Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina pregătește șapte noi acorduri de securitate, inclusiv cu Statele Unite.

”Pregătim șapte noi documente de securitate pentru țara noastră – acorduri bilaterale de securitate, inclusiv un acord de securitate cu Statele Unite… Armament, finanțe, cooperare politică – astăzi am lucrat cu echipa la detaliile specifice ale acestor documente și avem deja texte preliminare ale unora dintre aceste acorduri. Completăm proiectele de acorduri cu oportunități mai solide pentru Ucraina și pentru securitatea noastră comună cu partenerii. În mod evident, orice mijloc de a ne spori protecția împotriva terorii rusești are o prioritate specială”, a precizat Zelenski în tradiționala adresare către națiune, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale ucrainene.

Citiți și: Ucraina și SUA au demarat tratativele pentru un acord bilateral de securitate, anunță Zelenski după o convorbire telefonică cu Biden

Liderii G7 au decis în luna iulie 2023, cu prilejul summitului NATO de la Vilnius, cadrul internațional de cooperare cu Ucraina în vederea sprijinirii acesteia în fața invadatorilor ruși.

Sprijinul pe termen lung a luat forma unor acorduri bilaterale de securitate, astfel de înțelegeri fiind semnate până în prezent de președintele Volodimir Zelenski cu Finlanda, Canada, Italia, Germania, Franța, Danemarca, Olanda, Marea Britanie. 

Alte 25 de țări s-au alăturat acestei inițiative, printre ele aflându-se și România, negocieri fiind demarate de președintele Klaus Iohannis cu omologul ucrainean cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, desfășurat în luna ianuarie. 

Astfel, România negociază cu Ucraina ”un cadru de cooperare”, nu ”garanții de securitate”, conform clarificărilor oferite de ministrul de externe Luminița Odobescu într-un interviu oferit CaleaEuropeană.ro în contextul Conferinței de Securitate de la München.

Revenind la intervenția lui Zelenski, acesta a făcut trimitere și la summitul global pentru pace, despre care a spus că poate reprezenta un pas spre ”o mișcare reală către o pace justă”.

”Ne pregătim pentru acest summit și pentru această mișcare. Lucrăm îndeaproape cu partea elvețiană. Astăzi am convenit asupra ultimelor detalii și depunem toate eforturile pentru a ne asigura că la summit vor participa cât mai mulți lideri și cât mai multe țări. Aceasta este o chestiune de principiu. Lumea poate opri orice agresor. Dacă acționează în unitate și în conformitate cu regulile majorității – nicio agresiune nu poate rezista unei presiuni globale autentice. Și trebuie să acționăm cu toții împreună pentru a forța Rusia să facă pace”, a conchis președintele ucrainean.

Statele Unite au recurs la măsuri suplimentare de reducere a capacității Rusiei de a-și susține mașinăria de război, continuând o campanie multilaterală de limitare a veniturilor Kremlinului și a accesului acestuia la materialele de care are nevoie pentru a-și continuă războiul ilegal și neprovocat împotriva Ucrainei.

Astfel, SUA au impus aproape 300 de noi sancțiuni împotriva a zeci de actori care permit Rusiei să achiziționeze din străinătate tehnologie și echipamente de care are nevoie disperată.

Potrivit unor comunicate ale Trezoreriei și Departamentului de Stat, Statele Unite, împreună cu numeroși parteneri internaționali, sunt deosebit de preocupate de entitățile cu sediul în Republica Populară Chineză (RPC) și în alte țări terțe care furnizează inputuri esențiale pentru baza militaro-industrială a Rusiei.

Acest sprijin permite Rusiei să își continue războiul împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare semnificativă la adresa securității internaționale. 

Așadar, sancțiunile vizează mai multe companii din Hong Kong și China, despre care SUA afirmă că au ajutat Rusia să eludeze măsurile occidentale, conform Deutsche Welle.

Măsurile, anunțate de Departamentul Trezoreriei împreună cu Departamentul de Stat, includ, de asemenea, sancțiuni împotriva unor entități din Azerbaidjan, Belgia, Rusia, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Slovacia.

Departamentul Trezoreriei a atras atenția în mod constat că firmele se confrunta cu urmări semnificative ca urmare a furnizării de sprijin material pentru războiul Rusiei, iar SUA impune (n.r. sancțiuni) pentru aproape 300 de ținte. Acțiunile de astăzi vor perturba și degrada și mai mult eforturile de război ale Rusiei prin urmărirea bazei sale militare industriale și a rețelelor de evaziune care contribuie la alimentarea acesteia. În timp de zădărnicim acțiunile mașinăriei de război a Rusiei, pachetul suplimentar de securitate națională recent aprobat de președintele Biden oferă un sprijin militar, economic și umanitar extrem de necesar pentru a sprijini reziliența curajoasă a Ucrainei. Combinat, sprijinul nostru pentru Ucraina și țintirea neobosită a capacității militare a Rusiei oferă Ucrainei un avantaj critic pe câmpul de luptă”, a declarat secretarul secretarul Trezoreriei, Janet L. Yellen.

În egală măsură, SUA au acuzat Rusia de încălcarea interdicției globale privind armele chimice, informează Reuters. 

De asemenea, Departamentul de Stat și-a extins atenția asupra viitoarei capacități a Rusiei de a transporta gaz natural lichefiat, sau GNL, unul dintre principalele exporturi ale țării.

Acesta a desemnat doi operatori de nave implicați în transportul de tehnologie, inclusiv echipamente pentru structuri bazate pe gravitație sau stâlpi de beton care susțin platformele offshore, pentru proiectul Arctic GNL 2 al Rusiei.

De asemenea, au fost vizate subsidiare ale companiei rusești de stat pentru energie nucleară Rosatom, precum și 12 entități din cadrul grupului de companii Sibanthracite, unul dintre cei mai mari producători de cărbune metalurgic din Rusia, a precizat Departamentul de Stat.

Washingtonul a impus sancțiuni și transportatorului aerian rus Pobeda, o filială a companiei aeriene ruse Aeroflot.

Departamentul de Stat a vizat, de asemenea, trei persoane în legătură cu moartea liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi, cel mai cunoscut critic intern al președintelui Vladimir Putin, care a murit în februarie într-o închisoare din regiunea arctică a Rusiei.

Autoritățile ruse spun că acesta a murit din cauze naturale. Adepții săi cred că a fost ucis de autorități, ceea ce Kremlinul neagă.

Acțiunea de miercuri l-a vizat pe directorul coloniei corecționale din Rusia unde Navalnîi a fost deținut în cea mai mare parte a perioadei de încarcerare, precum și pe șeful detașamentului de izolare și pe șeful unității medicale din colonia unde a fost închis înainte de a muri.

Oficialii au supravegheat celulele în care Navalnîi a fost ținut la izolare, curtea unde deținuților li se permitea să iasă la plimbare și unde se presupune că s-a prăbușit Navalnîi, a precizat Departamentul de Stat.

Decizia SUA de a impune noi sancțiuni vine după ce secretarul de stat american Antony Blinken a declarat luni că, deși China nu furnizează Rusiei arme și muniții, oferă în schimb industriei militare ruse ”un sprijin incalculabil” prin vânzarea unor produse de micro-electronică, mașini-unelte și optică.

Citiți și: Antony Blinken atrage atenția asupra ”sprijinului incalculabil” pe care China îl oferă ”bazei industriale de apărare a Rusiei”: Reduce ”presiunea masivă” exercitată de Occident asupra acestui sector

”Dacă ne uităm la ce a făcut Rusia în ultimul an în ce priveşte producţia de muniţii, rachete, tancuri şi vehicule blindate, le-a fabricat într-un ritm mai rapid decât în orice alt moment al istoriei sale moderne, inclusiv în timpul Războiului Rece”, lucru care a fost posibil pentru că Rusia ”primeşte provizii masive de maşini-unelte, micro-electronică şi optică, majoritatea provenite din China”, a explicat şeful diplomaţiei americane, la scurtă vreme după întâlniri cu oficiali chinezi precum președintele Xi Jinping și ministrul de externe Wang Yi, cărora le-a transmis să nu sprijine Moscova prin furnizarea de produse cu dublă întrebuințare.

De la declanșarea războiului ilegal și neprovocat de către Rusia împotriva Ucrainei, China și-a susținut neutralitatea în acest dosar și a continuat să se prezinte ca un potențial mediator în vederea obținerii păcii, deși consolidarea legăturilor economice, strategice și diplomatice cu Rusia se află la celălalt capăt al spectrului imparțialității.

Statele Unite condamnă legislația din Georgia privind ”influența străină” de sorginte rusească precum și ”falsa poveste la care oficialii guvernamentali au recurs pentru a o apăra”.

”Membrii partidului de guvernământ au arătat clar că intenția legii este de a reduce la tăcere vocile critice și de a distruge societatea civilă vibrantă a Georgiei, care servește drept un control critic asupra guvernului în orice națiune democratică. Această legislație și retorica anti-occidentală a partidului Visul georgian plasează Georgia pe o traiectorie periculoasă.  Declarațiile și acțiunile guvernului georgian sunt incompatibile cu valorile democratice care stau la baza apartenenței la UE și NATO și, prin urmare, pun în pericol calea Georgiei către integrarea euro-atlantică.  Comentariile care descriu în mod eronat asistența externă în Georgia – pe care o acordăm de 32 de ani pentru a consolida economia, democrația și capacitatea Georgiei de a descuraja agresiunea rusă – subminează în mod fundamental relația puternică pe care am dezvoltat-o cu guvernul și poporul georgian”, reacționează Departamentul de Stat al SUA prin vocea purtătorului său de cuvânt Matthew Miller în urma recentelor evoluții din țara din Caucazul de Sud.

