Connect with us

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu s-a întâlnit la Davos cu omologul austriac. România propune Austriei un plan de lucru pentru a debloca aderarea la Schengen

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut joi o întrevedere bilaterală cu ministrul federal pentru afaceri europene și internaționale al Republicii Austria, Alexander Schallenberg, în marja participării la lucrările Forumului Economic Mondial de la Davos, discuțiile dintre cei doi miniștri vizând subiectul aderării României la spaţiul Schengen, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. În ceea ce privește decizia anunțată de președintele Klaus Iohannis în urma discuției cu președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, de revenire la post a ambasadorului extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat omologului austriac faptul că această decizie reflectă, în primul rând, dorința României de a debloca situația curentă, de a avansa pe calea identificării unor soluții constructive și de facilitare a unui dialog dinamic, prin toate canalele disponibile.

Discuțiile s-au înscris în continuarea contactelor anterioare, anume discuția telefonică din 9 decembrie 2022 şi discuțiile bilaterale din marja reuniunii Consiliului Afaceri Externe din 12 decembrie 2022 pe care ministrul Bogdan Aurescu le-a avut cu omologul său austriac ca urmare a exprimării veto-ului austriac în cadrul reuniunii Consiliului JAI din 8 decembrie 2022.

Ministrul Bogdan Aurescu a adresat omologului austriac apelul părţii române la o atitudine constructivă de cooperare, de reconsiderare a poziției adoptate anterior și de avansare pe calea angajamentului spre dialog și deschidere din partea Austriei pentru identificarea, în perioada următoare, de soluţii pentru depășirea situației de blocaj determinate de poziția nefondată a Austriei.

Demnitarul român a făcut referire, în context, la faptul că așteptarea României privind aderarea la Schengen este considerată legitimă și deplin justificată de către toți ceilalți parteneri europeni, precum și de către instituțiile europene, care au recunoscut eforturile și progresele realizate de România, pe toate planurile, gradul de pregătire a țării noastre în aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen fiind confirmat, în repetate rânduri, de experții UE și ai statelor membre, cel mai recent cu prilejul celor două misiuni de evaluare care au avut loc în lunile octombrie și noiembrie 2022. 

Bogdan Aurescu a asigurat că România va continua să fie o parte a soluției pentru consolidarea securității și protejarea eficientă a frontierei externe a Uniunii Europene, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni. De asemenea, a subliniat că aderarea României este în avantajul Austriei: cu cât frontiera externă a UE – în cazul de față a României – este mai departe de frontierele Austriei, cu atât aceste frontiere sunt mai sigure și mai protejate.

În același timp, ministrul Bogdan Aurescu a arătat că România își menține deschiderea față de preocupările părții austriece legate de creșterea migrației ilegale, sens în care reiterează abordarea constructivă privind susținerea adoptării și implementării, la nivel european, a unor măsuri concrete de combatere a acestui fenomen și de întărire a frontierelor externe ale Uniunii, deși partea română respinge conexiunea artificială între aderarea la Schengen și evoluțiile la nivel european în materie de combatere a migrației ilegale, nefiind pe ruta migratorie a Balcanilor de Vest și nici sursă de mișcări secundare înspre Austria, după cum o arată în continuare foarte clar statisticile Frontex și ale altor agenții relevante.

Ministrul român de externe a comunicat omologului austriac dinamica foarte bună a cooperării cu preşedinţia suedeză a Consiliului UE, care a confirmat sprijinul activ pentru avansarea rapidă a acestui dosar, inclusiv în contextul declaraţiilor recente ale prim-ministrului suedez în plenul Parlamentului European, cu ocazia prezentării priorităților președinției, respectiv al asigurărilor ministrului suedez de externe, în discuțiile cu ministrul Aurescu din 11 ianuarie, când acesta a subliniat caracterul prioritar acordat aderării României de către președinția suedeză și faptul că aceasta va iniția în perioada care urmează un proces de consultări cu toți actorii implicați.

