Connect with us

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu: România susține decizia NATO de a nu impune o zonă de interdicție aeriană în Ucraina

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

România susține decizia NATO de a nu impune o zonă de interdicție aeriană în Ucraina, a declarat ministrul de externe Bogdan Aurescu, pentru CNN, relatează Ministerul Afacerilor Externe.

Întrebat dacă România susține aspirațiile de apartenență la familia euroatlantică ale Ucrainei, precum și apelul președintelui Volodimir Zelenski ca NATO să intervină și să impună o zonă de interdicție aeriană asupra țării sale, șeful diplomației Române a precizat: 

„România a fost și este unul dintre statele care susțin ferm atât aspirațiile europene ale Ucrainei, cât și pe cele privind aderarea la NATO. Aș vrea să amintesc că la Summitul NATO de la București, din 2008, Alianța a luat decizia de a accepta atât Ucraina, cât și Georgia în NATO, în momentul în care vor îndeplini toate condițiile. Am susținut ferm atât perspectiva europeană, cât și pe cea euroatlantică ale Ucrainei. În ceea ce privește zona de interdicție aeriană, cred că decizia Alianței a fost exprimată foarte clar de Secretarul General al NATO, în urmă cu două săptămâni, când s-a adus în discuție pentru prima dată acest subiect. Problema este că implicarea NATO în această operațiune ar plasa NATO în conflict direct cu Rusia și, cum Ucraina nu este stat membru NATO, acest lucru nu este posibil”, a explicat Bogdan Aurescu. „În ceea ce privește decizia NATO, nu este vorba doar despre Secretariatul Internațional al Alianței, ci despre o decizie luată de către membrii NATO, inclusiv România”, a insistat acesta.

De asemenea, Bogdan Aurescu a vorbit și despre dependența energetică de Rusia și despre gestionarea situației refugiaților din Ucraina. 

În legătură cu primul subiect, șeful diplomației române a recunoscut că este „o mare vulnerabilitate pentru Uniunea Europeană, în ansamblu, pentru statele membre”. Totuși, există un plan de a reduce cât mai repede posibil dependența UE de gazul rusesc și de alte produse din sectorul energetic ce provin din Rusia, iar România depune deja eforturi în acest sens, a precizat Aurescu.

„Realitatea este că, deși România este una dintre țările cel mai puțin dependente de importurile de gaz din Rusia, Uniunea Europeană, ca întreg, este dependentă în proporție de peste 40% de importurile de gaz din Rusia, este dependentă în proporție de 27% de importurile de țiței din Rusia și în proporție de 47% de importurile de cărbune și carburant din Rusia. Aceste statistici datează din 2019 și sunt relevante pentru că sunt de dinaintea pandemiei de COVID-19, când economia a fost foarte afectată. Este, așadar, foarte important să găsim alternative pentru a reduce această dependență investind, de exemplu, în sectorul energiei nucleare – lucru pe care România îl face -, în energie regenerabilă, prin diversificarea surselor de energie și prin interconectarea țărilor noastre. De exemplu, chiar astăzi, în timpul vizitei Președintelui Bulgariei, care s-a întâlnit cu Președintele României, domnul Iohannis, am discutat despre accelerarea  demersurilor pentru finalizarea Interconectorului Bulgaria-Grecia, pentru a putea importa mai mult gaz pentru țările din regiune, din alte surse decât cele rusești”, a declarat ministrul de externe.

Citiți și Președintele Klaus Iohannis subliniază importanța operaționalizării rapide a Interconectorului Bulgaria-Grecia: Trebuie să reducem „dependența energetică de Rusia”

Comisia Europeană a lansat pe 8 martie planul de acțiune REPowerEU, pentru reducerea dependențelor energetice de Rusia și asigurarea aprovizionării cu energie. Planul conține și orientări privind reglementarea prețurilor în aceste circumstanțe excepționale în sprijinul consumatorilor, dar și posibilitatea unui nou cadru temporar de criză pentru ajutoarele de stat în sprijinul întreprinderilor aflate în dificultate. În plus, pentru a limita efectul de contagiune al creșterii prețurilor la gaze asupra prețurilor la electricitate, Comisia Europeană va prezenta o serie de opțiuni până la sfârșitul lunii martie.

Dacă planul propus de Comisia Europeană este implementat, două treimi din importurile energetice din Rusia ar putea fi eliminate într-un an.

