Connect with us

GENERAL

Avertismentul INTERAGRO: Dispar combinatele, suferă agricultura. Ce soluţii propun

Published

on

ioan-niculae-interagro-biocarburantiDoua dintre cele sase combinate membre sau afiliate grupului Interagro au fost redeschise, datorita unei conjuncturi favorabile pe piata externa. Din pacate, alte patru sunt inca inchise, iar sansele sa fie repornite sunt destul de mici, spun reprezentantii grupului condus de cel mai bogat roman, Ioan Niculae.

Acestia adauga ca situatia combinatelor de ingrasaminte chimice este, in continuare, critica, pe fondul unei politici haotice in domeniul gazelor naturale. 

„Nu ne putem baza activitatea pe factori externi, conjuncturali! Conditiile favorabile de pe piata externa, care ne permit derularea activitatii in doua combinate, sunt temporare. Ne asteptam oricand ca acest trend ascendent al pretului international al ingrasamintelor sa se inverseze, situatie in care vom fi nevoiti sa inchidem, din nou, toate combinatele, din cauza pretului prea mare al gazelor din productia interna”, declara Ioan Niculae, presedintele Interagro.

In acest moment, pretul gazelor naturale pe bursele spot internationale este de circa 17 euro/MWh. In Romania, unde nu exista o bursa propriu-zisa, cel mai mic pret de tranzactionare al gazelor naturale a fost de aproximativ 85 lei/MWh (circa 19 euro/MWh). 

Liberalizarea pretului gazelor naturale din productia interna a inceput din anul 2012. Daca pe 30 noiembrie 2012, pretul gazelor din productia interna era de 45,7 lei/MWh, incepand cu 1 aprilie 2014 a ajuns la 89,4 lei/MWh! Fata de ultima cotatie la care s-au tranzactionat gazele naturale din productia interna pe Bursa Romana de Marfuri (85,33 lei/MWh), majorarea este de circa 87%, subliniaza reprezentantii Interagro. 

Ei arata ca aceasta crestere abrupta a pretului gazelor a avut loc in doar 18 luni! In comparatie, vecinii si competitorii lor ucraineni au refuzat majorarea pretului gazelor livrate de Gazprom. 

Rusia a acordat Ucrainei gaze la pretul de 268,5 dolari/1000 mc, dupa ce fostul presedinte Victor Ianukovici a respins un tratat comercial cu Uniunea Europeana. 

Dupa ce Ianukovici a fost inlaturat de la putere, Moscova a majorat pretul gazelor pentru ucraineni cu 80%. 

Acestia n-au vrut sa accepte nici macar o crestere cu 43% a pretului gazelor! Adica jumatate din cresterea aplicata in Romania gazelor autohtone, atrag atentia reprezentantii Interagro.

Economistul sef al Agentiei Internationale pentru Energie (AIE), reputatul specialist Fatih Birol, avertiza, cu cateva luni in urma ca preturile ridicate la gazele naturale in Europa risca sa alunge o parte importanta din industriile cu consum mare de energie.

„Europa nu realizeaza gravitatea acestei probleme de competitivitate”, a declarat Birol, avertizand ca situatia este un motiv de ingrijorare pentru aproape 30 de milioane de oameni, care lucreaza in industrii precum cea a otelului si petrochimiei, in care aceste costuri pot ajunge si la 80% din totalul costurilor de productie. 

Odata cu scaderea pretului gazelor naturale pe piata SUA, precum si pe pietele de export americane, dar si cu anuntul Gazprom de a-si optimiza politica de preturi (adica o diminuare pentru piata europeana), pretul gazelor romanesti, mai mare nu numai fata de cel din SUA, ci si fata de cele europene, devine prohibitiv pentru consumatorii autohtoni.

“Realitatea este ca nu avem sanse sa rezistam pe piata, chiar daca, conjunctural, in aceste zile, pretul international al ingrasamintelor a inregistrat un usor reviriment”, continua reprezentantii Interagro.

Ei spun ca a devenit imperios necesar ca autoritatile sa ia masuri urgente in sprijinul marilor consumatori de gaze naturale, care sunt – in acelasi timp – si mari angajatori si contributori la bugetele statului.

“Apelul nostru la Guvern este sa analizeze situatia actuala, luand in considerare toate aspectele – atat economice, cat si sociale. Grupul Interagro este, in primul rand, angajat in cultivarea pamantului. Pentru a avea o agricultura moderna, la nivel international, am cautat sa integram, pe verticala, input-urile, dar si sa adaugam o cat mai mare valoare produselor noastre finale”, mai spun acestia. 