Bogdan Aurescu a evocat necesitatea restabilirii atmosferei de încredere în relația româno-austriacă în contextul impactului negativ pe care decizia Austriei de a respinge, prin vot, aderarea României la Schengen îl generează asupra relațiilor bilaterale.

Ministrul Bogdan Aurescu a luat notă de disponibilitatea exprimată de ministrul Alexander Schallenberg de a se implica în promovarea unei abordări constructive, de deschidere, în beneficiul relației bilaterale și al cooperării în plan european între România și Austria. De asemenea, a luat notă de poziția omologului austriac ca ministerele de interne din cele două țări să continue a fi implicate în principal pe dosar, iar ministerele de externe să faciliteze dialogul. Ministrul austriac a exprimat, de principiu, cu titlu preliminar, deschiderea pentru un plan de lucru care să vizeze tematica discutată. 

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu l-a informat pe ministrul Alexander Schallenberg  asupra demersurilor în curs ale părții române pentru promovarea, în continuare, a obiectivului aderării României la spaţiul de liberă circulaţie, sens în care a menţionat convorbirile recente avute cu o serie de omologi europeni și reconfirmarea de către aceștia a sprijinului ferm pentru o decizie pozitivă în cel mai scurt timp.

MAE reamintește în acest sens că recent ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut o serie de convorbiri și întrevederi bilaterale care au reconfirmat faptul că România poate conta pe implicarea constructivă și activă a partenerilor din UE pentru susținerea activă a obiectivului legitim al României privind aderarea la spațiul Schengen: cu ministrul afacerilor externe al Suediei, cu ministrul pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare al Spaniei, cu ministrul afacerilor externe al Danemarcei, cu ministrul afacerilor externe al Portugaliei, cu ministrul afacerilor externe al Poloniei, cu ministrul afacerilor externe al Cehiei, precum și primirea la București a ministrului afacerilor europene și proprietății de stat al Finlandei, respectiv participarea la evenimentul de lansare a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

Citiți și Klaus Iohannis a discutat cu președintele Austriei, la inițiativa părții austriece. Șeful statului a decis retrimiterea la Viena a ambasadorului Emil Hurezeanu în semn de deschidere pentru a găsi soluții privind aderarea României la Schengen

În ceea ce privește decizia anunțată de președintele Klaus Iohannis în urma discuției cu președintele Austriei, Alexander van der Bellen, de revenire la post a ambasadorului extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat omologului austriac faptul că această decizie reflectă, în primul rând, dorința României de a debloca situația curentă, de a avansa pe calea identificării unor soluții constructive și de facilitare a unui dialog dinamic, prin toate canalele disponibile.

“Conform normelor dreptului diplomatic, un ambasador este acreditat pe lângă șeful statului țării gazdă, în acest caz președintele Van der Bellen. În acest context, este de reamintit că președintele Van der Bellen a declarat public după votul din Consiliul JAI că regretă profund decizia guvernului austriac de blocare a aderării României, care nu este de natură să contribuie la soluționarea problemelor legate de migrație, acestea neputând fi rezolvate decât prin demersuri comune la nivel european, și că speră că o soluție prin dialog va fi curând posibilă”, transmite MAE.

După cum este cunoscut, ambasadorul României în Republica Austria a fost chemat în țară pentru consultări, la data de 9 decembrie 2022, decizia părții române fiind, potrivit cutumelor diplomatice, un gest politic de exprimare a dezacordului ferm cu conduita Austriei. Revenirea ambasadorului este o deschidere suplimentară a României pentru cooperarea și utilizarea tuturor canalelor disponibile pentru atingerea obiectivului prioritar de aderare la Schengen cât mai curând posibil, conchide sursa citată.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Consiliul UE adoptă Actul privind infrastructura gigabit care asigură implementarea mai rapidă a rețelelor de mare viteză în UE

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adoptat Actul privind infrastructura gigabit care va înlocui Directiva privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă (BCRD) din 2014 și care asigură o desfășurare mai rapidă a infrastructurii rețelelor digitale în întreaga Europă.