În privința refugiaților, Bogdan Aurescu a menționat că „i-am primit pe toți, indiferent de cetățenie”. Ministrul a adăugat că este de așteptat ca cifra persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina să crească în perioada următoare „din cauza  deteriorării semnificative a condițiilor de viață,  ca urmare a agresiunii rusești”. În această situație, autoritățile și societate civilă din România depune eforturi pentru a le face șederea cât mai confortabilă celor care vor să rămână în țară.

„Cifrele de ieri ne arată că este vorba de mai mult de 460.000 de refugiați care au intrat în România, și vorbim aici doar de cetățeni ucraineni, pentru că încă aproximativ 30.000 de cetățeni din state terțe au intrat, de asemenea, în România. Perspectivele sunt ca aceste cifre să crească – cel puțin asta ne transmite Organizația Internațională pentru Migrație. Iar eu cred că și atunci când luptele din Ucraina vor înceta, refugiații vor continua să vină din cauza  deteriorării semnificative a condițiilor de viață,  ca urmare a agresiunii rusești. Așa că nu aș spune că numerele scad. Din contră, cred că o să crească sau că există posibilitatea să crească. „În ceea ce îi privește pe refugiații care vin în România, noi i-am primit pe toți, indiferent de cetățenie. Bineînțeles, majoritatea dintre ei sunt refugiați ucraineni și în principal mame și copii. Mulți dintre ei rămân și în România și, chiar la acest moment, aproximativ 80.000 au rămas în România, iar o treime dintre aceștia sunt copii. Le oferim condiții pentru înscrierea la școli și la universități, pentru elevi/studenți. Totodată, le-am oferit îngrijire medicală gratuită, asistență, adăpost, orice a fost nevoie ca ei să se simtă confortabil, sau cât de confortabil se poate, în condițiile date”, a precizat șeful diplomației române.

Potrivit acestuia, foarte multe ONG-uri și cetățeni români, cetățeni obișnuiți, s-au mobilizat, au dat dovadă de empatie și au sprijinit eforturile autorităților. Astfel, România va reuși să gestioneze cu succes primirea refugiaților din Ucraina.

„Cred că vom reuși și pe viitor să facem față și să primim pe toată lumea care vine și ne cere ajutorul pentru a intra în România, pentru a rămâne aici sau în tranzitul către alte țări. Și au fost deja mai mult de 90 de țări care ne-au cerut ajutorul pentru a-și evacua cetățenii. Mai mult de 20 de misiuni diplomatice care se aflau la Kiev au fost, de asemenea, evacuate prin România”, a adăugat Bogdan Aurescu.
 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Mircea Geoană: Noul Concept Strategic al NATO va veni cu o abordare coerentă a celor cinci domenii operaționale ale Alianței și cu elemente „de o calitate și o sofisticare fără precedent”

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat sâmbătă, că noul Concept Strategic, ce urmează să fie aprobat săptămâna viitoare la summit-ul de la Madrid, va aduce o abordare coerentă, holistică a celor cinci domenii operaţionale ale NATO – terestru, aerian, naval, cibernetic şi spaţial -, cu elemente „de o calitate şi o sofisticare fără precedent”, scrie Agerpres.

„Vom veni, pentru prima dată, nu doar cu o prezenţă semnificativă, dar şi cu o abordare holistică, coerentă: terestru, aerian, naval, cibernetic, spaţial, cele cinci domenii operaţionale ale NATO. Vom veni cu elemente de prepoziţionare, vom veni şi vom trece de la poliţie aeriană la apărare aeriană, vom veni cu o nouă arhitectură de securitate în ceea ce priveşte zona de apărare antirachetă şi antibalistică. Sunt lucruri de o calitate şi de un nivel de sofisticare fără precedent şi mă bucur, ca român, să văd că ţara mea şi ţările nou venite în NATO, de la baltici până la Turcia, vor avea o altă generaţie de garanţii şi capabilităţi militare. Este o veste extraordinar de bună pentru România”, a spus Geoană, cu ocazia vizitei efectuate la Brigada 81 Mecanizată, însoţit de ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu.

Citiți și: Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

De asemenea, Mircea Geoană a subliniat „imensa importanţă strategică” a Mării Negre, ce va fi reflectată şi în Conceptul Strategic, această zonă reprezentând, în opinia sa, „imaginea mai largă a competiţiei între o Rusie agresivă, o Ucraină care îşi apără drepturile şi aliaţi care îşi apără teritoriul şi populaţiile”.