Astfel, in grupul Interagro, pe langa productie agricola, exista companii de produse alimentare, combinate de ingrasaminte chimice, producatori de energie electrica, termica si combustibili bio. 

Combinatele furnizeaza ingrasaminte nu numai pentru companiile agricole din grup, ci si pentru intreaga agricultura romaneasca! 

“Ca dovada, in anul 2012, an de seceta cumplita, cand toate combinatele din tara au livrat 1,1 milioane tone de ingrasaminte, productia totala de cereale a ajuns la aproape 13 milioane de tone. Daca nu s-ar fi utilizat ingrasaminte, ce s-ar fi intamplat cu productia agricola?!”, intreaba retoric reprezentantii grupului.

Agricultura romaneasca a inceput sa se dezvolte, iar cantitatea de ingrasaminte livrata de combinatele din Romania a inceput sa se stabilizeze, la circa 1,1 – 1,2 milioane de tone anual. Fara combinatele interne, aceste cantitati de ingrasaminte vor trebui importate. 

Dar, fara o contrapondere interna, pretul de import al ingrasamintelor s-ar putea majora la cifre astronomice! 
Premierul Victor Ponta declara, cu putin timp in urma, ca „fara Azomures si fara celelalte unitati care au mai supravietuit ultimilor 20 de ani, practic, Romania nu-si poate asigura o dezvoltare a agriculturii asa cum suntem in acest moment, pe un trend pozitiv”.  

In plus, multe dintre combinatele membre sau afiliate grupului sunt amplasate in orase monoindustriale: Victoria, Turnu Magurele, Fagaras, Slobozia. Astfel, orase intregi depind de slujbele in cadrul acestor combinate

“Continuarea unei politici haotice in domeniul gazelor naturale nu numai ca va conduce la eliminarea de pe piata a combinatelor de ingrasaminte, dar va crea probleme in agricultura, precum si serioase probleme sociale! Fara combinatele chimice, in orasele Victoria, Turnu Magurele, Fagaras, Slobozia problemele sociale ar putea ajunge la cote insuportabile!”, avertizeaza reprezentantii Interagro. 

Potrivit lor, combinatele chimice pot consuma anual, daca functioneaza, circa 2,5 – 3 miliarde mc de gaze naturale. Conform raportului OMV Petrom pentru primul semestru al anului, consumul intern de gaze naturale s-a diminuat cu aproximativ 5%, dupa ce si pe intreg anul 2013 s-a diminuat, potrivit ANRE, cu 8,3% fata de anul 2012. 

“Precizam ca, de o lunga perioada de timp, singura companie interna producatoare de gaze naturale cu care grupul Interagro are relatii comerciale este OMV Petrom. Daca autoritatile nu reglementeaza urgent aceasta situatie, nu numai ca vor disparea producatorii interni de ingrasaminte chimice, darnici producatorii OMV Petrom si Romgaz nu vor avea o soarta prea buna”, mai spun reprezentantii Interagro. 

Avand in vedere ca, in prezent, tehnic, exportul de gaze este, practic, imposibil de realizat, fara acesti mari consumatori si producatorii interni vor avea de suferit. Se presupune ca si cele doua companii vor trebui sa-si diminueze productia, cu toate problemele ce decurg de aici, inclusiv renuntarea la unele sonde, care nu vor mai putea fi repornite. 

Astfel, ne putem astepta si la disponibilizari in cadrul celor doua companii, ceea ce presupune cresterea somajului. Evident, cel mai mult vor fi afectati marii consumatori de gaze. 

Majorarea agresiva a pretului gazelor naturale din zacaminte aflate in subsolul romanesc se va solda cu reducerea a circa 525.000 de locuri de munca in economia nationala (cresterea somajului cu 4 puncte procentuale) si disparitia, anuala, a aproximativ 6,3 miliarde de euro din Produsul Intern Brut al Romaniei (echivalent cu o scadere anuala de 5% a PIB), dupa cum evidentia studiul „Evaluarea strategica a impactului liberalizarii pietei gazelor naturale asupra consumatorilor industriali si in general noncasnici din Romania”, realizat de compania de consultanta Deloitte din Romania, impreuna cu Deloitte Spania. 

“De aceea, propunem reducerea tarifelor de transport, instituirea unui mecanism de aplicare a unor discounturi comerciale la furnizarea de gaze naturale pentru consumatorii intreruptibili, precum si crearea unei piete functionale a gazelor naturale”, adauga reprezentantii grupului condus de Ioan Niculae. 

Cu aproximativ 7.000 de angajati permanent, grupul Interagro este una dintre cele mai mari companii cu capital romanesc si cel mai mare exportator cu capital autohton. De asemenea, companiile membre sau afiliate grupului sunt unii dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din Romania. 

Numai in ultimii 10 ani, membrii si afiliatii grupului au consumat aproximativ 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale, pentru care au platit circa 10 miliarde de lei (aproximativ 3,3 miliarde de dolari). Investitiile in modernizarea, retehnologizarea si conformarea la conditionalitatile de mediu au insumat, in aceeasi perioada, circa 1,5 miliarde de lei. In aceste conditii, capacitatea de fabricare a amoniacului a crescut de la 900 tone, la 1.000 tone pe zi, iar cea de uree, de la 1.200 tone, la 1.300 tone/zi. 

Consumurile specifice s-au diminuat, la amoniac, de la 13,2 MWh/tona, la 12,5 MWh/tona, iar la uree – de la 8 TWh/tona, la 7,4 MWh/tona, ajungand la nivelul de top mondial.

In ultimii 10 ani, platile catre diversele bugete ale statului au depasit 2,7 miliarde de lei.

 

.

 

.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, la Varșovia: Aprobarea PNRR-ului Poloniei este strâns legată de „angajamentele clare” ale țării privind independența sistemului judiciar

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi, la Varșovia, că aprobarea planul de redresare și de reziliență al Poloniei este strâns legată de „angajamentele clare” ale țării privind independența sistemului judiciar.

Aprobarea de către UE a PNRR-ului polonez, a fost „importantă, dar nu este vorba decât despre „o primă etapă, pentru că banii vor fi vărsaţi când reformele vor fi aplicate”, a declarat Ursula von der Leyen.

„Aceste angajamente, luate sub forma unor etape, trebuie îndeplinite înainte de a se putea face vreo plată”, a adăugat ea.

Şefa Executivului european a pus trei condiţii pentru planul polonez: actuala cameră disciplinară va fi „suprimată şi înlocuită” de un tribunal independent, regimul disciplinar „trebuie reformat” şi infracţiunile disciplinare controversate „trebuie să fie eliminate”.

În plus, potrivit acesteia, toţi judecătorii afectaţi de deciziile camerei disciplinare vor avea dreptul ca dosarul lor să fie examinat de noua cameră.

Comisia Europeană a evaluat, miercuri, în mod pozitiv planul de redresare și de reziliență al Poloniei, un pas important pentru ca UE să plătească 23,9 miliarde de euro sub formă de granturi și 11,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă descrise în planul de redresare și de reziliență al Poloniei. Ea va permite Poloniei să iasă mai puternică din pandemia COVID-19 și să progreseze în tranziția ecologică și digitală. 

Recent, deputaţii coaliţiei de guvernare din Polonia s-au pus de acord asupra reformelor justiţiei despre care guvernul afirma că vor debloca fondurile prevăzute prin Planul de relansare şi rezilienţă al Uniunii Europene, pentru a ajuta economia marcată de efectele pandemiei şi războiului din Ucraina.

Peste 35 miliarde de euro în granturi şi împrumuturi au fost blocate din cauza disputei cu Bruxellesul legată de statul de drept. Proiectul de reformă a justiţiei convenit a fost crucial în acest sens.

Validarea planului, în valoare de 35,4 miliarde de dolari în cazul Poloniei, miercuri, a provocat nemulţumiri în rândul executivului european şi a dus la organizarea unui vot, fapt rar în cadrul Comisiei Europene, notează AFP, citat de Agerpres.

De asemenea, UE speră şi în ridicarea veto-ului Varşoviei asupra transpunerii în dreptul european a impozitului minim de 15% asupra profitului multinaţionalelor, o prioritate a preşedinţiei franceze a Consiliului UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport: CE solicită Consiliului UE să permită României, Croației și Bulgariei să devină parte a spațiului Schengen, „având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite”

Published

on

© European Communities, 1995 /Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentant marți Raportul privind starea Schengen 2022, fiind pentru prima dată când Executivul european prezintă un astfel de raport, după ce anul trecut a prezentat Strategia Schengen, informează comunicatul oficial

Raportul face parte din inițiativa Comisiei Europene de a consolida guvernanța Schengen prin intermediul unui exercițiu anual de raportare care prezintă situația Schengen, identificând prioritățile pentru anul următor și monitorizând progresele înregistrate la sfârșitul unui anumit an.

Raportul privind starea Schengen va servi drept bază pentru discuțiile membrilor Parlamentului European și ale miniștrilor afacerilor interne în cadrul Forumului Schengen din 2 iunie și în cadrul viitorului Consiliu Schengen din 10 iunie.

Stadiul actual al spațiului Schengen și noi priorități

Raportul privind starea Schengen 2022 reprezintă punctul de plecare pentru noul ciclu anual Schengen. Ciclul anual  prevede o „verificare periodică a stării de sănătate” a spațiului Schengen, permițând identificarea timpurie a problemelor pentru a asigura responsabilitatea comună și pentru a promova adoptarea de măsuri adecvate.

Discuțiile interinstituționale vor avea loc în cadrul Forumului Schengen din 2 iunie, iar deliberările politice vor urma în cadrul Consiliului Schengen din iunie. Acest proces face parte din noua guvernanță Schengen, care sporește participarea tuturor actorilor implicați în monitorizarea funcționării spațiului Schengen și în urmărirea măsurilor necesare. Noul mecanism de evaluare și monitorizare Schengen, pe care Comisia l-a propus în iunie 2021 și care a fost adoptat recent de Consiliu, va juca un rol esențial în acest nou model de guvernanță Schengen.

Raportul stabilește o listă de acțiuni prioritare pentru 2022-2023, care trebuie abordate atât la nivel național, cât și la nivel european, cum ar fi:

  • punerea în aplicare a noii arhitecturi IT și a interoperabilității pentru gestionarea frontierelor,
  • utilizarea deplină a instrumentelor de cooperare transfrontalieră,
  • asigurarea unor controale sistematice la frontierele externe pentru toți călătorii,
  • asigurarea faptului că Frontex își atinge întregul potențial al mandatului său,
  • ridicarea tuturor controalelor de lungă durată la frontierele interne și
  • adoptarea Codului frontierelor Schengen revizuit.

Raportul reamintește, de asemenea, importanța finalizării spațiului Schengen și solicită Consiliului să adopte deciziile care să permită Croației, precum și României și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestuia, având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite. Același lucru se va aplica și Ciprului, după ce va finaliza cu succes procesul de evaluare Schengen.

Raportul prezintă și prioritățile rezultate în urma evaluărilor Schengen. Evaluările Schengen acoperă în prezent gestionarea frontierelor externe, cooperarea polițienească, returnarea, Sistemul de informații Schengen, politicile în materie de vize și protecția datelor.

Deși evaluările Schengen din ultimii ani au demonstrat că, în general, statele membre pun în aplicare în mod adecvat normele Schengen, există unele domenii în care se pot aduce îmbunătățiri. Acest lucru demonstrează că mecanismul de evaluare este eficient și conduce la consolidarea continuă a spațiului Schengen.

Potrivit raportului, sunt necesare eforturi suplimentare, în special în domeniul returnării și al Sistemului de Informații Schengen. Într-adevăr, într-un spațiu fără controale la frontierele interne, este indispensabilă o cooperare polițienească solidă între statele membre, împreună cu o punere în aplicare eficientă a sistemelor de informații la scară largă, în special a Sistemului de Informații Schengen, precum și politici eficiente în materie de returnare și de vize comune.

În paralel cu Raportul privind starea Schengen, Comisia consultă, de asemenea, instituțiile cu privire la viitoarea politică strategică multianuală pentru gestionarea integrată a frontierelor europene și prezintă un raport privind punerea în aplicare a obligației statelor membre de a efectua controale sistematice la frontierele externe ale UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune un sprijin sporit pentru fermierii din UE prin intermediul fondurilor de dezvoltare rurală

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a propus vineri o măsură excepțională finanțată de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru a permite statelor membre să plătească o sumă forfetară unică agricultorilor și întreprinderilor din sectorul agroalimentar afectate de creșteri semnificative ale costurilor factorilor de producție, informează comunicatul oficial.

Astfel de creșteri ale prețurilor, în special pentru energie, îngrășăminte și hrană pentru animale, perturbă sectorul agricol și comunitățile rurale, ducând la probleme de lichidități și de fluxuri de numerar pentru agricultori și pentru micile întreprinderi rurale care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării produselor agricole. Prin abordarea directă a acestor probleme legate de fluxurile de numerar, ajutându-le să se mențină pe linia de plutire, sprijinul va aborda perturbările de pe piață și va contribui astfel la securitatea alimentară globală.

„Fermierii, cu sprijinul Politicii Agricole Comune, continuă să își dovedească neîncetat valoarea, producând alimente în condiții dificile. După pandemia COVID-19, ei sunt acum puternic afectați de consecințele invaziei rusești în Ucraina. Pentru unii, supraviețuirea este în joc. Prin această măsură, cea mai recentă dintr-o serie desfășurată în cadrul PAC, îi sprijinim pentru ca ei să poată continua să producă alimentele de care are nevoie lumea, să aibă grijă de pământurile lor și să își întrețină familiile”, a declarat comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

Odată adoptată de colegiuitori, această măsură va permite statelor membre să decidă să utilizeze fondurile disponibile de până la 5% din bugetul FEADR pentru anii 2021-2022 pentru acordarea unui sprijin direct pentru venitul fermierilor și IMM-urilor care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării produselor agricole. Aceasta reprezintă un buget potențial de 1,4 miliarde EUR în UE.

Statele membre sunt obligate să direcționeze acest sprijin către beneficiarii care sunt cei mai afectați de criza actuală și care sunt implicați în economia circulară, gestionarea nutrienților, utilizarea eficientă a resurselor sau în metode de producție prietenoase cu mediul și clima.

Fermierii și IMM-urile ar putea primi până la 15.000 EUR și, respectiv, 100.000 EUR. Plățile ar trebui să fie efectuate până la 15 octombrie 2023. Pentru a se folosi de această posibilitate excepțională, statele membre vor trebui să prezinte o modificare a programului (programelor) lor de dezvoltare rurală prin care să introducă această nouă măsură.

Propunerea excepțională de astăzi urmează pachetului de sprijin de 500 de milioane de euro pentru agricultorii din UE adoptat la 23 martie în cadrul Comunicării privind „garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare”.

Prin aceste două măsuri, Comisia Europeană încurajează statele membre să sprijine agricultorii angajați în practici durabile.

În acest context, Comisia își intensifică, de asemenea, monitorizarea principalelor piețe agricole afectate de război. În urma unei decizii publicate astăzi, statele membre vor trebui să notifice Comisiei nivelul lunar al stocurilor de cereale, semințe oleaginoase, orez și semințe certificate ale acestor produse deținute de producătorii, angrosiștii și operatorii relevanți.

Mai mult, Comisia Europeană a lansat un tablou de bord dedicat care prezintă statistici actualizate și detaliate privind prețurile, producția și comerțul cu grâu de morărit, porumb, orz, rapiță, ulei de floarea-soarelui și soia la nivelul UE și la nivel mondial. Acest lucru oferă operatorilor de pe piață o imagine exactă și în timp util a disponibilității produselor de bază esențiale pentru alimente și furaje.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 mins ago

Ambasadorul României în SUA, primit de Joe Biden la Casa Albă: Dacă Rusia este principala amenințare, răspunsul nu poate fi decât o prezență militară americană și mai robustă în România

INTERNAȚIONAL38 mins ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

SUA41 mins ago

Secretarul de stat american: Putin a eșuat în obiectivul său strategic în Ucraina, acela de a pune capăt suveranității și independenței acestei țări

U.E.46 mins ago

Josep Borrell subliniază că extinderea UE cu țările care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o „favoare”: Este în interesul nostru strategic

ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul Bogdan Aurescu îl primește la București pe omologul sârb. Se va discuta parcursul european al Serbiei și viitorul proiectelor comune

G72 hours ago

G7: Johnson a arătat “entuziasm” pentru Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron, care ar permite “reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit

G72 hours ago

Liderii G7 îl ironizează pe Putin: “Ne păstrăm sacourile? Sau le scoatem?”/ “Avem dreptul la o demonstraţie de echitaţie cu torsul gol”

ROMÂNIA13 hours ago

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

ROMÂNIA16 hours ago

Klaus Iohannis salută anunțul lui Joe Biden de la summitul G7: SUA vor aloca 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a dezvoltării unui reactor nuclear modular în România

G716 hours ago

Liderii G7 au lansat Parteneriatul pentru infrastructură globală. Construirea unui reactor nuclear modular în România, printre proiectele emblematice ce vor fi finanțate

INTERNAȚIONAL38 mins ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi4 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL7 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Team2Share

Trending