Potrivit unui comunicat al instituției, noua lege vizează simplificarea și accelerarea implementării rețelelor de mare viteză, cum ar fi fibra optică și 5G, în vederea atingerii obiectivelor și țintelor de conectivitate ale Europei stabilite în Busola Digitală pentru acest deceniu.

”Adoptarea Actului privind infrastructura gigabit reflectă angajamentul nostru de a aborda problema poverii administrative și de a stimula implementarea rețelelor de mare viteză. Acest lucru le va permite cetățenilor noștri să navigheze mai repede și să aibă o experiență digitală mai bună folosind fibra optică sau 5G”, a declarat Petra De Sutter, viceprim-ministru belgian și ministru al administrației publice, întreprinderilor publice, telecomunicațiilor și serviciilor poștale.

Noul regulament vizează reducerea costurilor inutil de ridicate ale implementării rețelelor de mare capacitate, cauzate parțial de procedurile de acordare a autorizațiilor. Acestea din urmă vor fi simplificate printr-un mecanism obligatoriu de conciliere între organismele din sectorul public și operatorii de telecomunicații.  În plus, noua legislație va oferi mai multă transparență și va asigura o planificare eficientă pentru operatorii de rețele publice de comunicații electronice.

Pentru a asigura un acces mai bun al publicului și al întreprinderilor la serviciile societății informaționale, Actul privind infrastructura gigabit se referă, de asemenea, la implementarea și accesul la infrastructura fizică din interiorul clădirilor.

În plus, noua lege permite un anumit grad de flexibilitate pentru statele membre, cum ar fi derogări pentru infrastructura națională critică.

În cele din urmă, având în vedere că actualul plafon al prețurilor cu amănuntul pentru comunicațiile intra-UE reglementate va expira la 14 mai 2024, plafoanele actuale de 0,19 EUR pe minut pentru apeluri și de 0,06 EUR pe mesaj SMS sunt prelungite până la 30 iunie 2032 pentru a asigura protecția, în special pentru consumatorii vulnerabili.

Textul va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE în zilele următoare și va intra în vigoare la trei zile după această publicare. Noua lege se va aplica la 18 luni de la intrarea sa în vigoare, unele dispoziții specifice urmând să se aplice ulterior.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ungaria promite o președinție “central-europeană” a Consiliului UE și care să stopeze declinul Uniunii, prin lupta împotriva migrației și accelerarea extinderii în Balcani

Published

on

© Peter Szijjarto/ Facebook

Ungaria intenţionează să se axeze în cele şase luni în care va deţine preşedinţia Consiliului UE pe probleme care sunt importante pentru Europa Centrală, precum combatarea migraţiei ilegale, extinderea UE spre Balcanii de Vest şi securitatea energetică, a declarat vineri ministrul de externe Peter Szijjarto, într-o conferinţă de presă comună cu omologul ceh Jan Lipavsky, transmite MTI.

Szijjarto a remarcat că întrevederea are loc într-o perioadă extrem de dificilă, în care lumea să confruntă cu grave provocări, însă aceasta ar putea ajuta la întărirea experienţei comune a ţărilor Europei Centrale, pentru că acestea sunt cele mai afectate de consecinţele războiului din vecinătatea lor.

Unul din obiectivele principale ale viitoarei preşedinţii ungare a Consiliului UE, în a doua jumătate a anului, va fi să stopeze declinul comunităţii, iar celălalt să exercite o adevărată preşedinţie central-europeană, ceea ce înseamnă că Ungaria se va concentra pe teme care sunt importante pentru Europa Centrală, a spus Szijjarto, potrivit Agerpres.

O atenţie specială va fi acordată succesului luptei împotriva migraţiei ilegale, accelerării extinderii UE în Balcanii de Vest şi garantării securităţii energetice, a arătat el.

Comentând cu privire la extinderea UE în Balcanii de Vest, Szijjarto a criticat faptul că ţări candidate din regiune aşteaptă de peste 14 ani, ceea ce, în opinia sa, subminează credibilitatea politicilor UE.