Acesta reiterată că Statele Unite sunt alături de ”poporul georgian” și sprijină dreptul acestuia de ”a-și face auzită vocea”.

”Condamnăm folosirea violenței împotriva protestelor pașnice, inclusiv împotriva jurnaliștilor care au relatat despre acestea. Folosirea forței pentru a suprima reuniunile pașnice și libertatea de exprimare este inacceptabilă și solicităm autorităților să permită protestatarilor pașnici să își continue exercitarea dreptului la libertatea de exprimare”, continuă oficialul american.

Parlamentarii georgieni au adoptat miercuri o nouă legislație controversată care ar califica grupurile societății civile finanțate de Occident drept agenți străini, în pofida indignării publice în creștere și a avertismentelor repetate că această măsură ar dinamita aspirațiile țării la Uniunea Europeană, anunță Politico Europe.

Citiți și: Ursula von der Leyen condamnă violențele împotriva protestatarilor georgieni care ”își exprimă atașamentul puternic față de democrație” și își arată îngrijorarea față de ”legea privind influența străină”

În cadrul celui de-al doilea vot în plen asupra proiectului de lege, parlamentarii din această țară din Caucazul de Sud au susținut propunerile guvernului cu 83-23, deschizând calea pentru ca legea să fie adoptată în următoarele săptămâni, chiar dacă mii de persoane au protestat în fața Adunării Naționale din capitala Tbilisi.

Autoritățile au folosit spray-uri cu piper și tunuri cu apă asupra a mii de protestatari din fața parlamentului georgian.

Președinta georgiană pro-europeană Salome Zourabichvili a lansat un apel la adresa manifestanților să ”stea departe de ușile Parlamentului”, deoarece „legea este deja adoptată prin a doua lectură”. Ea a cerut manifestanților să mențină protestul pașnic pe bulevardul central Rustaveli.

”Lupta noastră este această lege, ea se află în cadrul alegerilor, în cadrul fiecărei legi adoptate de guvern care ne îndepărtează de calea europeană”, a menționat aceasta.

Măsurile legii se vor aplica ONG-urilor, instituțiilor media și grupurilor de campanie care primesc mai mult de 20% din finanțare din străinătate, va mai avea nevoie de un al treilea vot pentru a deveni lege.

Dar acum se așteaptă ca acest lucru să fie o formalitate, având în vedere că partidul de guvernământ Visul Georgian are majoritate și în această țară din Caucazul de Sud cutuma depunerii amendamentelor nu este des întâlnită.

Luni, comisia pentru afaceri juridice a parlamentului a dat undă verde legii după o audiere acerbă, în cadrul căreia parlamentari din opoziție au fost scoși din sală și li s-a interzis să pună întrebări din motive procedurale.

Între timp, ONG-uri și apărători ai drepturilor omului au declarat că li s-a refuzat posibilitatea de a prezenta argumente cu privire la potențialul impact al legii asupra activității lor, acuzându-l pe deputatul partidului Visul georgian și președintele comisiei, Anri Okhanashvili, că le-a ”cenzurat” vocile.

De asemenea, jurnaliștilor din mass-media online, care ar putea fi cei mai afectați de proiectul de lege, li s-a interzis accesul în parlament.

Proiectul de lege a fost propus inițial anul trecut, dar a fost retras de guvern după proteste publice de amploare și condamnări internaționale.

În timp ce Visul georgian susține că este necesar pentru a asigura transparența și pentru a proteja democrația fragilă a țării, criticii spun că proiectul de lege seamănă cu normele rusești privind ”agenții străini”, care au fost folosite pentru a închide grupurile societății civile și pentru a reprima vocile critice.

Marți seară, poliția a încercat să pună capăt demonstrațiilor pașnice din fața clădirii parlamentului din Tbilisi, folosind gaze lacrimogene și scuturi pentru a dispersa cu forța protestatarii.

S-a confirmat că cel puțin 63 de persoane au fost reținute, în timp ce un politician de rang înalt din opoziție a rămas cu un ochi umflat și fără dinți după ce ar fi fost bătut de ofițeri.

Ombudsmanul pentru drepturile omului al țării a acuzat autoritățile că au folosit o forță ”disproporționată” împotriva mulțimii, în timp ce Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a îndemnat partidul de guvernământ Visul georgian să se asigure că este respectat dreptul la întruniri pașnice.