacităților de contra-dronă și a rezilienței sistemului.

19 acțiuni pentru piața dronelor de mâine

Comisia va lansa acum lucrările privind cele 19 acțiuni emblematice operaționale, tehnice și financiare ale strategiei, pentru a crea un mediu de reglementare și comercial adecvat pentru spațiul aerian și piața dronelor de mâine:

  1. Adoptarea unor norme comune de navigabilitate și a unor noi cerințe de formare pentru piloții de aeronave cu decolare și aterizare verticală la distanță și eVTOL (aeronave electrice cu decolare și aterizare verticală cu echipaj).
  2. Finanțarea creării unei platforme online pentru a sprijini părțile interesate la nivel local și industria care implementează mobilitatea aeriană inovatoare durabilă.
  3. Elaborarea unei foi de parcurs strategice privind tehnologia dronelor pentru a identifica domeniile prioritare de cercetare și inovare, pentru a reduce dependențele strategice existente și a evita apariția altora noi.
  4. Definirea criteriilor pentru o etichetă voluntară pentru drone aprobată în materie de securitate cibernetică.

Această activitate va pregăti terenul pentru operațiuni comerciale la scară largă și va asigura că Europa beneficiază de sinergiile dintre utilizarea civilă, de securitate și militară a dronelor și a tehnologiilor conexe, inclusiv a soluțiilor de combatere a dronelor.

 

Continue Reading

SUA

SUA resping acuzațiile liderilor europeni că ar profita de pe urma vânzării de GNL

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

SUA au respins acuzațiile liderilor europeni că ar profita de pe urma vânzării la prețuri ridicate a gazului natural lichefiat (GNL), potrivit unui responsabil al guvernului american, care a explicat că Washingtonul a pus accentul pe livrările de GNL pentru a ajuta Europa să se pregătească de iarnă, relatează dpa, preluat de Agerpres.

Cea mai mare parte a gazului lichefiat din SUA este exportat, prin intermediul unor contracte pe termen lung, de companii străine care se ocupă de comerţul cu energie, a declarat oficialul american. Printre acestea se numără câteva companii europene care revând apoi gazul lichefiat contractat consumatorilor europeni, a adăugat acesta, citat de dpa.

Liderii europeni sunt nemulțumiți de prețul gazelor naturale, unii dintre aceștia insistând ca UE să impună un plafon de preț pentru toate importurile, indiferent de origine.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a acuzat Statele Unite de un „dublu standard” din cauza diferenței dintre prețul la care gazele naturale lichefiate produse în SUA se vând în Europa și prețul la care gazele naturale se vând în interiorul SUA.

„Economia nord-americană face alegeri de dragul atractivității, ceea ce eu respect, dar ele creează un dublu standard”, a spus Macron, adăugând, de asemenea, că „ei permit ajutoare de stat care merg până la 80% în unele sectoare, în timp ce aici sunt interzise – se ajunge la un dublu standard.”

Președintele francez nu a fost singurul dintre liderii naționali europeni nemulțumit de prețul gazelor. De fapt, nu mai puțin de 15 lideri și-au exprimat nemulțumirea și au insistat ca UE să impună un plafon de preț pentru toate importurile de gaze naturale, indiferent de origine.

„Adevărul este că, dacă privim cu obiectivitate, țara care profită cel mai mult de pe urma acestui război este SUA, pentru că vinde mai mult gaz și la prețuri mai mari și pentru că vinde mai multe arme”, a declarat un oficial de rang înalt pentru POLITICO.

De asemenea, ministrul german al economiei, Robert Habeck, a acuzat recent ţările exportatoare de gaz lichefiat de creşterea exagerată a preţurilor pe fondul crizei energetice actuale.

Comentariile explozive – susținute în public și în privat de oficiali, diplomați și miniștri – survin în urma supărării tot mai mari în Europa din cauza subvențiilor americane care amenință să distrugă industria europeană.

Un alt oficial de rang înalt, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a făcut apel la Washington să răspundă preocupărilor europene. „Americanii – prietenii noștri – iau decizii care au un impact economic asupra noastră”, a declarat acesta într-un interviu acordat POLITICO.

Statele Unite au respins, însă, reclamațiile Europei. „Creșterea prețului la gaze în Europa este cauzată de invazia lui Putin în Ucraina și de războiul energetic al lui Putin împotriva Europei, punct”, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională (NSC) al lui Biden. Exporturile de gaze naturale lichefiate din SUA către Europa „au crescut spectaculos și au permis Europei să își diversifice aprovizionarea de la Rusia”, a declarat purtătorul de cuvânt al NSC.

 

 

Continue Reading

SCHENGEN

Social-democrații din Parlamentul Suediei spun “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și se declară pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm

Published

on

© Wikimedia Commons

Social-democrații din Parlamentul Suediei sunt de acord cu aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen, a anunțat vicepreședintele Comisiei pentru justiție din legislativul de la Stockholm, Ardalan Shekarabi, și membru al grupării social-democrate care inițial a formulat obiecții cu privire la intrarea celor două țări în spațiul liberă circulație.

Anunțul deputatului suedez a fost salutat de ministrul de externe Bogdan Aurescu, șeful diplomației române amintind convorbirea telefonică foarte bună pe care a avut-o cu Ardalan Shekarabi.

“Vă mulțumesc foarte mult, domnule Ardalan Shekarabi, pentru declarația pozitivă de astăzi privind aderarea României la Schengen, ca urmare și a discuției noastre telefonice foarte bune complete din 22 noiembrie. Aderarea României va face UE mai sigură”, a scris Aurescu, pe Twitter.

“Mulțumesc pentru dialogul excelent și cooperare”, a replicat Ardalan Shekarabi mesajului lui Aurescu.

 

Presa suedeză a relatat la mijlocul lunii noiembrie că opoziția social-democrată din Suedia, țara care urmează să dețină președinția Consiliului UE, se opune aderării României la Schengen, poziția respectivă creând dificultate pentru guvernul minoritar de centru dreapta al premierului Ulf Kristersson, deoarece nu avea sprijin în Parlamentul de la Stockholm.

Motivele invocate la momentul respectiv țineau de lupta împotriva criminalității în cele două state.

“Se pare că autoritățile nu au obiecții față de extindere. În acest context, suntem pregătiți să susținem o poziție suedeză care să deschidă calea extinderii Schengen pentru ca România și Bulgaria să intre”, a spus Shekarabi.

Mai mult, îngrijorările Stockholm-ului au fost discutate la nivelul miniștrilor de externe român și suedez pentru a risipi orice urmă de îndoială.

În prezent, singurele reticențe în calea aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen se manifestă în Olanda și Austria.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA55 mins ago

Strategia europeană privind dronele 2.0, adoptată de Bruxelles, stabilește o viziune pentru dezvoltarea pieței europene a dronelor

ROMÂNIA1 hour ago

Mevlüt Çavuşoğlu pledează la Aspen – GMF Bucharest Forum pentru o ”pace corectă pentru Ucraina”: Sprijinim integritatea teritorială a acesteia, care include și Crimeea

NATO1 hour ago

Klaus Iohannis și Antony Blinken au discutat despre pregătirea unor decizii suplimentarea pentru apărarea flancului estic, inclusiv la Marea Neagră, la summitul NATO de la Vilnius

NATO1 hour ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

NATO3 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu Jens Stoltenberg: Sunt convins că deciziile luate în aceste zile vor demonstra unitatea aliaților și vor reflecta, încă o dată, solida relație transatlantică

ROMÂNIA4 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu ministrul croat de externe: Aderarea țărilor noastre la Schengen în acest an ar putea contribui la creșterea rezilienței UE

NATO4 hours ago

Jens Stoltenberg, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Războiul Rusiei în Ucraina face ravagii la granițele României. NATO este aici și este gata să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat

ROMÂNIA4 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

SUA5 hours ago

SUA resping acuzațiile liderilor europeni că ar profita de pe urma vânzării de GNL

MAREA BRITANIE5 hours ago

Premierul britanic anunță că ”epoca de aur” dintre Marea Britanie și China a apus: Reprezintă o ”provocare sistemică la adresa valorilor și intereselor noastre”

NATO1 hour ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA4 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO7 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.4 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

Team2Share

Trending