„Marea Neagră este cu adevărat o zonă de imensă importanţă strategică. Dacă vreţi, într-un fel de spaţiu micro, vortexul din Marea Neagră reprezintă imaginea mai largă a competiţiei între o Rusie agresivă, o Ucraină care îşi apără drepturile şi aliaţi care îşi apără teritoriul şi populaţiile. De aceea, zona Mării Negre va fi reflectată la justa sa importanţă în Conceptul Strategic”, a continuat Mircea Geoană. 

Potrivit acestuia, Conceptul Strategic nu are o dimensiune exclusiv geografică, va avea o dimensiune legată de provocările la nivel global.

„Intrăm şi suntem deja într-o zonă de competiţie a marilor puteri, suntem într-o zonă în care riscurile de securitate nu sunt exclusiv geografice, sunt şi transnaţionale, cibernetice, din spaţiu, probleme de rezilienţă, probleme de adoptare de noi tehnologii, impactul noilor tehnologii asupra securităţii şi apărării, de la quantum la inteligenţă artificială, de la biotehnologie la augmentare umană – sunt lucruri de care mă ocup la NATO şi care vor fi reflectate în noul Concept Strategic”, a mai afirmat Mircea Geoană.

Secretarul general adjunct al NATO a menţionat că săptămâna viitoare va fi aprobat un nou pachet de asistenţă specializată pentru Ucraina, care va viza şi pregătirea acestei ţări pentru tranziţia de la echipamente militare din era sovietică către echipamente moderne, de tip NATO. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

Published

on

© Bogdan Aurescu / Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 24 iunie, în sistem videoconferință, la Conferința ministerială internațională dedicată securității alimentare globale „Uniting for Global Food Security”, organizată la Berlin de Guvernul federal german, în calitate de președinție G7, în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei și al blocării exportului de cereale din porturile ucrainene.

Germania este, de asemenea, lider al Global Crisis Response Group, lansat de Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, și inițiator al Global Alliance for Food Security/GAFS, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministrul român al afacerilor externe a susținut o intervenție în cadrul sesiunii cu titlul „Eforturi diplomatice și acțiune umanitară urgentă”, prezidată de ministrul federal al afacerilor externe, Annalena Baerbock, și co-prezidată de secretarul de stat american Antony Blinken, ministrul indonezian al afacerilor externe, Retno Lestari Priansari Marsudi, și ministrul francez pentru Europa și afaceri externe, Catherine Colonna.

„Sunt onorat să mă alătur astăzi Conferinței ministeriale internaționale „Uniți pentru securitatea alimentară mondială”, găzduită la Berlin de colega și prietena mea, Annalena Baerbock. România este hotărâtă să continue să acționeze pentru a promova securitatea alimentară, să sprijine economia Ucrainei și să susțină eforturile globale în acest scop”, a scris Bogdan Aurescu pe contul său de Twitter.

 

Totodată, Conferința a reunit miniștri din state membre ale G7, precum și din țările donatoare cheie, cât și din cele mai vulnerabile și cele mai afectate țări, alături de instituții din sistemul ONU, reprezentanți ai fundațiilor filantropice și societății civile.

Cu acest prilej, ministrul Bogdan Aurescu a evocat provocările cauzate de invazia rusă în Ucraina la adresa securității alimentare globale, prin blocajul impus livrărilor de cereale din această țară către statele importatoare.

Subliniind importanța pe care România o acordă acestei crize, atât din perspectiva proximității față de Ucraina, cât și a nevoii de sprijin pentru economia țării vecine, șeful diplomației române a făcut apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj.

În acest context, ministrul român a prezentat eforturile concrete ale României de susținere a Ucrainei în livrarea cerealelor și rolul pe care porturile Constanța și Galați îl pot juca în plan regional. A fost menționată, de asemenea, necesitatea realizării unor coridoare de transport sigur în Marea Neagră.

„Trebuie să acționăm împreună acum, cu fermitate și pragmatism, pentru a preveni extinderea acestei crize și pentru a sprijini economia ucraineană devastată de război. În ultimele luni, România a pledat pentru soluții la nivel european și internațional, punând în același timp în acțiune mecanismele noastre naționale de acordare a unui sprijin direct”, a spus Bogdan Aurescu. 

La finalul Conferinței a fost adoptat documentul Berlin Ministerial Conference – Uniting for Global Food Security on 24 June 2022 – Conclusions by the Chairs. Documentul sintetizează, din perspectiva celor trei miniștri federali care au găzduit evenimentul, acțiunile întreprinse până în prezent și menționează viitoarele acțiuni avute în vedere.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut vineri, 24 iunie 2022, o convorbire telefonică cu ministrul afacerilor externe din Republica Coreea, Park Jin, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Dialogul dintre cei doi miniștri de externe s-a concentrat pe modalitățile de dezvoltare și aprofundare a relațiilor bilaterale, consolidate atât pe parcursul celor peste 30 de ani de relații diplomatice neîntrerupte, cât și în baza celor peste 10 ani de la ridicarea relațiilor bilaterale între cele două state la nivel de Parteneriat Strategic.

