Connect with us

EVENIMENTE

„Importanța preluării de către România a Președinției Consiliului UE”. Conferință organizată la București de Marea Lojă Națională din România, în cadrul seriei de conferințe și dezbateri „Viitorul României”

Published

on

Marți, 19 martie, a avut loc conferința cu tema „Importanța preluării de către România a Președinției Consiliului UE”, din seria de dezbateri “Viitorul României”, lansată de Marea Lojă Națională din România.

Lectorii prezenți la eveniment au fost profesorul Vasile Pușcaș – fost negociator șef al României cu UE și fost ministru delegat al Afacerilor Europene în guvernul Adrian Năstase, Cristian Diaconescu – fost ministru Afaceri Externe, Răzvan Buzatu – expert în afaceri europene și globale și Dan Cărbunaru – director Calea Europeană, cea mai mare comunitate media în domeniul afacerilor europene și al relațiilor transatlantice din România și una dintre cele mai mari din Europa.

Fiecare speaker a evidențiat într-un mod obiectiv dar și subiectiv în același timp prioritățile președinției române la Consiliul Uniunii Europene, încercând să ofere o imagine cât mai creionată a întregului exercițiu pe care îl exercită România timp de 6 luni.


,,Această președinție este un drept și o obligație conform tratatului. Este pentru România ceva inedit, pentru că este pentru prima dată când intră în acest exercițiu. Constatăm ca în 2 luni de zile s-a reușit deja finaliarea a zeci de dosare. Acest lucru a fost posibil datoriă interesului crescut al  insituțiilor europene care doresc să finalizeze cât mai multe dosare, pentru că atunci când se termină mandatul, dosarul neîncheiat trebuie să pornească de la zero. Ineditul președinției este că se desfășoară într-un context cu totul deosebit, ne referim că UE în continuare se află într-o criză existențială și nu mă refer doar la Brexit. Brexit doar argumenteză această criză a Uniunii Europene.”

Vasile Pușcaș, fost negociator șef al României cu UE și fost ministru delegat al Afacerilor Europene în guvernul Adrian Năstase



România dacă s-ar implica cu profesionalism în problema Brexit, ar câștiga un beneficiu de imagine, poate și mai mult pentru următorii 10-15 ani. Precizez că, pentru relația bilaterală, Marea Britanie este cât se poate de utilă și necesară. Marea Britanie a fost foarte aproape de România în procesul de preaderare la NATO. Marea Britanie împărtășește aproape 90% din preocupările României în ceea ce privește riscurile și amenințările de la Est. O prioritate foarte importantă a președinției române, pe care din păcate cred că o va prelua viitoare președinție a Consiliului Uniunii Europene, este migrația. Temă aproape fundamentală în ceea ce privește alegerile europarlamentare. Beneficiul de imagine al președinției române, în sens substanțial, este o uriașă oportunitate pentru România și m-aș bucura să fie folosită.”

Cristian Diaconescu, fost ministru Afaceri Externe



,,Trio-urile președințiilor la Consiliul UE au fost realizate începând cu 2014, cu scopul de a exista o continuitate, având în vedere că UE își construiește strategia pe 10 ani. În perioada 2007-2013, pe site-ul Comisiei Europene la direcția generală pentru politică regională erau o serie de hărți, care erau fragmentate, fără frontiere și nu din motive politice, pur și simplu din punct de vedere administrativ, acestea au fost gândite ca pe măsură ce Europa va fi mai fragmentată, ea va fi din ce în ce mai integrată, iar această fragmentare ducea la construcția acelui element pe care l-am menționat la început, respectiv Statele Unite ale Europei. Numai că a fost un vis, acest vis s-a destrămat la un moment dat și încercăm în momentul de față să îl reluăm la Sibiu, chiar de ziua Europei cu minți luminite. Avem scânteia de geniu în noi, avem elemente care ne pot pune în puncte esențiale de dezvoltare ca popor.”

Răzvan Buzatu, expert în afaceri europene și globale



Nu este mai potrivit să vorbim despre minciună în legătură cu temele europene, decât în această perioadă în care România aflată pentru prima dată la președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene și-a asumat inclusiv combaterea Fake News-ului, combaterea propagandei și combaterea unor forme de răzvboi hibrid, care iau la țintă statele civilizate și europene mai ales atunci când există o miză reală, adică alegerile europarlamentare. România gestionează un dosar important, dar din păcate nu va putea să il finalizeze la timp, vorbim despre Cadrul Financiar Multianual, care prezintă un buget de 1000 de miliarde de euro. Apartenența noastră la Uniunea Europeană este un tren în care ne-am urcat în ultimul vagon. Pentru cei care se vor grăbi să spună că Uniunea Europeană nu ne oferă bani, este bine să îi întrebe pe cei care au gestionat banii europeni în ultima perioadă în România, să vadă cum reușim să fim aprope de media europeană, dar să avem restanțe în domenii mari, precum infrastructură. În negocierile care vor urma, România se pare că va primi mai mulți bani europeni, pe care nu reușește să îi cheltuiască. Este un paradox pozitiv, în sensul că este o nouă șansă pe care o mai avem. Poiectul de comunicare antioccidental și antieuropean în România este o cutie a pandorei, pe care, o dată deschisă, nu știu cine ar mai putea să o închidă cu forțe interne.”

Dan Cărbunaru, director Calea Europeană


Pentru a facilita clarificarea unor aspecte privind probleme majore care preocupă România de azi, Marea Lojă Națională din România organizează o serie de conferințe si dezbateri, într-un larg cadru, cu implicarea societății civile și a factorilor interesați.

Conferințe anterioare:

Marea Lojă Națională din România lansează seria de dezbateri “Viitorul României”, pe teme importante și de actualitate pentru societatea românească

FOTO: Radu Bălănescu, Marele Maestru al Marii Loji Naționale din România

VIDEO ,,Locul și Rolul elitelor în conducerea statelor democratice”. Conferință organizată la București de Marea Lojă Națională din România, în cadrul seriei de conferințe și dezbateri „Viitorul României”

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

EVENIMENTE

Lidera opoziției din Belarus mulțumește României și lui Klaus Iohannis pentru sprijinul oferit: În 1989, România s-a aflat în aceeași situație. A sosit timpul și pentru Belarus să se descătușeze

Published

on

© Photo Collage (Images sources: European Union)

Lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, și-a exprimat marți “recunoștința” la adresa României și a președintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul oferit în contextul manifestațiilor pro-democratice din această țară și demonstrațiilor împotriva regimului autoritar al lui Akesandr Lukașenko.

Tihanovskaia, care se află în azil politic în Lituania, a avut, marți, o intervenție online la o dezbatere organizată de Ambasada Republicii Lituania în România și Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning (CPC-EW) la sediul Institutului Diplomatic Român.

Aș dori să îmi exprim recunoștința la adresa prietenilor noștri români și a președintelui (n.r. – Klaus Iohanns) care, la 21 septembrie, împreună cu omologii săi polonez și lituanian, au semnat o scrisoare către comunitatea internațională pentru a-i ajuta pe belaruși să primească sprijin. Vechea zicală “un prieten la nevoie se cunoaște” nu a părut niciodată mai importantă pentru belaruși, în timp ce oameni inocenți sunt arestați și torturați pe străzile orașelor noastre. Țara noastră este condusă de un autocrat care a dat ordin pentru utilizarea violenței împotriva manifestanților pașnici. Ne bucură orice strop de solidaritate și simțim sprijinul României, Lituaniei și Poloniei“, a spus Tihanovskaia, care alături de opoziția democratică a câștigat săptămâna trecută Premiul Saharov pentru libertatea de gândire.

Nu cu mult timp în urmă, în 1989, România, Polonia și Lituania s-au aflat în aceeași situație. Astăzi, a sosit timpul și pentru Belarus să se descătușeze“, a spus ea, în încheierea mesajului său.

 

România a jucat un rol activ în poziția Uniunii Europene privind situația din Belarus, dezbaterea având loc și în contextul Declarației Comune semnate de președinții Lituaniei, Poloniei și României pentru sprijinirea unui Belarus democratic, document în care cei trei șefi de stat au solicitat Uniunii Europene să identifice măsuri de sprijin economic pentru Belarusul democratic.

Apelul celor trei președinți a fost materializat în concluziile Consiliului European special din 1-2 octombrie a.c., când liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au invitat Comisia Europeană să vină cu propuneri pentru sprijinirea acestei țări.

Anterior, România a oferit un sprijin de 100.000 de euro pentru susținerea societății civile și a jurnalismului independent din Belarus. De asemenea, ambasadorul român la Minsk s-a alăturat colegilor săi din UE și a vizitat-o, în semn de solidaritate, pe Svetlana Aleksievici, laureată a Premiului Nobel și membră a Consiliului de coordonare a opoziției democratice.

Totodată, într-un alt gest de solidaritate cu Polonia și cu Lituania, România a decis rechemarea la București, pentru consultări, a ambasadorului său de la Minsk. Lituania și Polonia au decis să recurgă la acest gest după ce Belarusul şi-a rechemat ambasadorii la Vilnius şi Varşovia pentru consultări ca urmare a sancţiunilor impuse de UE unor funcţionari belaruşi acuzaţi de fraudă electorală şi încălcarea drepturilor omului.

De asemenea, atât Senatul, cât și Camera Deputaților, au adoptat două declarații referitoare la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului în Belarus, documente prin care Parlamentul României îşi manifestă solidaritatea cu poporul belarus, solicită oprirea violenţei împotriva protestelor paşnice din Belarus şi consideră necesară “o reacţie mai articulată” din partea comunităţii internaţionale în eventualitatea în care situaţia nu va cunoaşte o ameliorare de urgenţă.

Nu în ultimul rând, România se numără printre țările care solicită includerea lui Aleksandr Lukașenko pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene.

Situația din Belarus s-a deteriorat în urma alegerilor prezidențiale din 9 august a.c., când opoziția democratică în frunte cu candidata Sviatlana Tsikhanouskaya și societatea civilă au acuzat regimul președintelui Aleksandr Lukașenko de fraudarea rezultatelor alegerilor.

Reprimarea violentă de către regimul autoritar de la Minsk a protestelor și manifestațiilor ce au urmat, precum și suspiciunea fraudării acestor alegeri, au determinat Uniunea Europeană să adopte o poziție de susținere a opoziției democratice și de adoptare a unor măsuri restrictive împotriva oficialilor regimului Lukașenko.

Există preocupări majore la nivelul UE și privind interesul Belarusului pentru dimensiunea energiei nucleare și siguranța nucleară, în condițiile în care punerea în funcțiune a centralei Astravets fără îndeplinirea condițiilor de siguranță reprezintă o amenințare majoră pentru regiune și implicit pentru Uniunea Europeană.

De asemenea, Uniunea Europeană a avertizat că o listă suplimentară de sancțiuni l-ar putea cuprinde și pe Aleksandr Lukașenko, al cărui nou mandat prezidențial este considerat ilegitim de către comunitatea occidentală, acestea fiind adoptate la 12 octombrie a.c. 

Continue Reading

EVENIMENTE

Ambasada Lituaniei în România și Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning organizează, la București, o dezbatere privind viitorul Belarusului (LIVE, 27 octombrie, 10:00)

Published

on

© Wikipedia

Ambasada Republicii Lituania în România și Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning (CPC-EW), cu sprijinul The German Marshall Fund of the United States (GMF-US), organizează marți, 27 octombrie, o dezbatere privind situația din Belarus. Evenimentul, intitulat „Belarusul își alege viitorul: între amenințări și oportunități”, va fi găzduit de Institutul Diplomatic Român (IDR).

Dezbaterea va avea loc între orele 10:00 – 14:00 și va fi transmisă LIVE. Aceasta are ca obiectiv o discuție deschisă asupra situației actuale din Belarus și a potențialului său de măsuri și acțiuni în sprijinul tranziției. Vor lua cuvântul oficiali guvernamentali și parlamentari din România, Polonia și țările baltice precum și reprezentanți ai think tank-urilor din regiune și ai societății civile din Belarus.

 

Dezbaterea are loc și în contextul Declarației Comune semnate de președinții Lituaniei, Poloniei și României pentru sprijinirea unui Belarus democratic, document în care cei trei șefi de stat au solicitat Uniunii Europene să identifice măsuri de sprijin economic pentru Belarusul democratic. Apelul celor trei președinți a fost materializat în concluziile Consiliului European special din 1-2 octombrie a.c., când liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au invitat Comisia Europeană să vină cu propuneri pentru sprijinirea acestei țări.

Situația din Belarus s-a deteriorat în urma alegerilor prezidențiale din 9 august a.c., când opoziția democratică în frunte cu candidata Sviatlana Tsikhanouskaya și societatea civilă au acuzat regimul președintelui Aleksandr Lukașenko de fraudarea rezultatelor alegerilor.

Reprimarea violentă de către regimul autoritar de la Minsk a protestelor și manifestațiilor ce au urmat, precum și suspiciunea fraudării acestor alegeri, au determinat Uniunea Europeană să adopte o poziție de susținere a opoziției democratice și de adoptare a unor măsuri restrictive împotriva oficialilor regimului Lukașenko.

Există preocupări majore la nivelul UE și privind interesul Belarusului pentru dimensiunea energiei nucleare și siguranța nucleară, în condițiile în care punerea în funcțiune a centralei Astravets fără îndeplinirea condițiilor de siguranță reprezintă o amenințare majoră pentru regiune și implicit pentru Uniunea Europeană.

De asemenea, Uniunea Europeană a avertizat că o listă suplimentară de sancțiuni l-ar putea cuprinde și pe Aleksandr Lukașenko, al cărui nou mandat prezidențial este considerat ilegitim de către comunitatea occidentală, acestea fiind adoptate la 12 octombrie a.c.

Accesul online la eveniment este posibil în limita numărului de participanți acceptat de platforma Zoom. De asemenea, participarea este condiționată de respectarea solicitării organizatorilor de a nu utiliza microfonul în timpul conferinței, intrarea online la acest eveniment fiind posibilă doar după setarea microfonului pe „mute”.

Pentru obținerea credențialelor de acces, vă rugăm să vă exprimați intenția de a participa la conferință printr-un email transmis la adresa: sauliuc.adriana@gmail.com nu mai târziu de 26.10.2020 ora 17.00.

Continue Reading

EVENIMENTE

Bucharest Forum 2020: Cel mai important eveniment geostrategic din regiunea Mării Negre începe joi. Svetlana Tihanovskaia, Mircea Geoană și trei comisari europeni, printre principalii invitați

Published

on

© Bucharest Forum 2020/ Facebook

Cea de-a 9-a ediție a Bucharest Forum 2020, cel mai important eveniment politic și geostrategic din regiunea Mării Negre și a Balcanilor, începe joi, într-o ediție maraton de 7 zile desfășurată în mediul  virtual, în perioada 8 – 16 octombrie 2020, evenimentul reunește peste 120 de oficiali de rang înalt, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai mediului academic, experți și jurnaliști de prestigiu din Europa, Asia și America.

Tema din acest an a Bucharest Forum este centrată în jurul rezilienței sistemelor financiare, instituțiilor și sistemelor politice și a societăților în ansamblul lor, în contextul transformărilor profunde generate la nivel global de pandemia COVID-19.

Bucharest Forum este un eveniment organizat de Institutul Aspen România și Biroul din București al The German Marshall Fund of the United States, în parteneriat cu Guvernul României.

Evenimentul va fi deschis de premierul Ludovic Orban, care va avea o intervenție în debut, urmat de un mesaj din partea președintelui României.

Vorbitor principal în cadrul Bucharest Forum va fi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, fost președinte al Institutului Aspen din România și gazda Bucharest Forum în primele sale șapte ediții.

Între principalii invitați ai acestei ediții se numără liderul opoziției democratice din Belarus și ex-candidat la alegerile prezidențiale, Svetlana Tihanovskaia, ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, precum și ministrul de externe Bogdan Aurescu sau ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă.

Tot în prima zi, în cadrul primului panel, Adina Vălean, Comisar European pentru Transport, Andreas Schaal, Director pentru Relații Globale al OECD, Sven Smit, Președinte și Director al McKinsey Global Institute și Jeff Bullwinkel, reprezentant Microsoft Europe, vor aborda necesitatea consolidării rezilienței în domeniul cibernetic și al transportului durabil la nivelul UE și statelor membre, condiție importantă pentru ca tranzițiile planificate la nivelul UE în aceste două domenii să aibă loc cu succes. Se va discuta, de asemenea, despre schimbarea de paradigmă în ceea ce privește viitorul locurilor de muncă, având în vedere că schimbările prevăzute au început deja să aibă loc în contextul pandemiei, și modul în care statele și instituțiile ar trebui să se adapteze la acest lucru, precum și la schimbările demografice care afectează Occidentul.

Prima zi a evenimentului va găzdui de asemenea o discuție pe tema relațiilor transatlantice între Amb. Nicholas Burns, Director Executiv al Aspen Strategy Group, profesor la Harvard Kennedy School și David McAllister, Președinte al Comisiei pentru Relații Externe din cadrul Parlamentului European, discuție moderată de Steve Clemons, Comentator Politic și pe teme de politică externă, The Hill.

Sesiunile evenimentului sunt deschise anul acesta unui public mai larg, datorită formatului online. Participanții se pot înscrie în continuare pe site-ul evenimentului aici.

Pentru prima dată în acest an, evenimentele sectoriale ale Institutului Aspen România, inclusiv Healthcare Forum, Atlantic – Black Sea Security Forum, Energy Summit și Governance Innovation Forum, vor avea loc sub umbrela Bucharest Forum 2020.

Cine sunt principalii invitați?

Amb. Mircea Geoană – Secretar General Adjunct al NATO, Anna Bjerde – Vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, Valdis Dombrovskis – Vicepreședinte Executiv,  Comisia Europeană, Maroš Šefčovič – Vicepreședinte pentru Relații Interinstituționale și Prospectivă, Comisia Europeană, Adina Vălean – Comisar European pentru Transport, Svetlana Tihanovskaia – candidat principal al opoziției la alegerile prezidențiale 2020 din Belarus, Sven Smit – Președinte și Director al McKinsey Global Institute, Thomas Friedman – Editorialist al The New York Times, Peter Georgescu – Președinte Emerit, Young & Rubicam, Bogdan Aurescu – Ministrul Afacerilor Externe, Nicolae Ciucă – Ministrul Apărării Naționale, Virgil Popescu – Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Marian Ionuț Stroe – Ministrul Tineretului și Sportului, Debbie Dingell – Membră a Camerei Representanților, Congresul Statelor Unite ale Americii, Adrian Zuckerman – Ambasadorul Statelor Unite în România, Sergiu Manea – CEO Băncii Comerciale Române, Cristian Bușoi – Președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, Pia Ahrenkilde Hansen – Director General de Comunicare al Comisiei Europene, Andreas Schaal – Director pentru Relații Globale al OECD, Jakub Turowski – Șef de Politici Publice pentru Polonia, Țările Baltice, România și Bulgaria al Facebook, Joana Sánchez Klosinska – Vicepreședinte Mastercard, Teija Tiilikainen– Director al Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, Amb. Nicholas Burns – Director Executiv al Aspen Strategy Group, Ludovic Orban – Primul Ministru al României, Salim Ismail – Co-Fondator și Președinte ExO Works, David McAllister – Președinte al Comisiei pentru Afaceri externe a Parlamentului European sunt printre invitații care participă la eveniment.

De asemenea, jurnaliști de prestigiu, printre care Steve Clemons – The Hill, Kimberly Dozier – TIME Magazine și CNN, Terry Martin – Deutsche Welle TV, Marc Santora – The New York Times, Andrea Shalal – Reuters, Steven Erlanger – The New York Times, Brooks Tigner – Jane’s Defense Weekly, Kevin Baron – Defense One au confirmat participarea ca moderatori.

Cine sunt partenerii evenimentului?

Partenerii instituționali ai ediției de anul acesta sunt Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Banca Națională a României, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European.

Parteneri internaționali: Institutul Aspen Franța, Institutul Aspen Germania, Institutul Aspen Italia.

Suporteri: True Story Project, ASE București, Reveal Marketing Research

Parteneri Media: POLITICO, Emerging Europe, Digi24, cursdeguvernare.ro și CaleaEuropeană.

Parteneri principali: Microsoft, Vodafone, UniCredit Bank, Raiffeisen Bank, UiPath, Mastercard, Lockheed Martin, Jet Fly Hub.

Parteneri: Premier Energy, MOL România, CEZ, OMV Petrom, Banca Transilvania, Enevo Group, Electrica SA, KMG International.

Parteneri Aspen Healthcare Forum: Roche, Alliance Healthcare, Janssen companiile farmaceutice ale Johnson & Johnson, Pfizer, Sanofi, GSK, Astra Zeneca.

Despre organizatori

Institutul Aspen România este o asociație non-profit, apolitică, ce are ca misiune promovarea unui dialog informat și critic pe diverse teme de interes pentru societatea românească. Institutul este recunoscut pentru devotamentul cu care promovează deschiderea către un model de leadership inovativ și un dialog informat între reprezentanții sectorului public, mediului de afaceri şi ai societății civile.

Printre membrii Board-ului internațional al Institutului Aspen se numără Madeleine Albright, Mike Bezos, Yo-Yo Ma, Laura Lauder, Paul Anderson, Mircea Geoană, Majestatea Sa Regina Noor, Condoleezza Rice sau Javier Solana. 

German Marshall Fund are ca scop consolidarea cooperării transatlantice în contextul oportunităților și provocărilor regionale, naționale și globale, în spiritul Planului Marshall.

GMF contribuie cu cercetare și analize și convoacă lideri pe probleme transatlantice relevante pentru factorii de decizie politică. GMF oferă oportunități liderilor în curs de afirmare pentru a-și dezvolta abilitățile și rețelele de contacte prin schimburi transatlantice, și sprijină societatea civilă din regiunile Balcanilor și din Marea Neagră prin încurajarea inițiativelor democratice, statului de drept și a cooperării regionale.

Fondată în 1972 ca organizație non-partizană, non-profit, printr-un cadou din partea Germaniei, ca memorial permanent, parte din asistența Planului Marshall, GMF păstrează o prezență puternică pe ambele părți ale Atlanticului. Pe lângă sediul central din Washington, DC, GMF are birouri în Berlin, Paris, Bruxelles, Belgrad, Ankara, București și Varșovia.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

NATO23 mins ago

Mircea Geoană: Parteneriatul Strategic româno-american devine în fiecare an tot mai robust, indiferent de administrațiile de la București sau Washington

ROMÂNIA39 mins ago

”Digitalizarea rămâne prioritatea absolută a Guvernului”, mesajul secretarului general al Executivului, Antonel Tănase, la lansarea CNTD

Dacian Cioloș42 mins ago

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, mesaj de sprijin pentru Emmanuel Macron: Comentariile lui Erdoğan față de președintele francez sunt inacceptabile

Victor Negrescu1 hour ago

Raportul privind educația digitală, prezentat de Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din PE, oferă soluții adaptate nevoilor rapide de digitalizare

ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș: 4,2 miliarde de euro din bugetul multianual al UE și 1,8 miliarde de euro alocate prin Planul Național de Relansare și Reziliență al României pentru reforma sistemului de sănătate

EVENIMENTE1 hour ago

Lidera opoziției din Belarus mulțumește României și lui Klaus Iohannis pentru sprijinul oferit: În 1989, România s-a aflat în aceeași situație. A sosit timpul și pentru Belarus să se descătușeze

Cristian Bușoi2 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie din PE, a condus negocierea interinstituțională privind finanțarea adecvată a Facilității Conectarea Europei

Daniel Buda2 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din PE: UE trebuie să încurajeze în continuare consumul de fructe și legume pentru cei peste 30 de milioane de elevi din statele membre

Gheorghe Falcă2 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: România continuă lupta pentru ca Pachetul Mobilitate I să nu facă nedreptate transportatorilor români

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

COVID-19: Eurodeputatul Tudor Ciuhodaru anunță că programul de testare extinsă a primit sprijin la nivel european: ”România va putea beneficia de teste rapide cu finanțare europeană”

Dacian Cioloș23 hours ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Advertisement
Advertisement

Trending