“Aceasta este o situaţie care trebuie rezolvată, de aceea preşedinţia ungară (a Consiliului UE) are o agendă clară de a ajuta ţările din Balcanii de Vest să accelereze procesul de aderare”, a spus Szijjarto.

El a vorbit şi despre securitatea energetică, afirmând că atât Ungaria, cât şi Cehia au în plan dezvoltarea energiei nucleare şi, prin urmare, vor continua să se opună discriminării negative faţă de energia nucleară din partea Bruxellesului.

Tot potrivit lui Szijjarto, cooperarea în cadrul grupului de la Vişegrad – Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria – a jucat şi continuă să joace un rol important în strategia de politică externă a Budapestei. “Cooperarea în cadrul grupului de la Vişegrad contribuie la creşterea competitivităţii şi securităţii Europei Centrale şi ne aduce pe toţi mai aproape de realizarea obiectivelor noastre naţionale”, a subliniat el.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE prelungește cu un an sancțiunile împotriva persoanelor care încearcă să destabilizeze și să amenințe suveranitatea și independența R. Moldova

Published

on

© European Union, 2023 - Source: EP

Consiliul Uniunii Europene a decis vineri să prelungească până la 29 aprilie 2025 măsurile restrictive împotriva persoanelor responsabile de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Măsurile restrictive ale UE se aplică în prezent unui număr total de 11 persoane și unei entități.

Persoanele enumerate în cadrul regimului de sancțiuni al UE fac obiectul unei înghețări a activelor. De asemenea, este interzisă generarea de fonduri sau accesul la resursele economice puse la dispoziția acestora, fie direct, fie indirect. În plus, persoanelor fizice enumerate li se aplică o interdicție de călătorie, împiedicându-le să intre și să tranziteze teritoriile UE.

În concluziile sale din 21-22 martie 2024, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a oferi tot sprijinul relevant Republicii Moldova pentru a face față provocărilor cu care se confruntă ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și de a consolida reziliența, securitatea și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei și ale reprezentanților săi.

Măsurile restrictive ale UE au fost introduse pentru prima dată în aprilie 2023, la cererea Republicii Moldova, pentru a viza persoanele responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența acesteia, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea țării.

La 14 decembrie 2023, Consiliul European a convenit să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova, după ce liderii UE i-au acordat statutul de țară candidată la 23 iunie 2022.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA6 hours ago

România și Germania au marcat, în premieră, Ziua Prieteniei româno-germane. Ambasadorul Peer Gebauer, decorat de președintele Iohannis pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen afirmă că va crea postul de comisar european pentru apărare dacă va fi realeasă președintă a Comisiei Europene

ROMÂNIA12 hours ago

România are șansa să construiască primul centru de tratament inovator pentru pacienții cu afecțiuni oncologice din regiune, subliniază Alexandru Rafila, care speră că va demara licitația cel târziu în august

JAPONIA13 hours ago

UE și Japonia au semnat un memorandum de cooperare privind identitățile digitale și serviciile de încredere care va facilita fluxul de date în condiții sigure

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană investighează încălcarea de către Facebook și Instagram a Actului legislativ privind serviciile digitale

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Au fost lansate două instrumente de alertă în temeiul Actului privind serviciile digitale și al Actului privind piețele digitale

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Annalena Baerbock reiterează obiectivul clar al politicii germane privind situația din Orientul Mijlociu: coexistenţa paşnică a Israelului şi a unui stat palestinian independent

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Președinții american și egiptean au discutat despre acordul în curs de negociere privind încetarea focului în Fâșia Gaza

SUA16 hours ago

Antony Blinken atrage atenția asupra ”sprijinului incalculabil” pe care China îl oferă ”bazei industriale de apărare a Rusiei”: Reduce ”presiunea masivă” exercitată de Occident asupra acestui sector

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO2 days ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”

INTERNAȚIONAL6 days ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA7 days ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA7 days ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

INTERNAȚIONAL1 week ago

Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții

U.E.1 week ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

ROMÂNIA2 weeks ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

Trending