În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat interesul României pentru valorificarea la un nivel superior a oportunităților oferite de Parteneriatul Strategic, prin acțiuni susținute pentru aprofundarea dialogului politic și dezvoltarea cooperării economice și sectoriale, omologul coreean menționând domeniile energiei și industriei de apărare. La rândul său, ministrul coreean de externe a arătat că România este un partener foarte important al Republicii Coreea și că este deplin angajat în aprofundarea parteneriatului strategic.

„Am avut o excelentă convorbire astăzi cu Park Jin despre modalitățile de dezvoltare și aprofundare a cooperării noastre bilaterale, pe baza legăturilor noastre politice și economice în creștere. România este angajată să își consolideze Parteneriatul Strategic cu Republica Coreea, ceea ce este esențial pentru a răspunde provocărilor actuale”, a scris Bogdan Aurescu, pe Twitter.

 

Șeful diplomației române a salutat nivelul în creștere al schimburilor comerciale bilaterale, depășind pragul de 1 miliard de dolari în 2021, și a subliniat importanța consolidării pe mai departe a relațiilor economice româno-sud-coreene, prin valorificarea oportunităților disponibile și prin inițierea de noi proiecte în domeniile vizate de cele două părți.

A încurajat firmele și companiile sud-coreene să vizeze o prezență investițională cât mai puternică în economia românească. A reliefat, în context, importanța organizării cât mai curând a celei de-a zecea sesiuni a Comitetului Comun de cooperare industrială, pentru stimularea contactelor directe pe linie economică și a lansării de noi proiecte bilaterale concrete.

Totodată, au fost evidențiate eforturile și sprijinul autorităților sud-coreene în facilitarea achiziției de echipamente medicale necesare României în diferite etape ale combaterii pandemiei, precum și relevanța schimbului de bune practici în gestionarea pandemiei de COVID-19 și redresarea economică și socială sustenabilă.

Cei doi oficiali au efectuat, de asemenea, un schimb de opinii pe teme regionale, în vederea mai bunei înțelegeri reciproce privind deciziile de politică externă cu impact asupra evoluțiilor din proximitatea României, respectiv a Republicii Coreea. În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a prezentat evaluarea României asupra situației generate de războiul ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei și asupra impactului extins al acestuia pentru securitatea europeană, euroatlantică și globală, referindu-se la eforturile multidimensionale ale României în sprijinul Ucrainei, în plan umanitar și al transferului cerealelor ucrainene. Cei doi șefi ai diplomațiilor au reiterat condamnarea fermă a agresiunii ilegale ruse împotriva Ucrainei, iar omologul coreean a exprimat aprecieri deosebite pentru sprijinul umanitar acordat de România Ucrainei și refugiaților.

De asemenea, cei doi miniștri au discutat despre evoluțiile din dosarul nord-coreean, fiind remarcată apropierea pozițiilor privind necesitatea denuclearizării peninsulei coreene, necesară pentru asigurarea păcii și stabilității. În acest context, cei doi miniștri au subliniat necesitatea evitării efectuării unui nou test nuclear de către R.P.D. Coreeană.

În acest context, cei doi miniștri au agreat continuarea cooperării la nivelul forurilor multilaterale, inclusiv dialogul pe teme de securitate globală, în anticiparea participării la Summitul NATO de la Madrid, din 29-30 iunie 2022. În același timp, ministrul român a mulțumit părții sud-coreene pentru susținerea sa privind deschiderea negocierilor de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și adoptarea Foii de Parcurs privind aderarea țării noastre la Organizație, la 10 iunie 2022.

Cei doi miniștri au convenit, de asemenea, reluarea cât mai curând a agendei de vizite oficiale la București, precum și reluarea consultărilor politice cu caracter regulat. Astfel, ministrul Bogdan Aurescu a adresat omologului sud-coreean invitația de efectua o vizită, acceptată cu plăcere de cel din urmă. 

Continue Reading

Facebook

NATO8 hours ago

Mircea Geoană: Noul Concept Strategic al NATO va veni cu o abordare coerentă a celor cinci domenii operaționale ale Alianței și cu elemente „de o calitate și o sofisticare fără precedent”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

G713 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA1 day ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL5 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending