Connect with us

ROMÂNIA

România decide diminuarea relațiilor cu Austria după respingerea aderării la Schengen. Ambasadorul Emil Hurezeanu, chemat în țară pentru consultări

Published

on

© MAE

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat vineri chemarea în țară pentru consultări a ambasadorului României în Austria, Emil Hurezeanu, ca urmare a deciziei Austriei de a vota negativ decizia privind aderarea României la spațiul Schengen, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

MAE informează că, “având în vedere poziția Austriei de a vota negativ Decizia privind aderarea României la spațiul Schengen în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie 2022, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria, Emil Hurezeanu, a fost chemat în țară pentru consultări”.

Conform sursei citate, conducerea Ambasadei României la Viena va fi asigurată la nivel de însărcinat cu afaceri ad interim.

Potrivit cutumelor diplomatice, decizia părții române este un gest politic care subliniază poziția României de dezacord ferm cu conduita Austriei și indică decizia de diminuare a nivelului actual al relațiilor cu acest stat.

Decizia MAE vine după ce ministrul de externe Bogdan Aurescu a decis și convocarea la sediul Ministerului de Externe a ambasadorului Austriei în România pentru a respinge “ferm ca total inadmisibilă poziția Austriei de a vota negativ Decizia privind aderarea României la spațiul Schengen”. Totodată, MAE a subliniat că Austria s-a singularizat și autoizolat în cadrul Uniunii Europene.

De asemenea, acțiunile României vin să completeze pozițiile ferme exprimate joi seară de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă, drept reacții la decizia Austriei de a se împotrivi aderării României la spațiul de liberă circulație.


Citiți și

Klaus Iohannis, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: Riscă să afecteze unitatea europeană. România merita un vot favorabil și nu ne vom opri până nu vom adera

Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei


Austria și Olanda au votat joi, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație. În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen.

Austria este singura ţară din UE care s-a opus intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia a fost exprimată şi de către Austria și de către Olanda. Olanda și-a clarificat votul exprimat, explicând că este în favoarea aderării României la Schengen, așa cum au decis Guvernul și Parlamentul de la Haga, dar votul a fost negativ deoarece România a fost inclusă la pachet cu Bulgaria, Țările de Jos considerând că Sofia nu este pregătită să adere.

Ministrul de interne austriac Gerhard Karner anunțase joi dimineaţă că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, precizând că veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică. În același timp, reprezentanții Comisiei Europene, prin vicepreședintele Margaritis Schinas, au cerut un vot pozitiv pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul de liberă circulație. Susținere pentru România a fost manifestată și de Germania, Franța, Slovacia, Suedia și Spania, ultimele două fiind țările care vor deține anul viitor, câte șase luni, președinția Consiliului Uniunii Europene.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene, iar acordul de instituire a acestui spațiu, ce a fost semnat în 1985, reprezintă o bornă istorică pentru integrarea europeană. Spațiul Schengen este format din 22 de țări UE, iar din aceasta nu fac parte Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. O decizie de admitere a unui stat în spațiul Schengen poate fi adoptată numai în unanimitate la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Liderii Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei i-au scris Ursulei von der Leyen solicitând măsuri pentru protejarea fermierilor UE afectați de importurile ucrainene

Published

on

© Guvernul României

Uniunea Europeană ar trebui să reintroducă taxe vamale asupra produselor agricole ucrainene dacă afluxul acestor produse, ce împinge în jos preţurile pe pieţele UE, nu poate fi oprit prin alte mijloace, afirmă premierii din Bulgaria, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria într-o scrisoare transmisă vineri preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

După ce UE a suspendat taxele la import, contingentele şi celelalte măsuri de apărare comercială aplicabile exporturilor ucrainene către blocul comunitar, ca măsură de sprijin pentru Ucraina şi economia acesteia în contextul agresiunii ruse, amploarea pătrunderii produselor ucrainene, inclusiv cereale, seminţe oleaginoase, carne de pasăre şi zahăr, este “fără precedent”, notează în scrisoare premierii Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei și președintele Bulgariei.

Ucraina, unul dintre primii exportatori mondiali de cereale, şi-a văzut porturile de la Marea Neagră blocate după lansarea invaziei ruse în februarie 2022 şi a fost nevoită să găsească rute alternative pentru exportul cerealelor, prin Polonia şi România. Însă, în urma blocajelor logistice, mari cantităţi de cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în UE, au rămas pe pieţele statelor central şi est-europene, astfel că, prin scăderea preţurilor, au afectat fermierii locali.

În scrisoarea transmisă preşedintei Comisiei Europene, cei cinci premieri propun mai multe măsuri pentru limitarea distorsiunilor pe piaţă provocate de importurile ucrainene, adăugând că, dacă acestea nu vor da rezultate, ar trebui reintroduse tarife şi cote.

“Să sprijinim Ucraina, dar s-o facem în mod inteligent şi, mai presus de orice, să punem interesele ţării şi ale fermierilor polonezi pe primul loc”, a scris pe Twitter premierul polonez Mateusz Morawiecki.

Printre măsurile propuse în scrisoarea preluată de Reuters de pe website-ul guvernului polonez, este sugerată o soluţie comună între UE şi Programul Alimentar Mondial, care să asigure că cerealele ucrainene exportate nu rămân pe pieţele statelor UE.

De asemenea, şefii guvernelor celor cinci state central şi est-europene reiterează că este nevoie de suplimentarea fondurilor pentru ajutorarea fermierilor afectaţi şi de o dezvoltare mai rapidă a infrastructurii de transport pentru a ajuta astfel transportul bunurilor exportate din Ucraina.

Citiți și Premierii Ciucă și Morawiecki au deschis Forumul Economic România – Polonia: Cele două țări vor discuta “pe aceeași voce” cu Comisia Europeană pentru ca fermierii să nu mai fie afectați de exporturile ucrainene

Cei cinci premieri mai propun o revizuire a legislaţiei privind exporturile agricole pentru reglementarea volumului şi direcţiei afluxului de produse agricole.

Comisia Europeană a propus pe 23 februarie prelungirea cu un an a suspendării taxelor la import, a contingentelor şi a măsurilor de apărare comercială (cunoscute sub denumirea de “măsuri comerciale autonome”) aplicabile exporturilor ucrainene către Uniunea Europeană.

Prelungirea suspendării taxelor vamale şi a altor măsuri comerciale în cazul produselor ucrainene se adaugă altor iniţiative ale UE de susţinere a economiei ucrainene, în special aşa-numitele “drumuri de solidaritate” pentru exportul cerealelor ucrainene pe căi terestre.

Având însă în vedere creşterea semnificativă, în 2022, a importurilor anumitor produse agricole provenind din Ucraina în UE, executivul comunitar a inclus în propunerea sa un mecanism rapid de salvgardare pentru protejarea pieţei interne a UE, în caz că acesta este necesar.

Acest mecanism va permite, la iniţiativa unui stat membru al UE sau a Comisiei, reintroducerea taxelor vamale pentru un produs ucrainean dacă importul acestuia are un efect advers asupra pieţei europene a produselor similare sau direct concurenţiale.

Comisia Europeană a anunţat săptămâna trecută că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului Ucrainei cu UE ca metodă de sprijin după invazia ţării de către Rusia. Acest sprijin de 56,3 milioane de euro, finanţat din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), prevede alocări de 29,5 milioane de euro Poloniei, 16,75 milioane Bulgariei şi 10,05 milioane României, autorizând cele trei ţări să dubleze aceste sume prin ajutoare de stat.

Președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români, el criticând abordarea “ultra-birocratică” care pune sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei Europene cu privire la compensațiile de 10 milioane de euro acordare României pentru fermierii români afectați de importurile de grâne ucrainene. Drept reacție, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a asigurat că executivul european va analiza creșterea sumelor acordate drept compensație pentru fermierii din țările UE afectați de importurile de cereale ucrainene și și-a exprimat recunoștința pentru eforturile României în acest sens.

Continue Reading

ROMÂNIA

82 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă. 3.000 de români au fost uciși atunci de trupele sovietice din ordinul lui Stalin

Published

on

Astăzi se împlinesc 82 de ani de la tragicul eveniment de pe 1 aprilie 1941 când 3.000 de români din nordul Bucovinei, locuitori ai satelor de pe valea Siretului, au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România, dar au fost secerați de grănicerii sovietici la Fântâna Albă, un episod negru din istoria națională care este numit și „Katyn-ul românesc”.

1 aprilie 1941 – ziua Paștelui în acel an de război – rămâne data la care mii de oameni din mai multe sate din Valea Siretului și-au abondonat casele, gospodăriile și viața lor de până atunci pentru a reveni în patria-mamă, nebănuind vreo clipă că vor fi exterminați cu sânge rece de trupele Armatei Roșii. Mai mult decât atât, potrivit datelor istorice, NKVD (n.r. – o structură care se ocupa de rezolvarea unui număr mare de afaceri de stat ale Uniunii Sovietice, inclusiv activități de spionaj, informații etc. ) a lansat zvonuri potrivit cărora autoritățile sovietice le vor permite celor ce doresc să traverseze granița sovieto-română, posibilitatea să treacă liber și pașnic frontiera spre România.

Astfel, în duminica Paștelui din 1941, 3000 de români au format o coloană pașnică, purtând în față un steag alb și icoane, prapuri și cruci din cetină, și s-au îndreptat pas cu pas spre noua graniță sovieto-română.

Aproape de localitatea Fântâna Albă (în prezent, parte a regiunii ucrainene Cernăuți), la circa 3 km de granița română, îi așteptau trupele grănicerilor sovietici, relatează Adevărul.

Cercetătorii spun că masacrul de la 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă a fost unul orchestrat de sovietici. Cadavrele românilor au fost aruncate în gropi comune care fuseseră săpate dinainte. Unele victimele au fost îngropate de vii. Alţi români, prinşi la Fântâna Albă au fost arestaţi şi supuşi unor torturi cumplite. Au sfârşit într-o groapă comună dintr-un cimitir evreiesc peste care ruşii au aruncat var stins, mai precizează Adevărul.

Ca urmare, sovieticii au declanşat o operaţiune vastă de represalii împotriva românilor din Basarabia şi nordul Bucovinei. În luna iunie 1941, peste 13.000 de români au fost ridicaţi din casele lor şi deportaţi în  Siberia şi Kazahstan. Foarte puţini au supravieţuit. Ca urmare a regimului opresiv al ruşilor, românii din Basarabia şi Bucovina s-au împuţinat considerabil.  Potrivit statisticilor oficiale, populaţia românească a regiunii Cernăuţi a scăzut cu 75.000 de persoane între recensământul românesc din 1930 şi primul recensământ Sovietic în 1959. Unii cercetători susțin că sovieticii au avut un program intenţionat de exterminare a românilor.

Sângerosul masacru de la 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă nu a fost recunoscut niciodată de regimul sovietic. Autorităţile ucrainene au permis pentru prima dat în anul 2000 oficierea unei slujbe religioase la Fântâna Albă în memoria celor 3.000 de români uciși în drumul lor spre România.

Continue Reading

NATO

Ministrul apărării a pledat, la Washington, pentru elaborarea strategiei de securitate a SUA la Marea Neagră și includerea României în programul Visa Waiver

Published

on

© Angel Tîlvăr/ Facebook

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a pledat vineri, la Washington, pentru validarea de către Congresul SUA a propunerii legislative privind elaborarea unei strategii de securitate a Statelor Unite pentru Marea Neagră, precum și pentru includerea României, într-un timp cât mai apropiat, în programul Visa Waiver, informează MApN într-o serie de comunicate remise CaleaEuropeană.ro.

În cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează în Statele Unite ale Americii, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a avut joi, 30 martie, la Capitoliu, întâlniri cu președinții comisiilor Forțelor Armate din Senat și Camera Reprezentanților, senatorul Jack Reed, respectiv congresmanul Mike Rogers. 

Agenda de lucru a cuprins discuții privind situația de securitate la Marea Neagră și sprijinul acordat Ucrainei, în contextul invaziei ilegale, neprovocate și nejustificate a Federației Ruse în Ucraina, perspectiva cooperării bilaterale și a consolidării posturii forțelor SUA pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, precum și eforturile de modernizare și dezvoltare a infrastructurii în România, aliniate programelor de cooperare cu SUA, având în vedere angajamentele naționale pe palierul alocărilor bugetare pentru apărare.

 

Oficialul român a salutat împlinirea a trei decenii de la lansarea „State Partnership Program”, platformă care a asigurat dezvoltarea progresivă a cooperării dintre militarii români și cei ai Gărzii Naționale a statului american Alabama.

A mulțumit președintelui Mike Rogers, congresman din statul Alabama, pentru vizita făcută la București, la începutul lunii februarie și a evidențiat potențialul de consolidare a cooperării industriei de apărare din România cu cea din statul Alabama.

Angel Tîlvăr a transmis președinților celor două comisii că România rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite și a mulțumit pentru angajamentul consistent al forțelor SUA dislocate în țara noastră, în scopul consolidării securității spațiului euro-atlantic pe flancul estic, ca o dovadă clară a Parteneriatului strategic solid româno-american.

De asemenea, a apreciat eforturile administrației americane pentru elaborarea unei Strategii de securitate a SUA pentru Marea Neagră, punctând importanța validării, de către Congres, în perioada următoare, a propunerii legislative în acest sens.

Totodată, a menționat importanța pe care România o acordă respectării angajamentelor pe palierul repartizării echitabile a responsabilităților în cadrul NATO, prin alocarea unui procent de 2,5% din PIB pentru apărare începând cu anul 2023, din care un procent semnificativ este destinat achizițiilor de echipamente majore și activităților de cercetare-dezvoltare.  

Angel Tîlvăr a discutat cu parlamentarii americani și despre importanța includerii României în programul Visa Waiver.

El a exprimat apreciere pentru progresele înregistrate la nivelul legislativului american în vederea includerii României în programul Visa Waiver, asigurând că Guvernul României va lucra strâns cu autoritățile SUA pentru atingerea acestui obiectiv în cel mai scurt timp posibil.

“Având în vedere cadrul excelent al cooperării între țările noastre, asigurat, pe multiple paliere de Parteneriatul Strategic, includerea României, într-un timp cât mai apropiat, în programul Visa Waiver va contribui la creșterea  nivelului colaborării dintre țările noastre”, a declarat ministrul Tîlvăr.

Ministrul român a menționat, în context, rezultatele foarte bune ale celei de-a opta Reuniuni a Dialogului Strategic între România și Statele Unite ale Americii, care a avut loc la București, în luna martie, a cărei declarație finală precizează că: „România și Statele Unite rămân angajate să lucreze împreună pentru sprijinirea eforturilor României de a îndeplini criteriile stabilite prin lege pentru admiterea României în programul Visa Waiver”.

La 15 martie, senatorii americani Richard Durbin și Jeanne Shaheen au introdus, în Congres, un proiect de lege care recomandă includerea României în programul Visa Waiver. Intitulat “Romania Visa Waiver Act of 2023”, proiectul de act normativ reprezintă un pas legislativ important care marchează sprijinul Senatului american în contextul eforturilor României de a deveni stat membru al acestui program.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 hours ago

Liderii Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei i-au scris Ursulei von der Leyen solicitând măsuri pentru protejarea fermierilor UE afectați de importurile ucrainene

NATO3 hours ago

Presa britanică scrie că Ursula von der Leyen va candida la șefia NATO, deși aceasta este președinte al Comisiei Europene până la 30 noiembrie 2024

ROMÂNIA4 hours ago

82 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă. 3.000 de români au fost uciși atunci de trupele sovietice din ordinul lui Stalin

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Maia Sandu, alături de Zelenski la comemorarea unui an de la masacrele de la Bucea: Alegem să rămânem de partea lumii libere, credem în victoria Ucrainei și cerem dreptate

INTERNAȚIONAL4 hours ago

De la Beijing, premierul Spaniei îl încurajează pe Xi Jinping să meargă în Ucraina și să discute cu Zelenski despre planurile de pace

NATO4 hours ago

Ministrul apărării a pledat, la Washington, pentru elaborarea strategiei de securitate a SUA la Marea Neagră și includerea României în programul Visa Waiver

NATO4 hours ago

Nicolae Ciucă: Regiunea Mării Negre, o graniță sau punte geopolitică între Europa, Orientul Mijlociu și Asia. Importanța ei strategică nu mai poate fi ignorată în contextul războiului Rusiei în Ucraina

NATO4 hours ago

“București 9”: Aliații NATO de pe flancul estic solicită o apărare înaintată, creșterea prezenței SUA și tratarea Ucrainei și R. Moldova ca elemente importante ale arhitecturii de securitate europene

ENGLISH20 hours ago

130 years of social democracy in Romania. Marcel Ciolacu: PSD brought the country into the family of nations that base their existence on democracy, paving the way for NATO and EU membership

NATO20 hours ago

Mandatul lui Mircea Geoană de secretar general adjunct al NATO a fost prelungit cu un an, până la 16 octombrie 2024

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Maia Sandu, alături de Zelenski la comemorarea unui an de la masacrele de la Bucea: Alegem să rămânem de partea lumii libere, credem în victoria Ucrainei și cerem dreptate

INTERNAȚIONAL4 hours ago

De la Beijing, premierul Spaniei îl încurajează pe Xi Jinping să meargă în Ucraina și să discute cu Zelenski despre planurile de pace

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen dorește o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China”: Relațiile vor fi definite de modul cum Beijingul se raportează la războiul lui Putin. Echilibrul de putere în relația cu Rusia este în favoarea Chinei

MAREA BRITANIE2 days ago

Regele Charles al III-lea, la Berlin: Regatul Unit și Germania “sunt alături” de Ucraina în “apărarea libertății și suveranității” în fața unei agresiuni neprovocate

ROMÂNIA3 days ago

VIDEO Klaus Iohannis, la summitul pentru democrație organizat de SUA: România este un cap de pod al democraţiei în regiunea noastră. Vom continua să protejăm ce am realizat

ROMÂNIA5 days ago

Înainte de vizita șefului Consiliului European la Chișinău, Charles Michel și Klaus Iohannis condamnă tentativele Rusiei de a destabiliza R. Moldova și promit tot sprijinul din partea UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Șeful Consiliului European susține creșterea sprijinului UE pentru fermierii români: România a jucat un rol esențial care a adus venituri vitale Ucrainei

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu: România va apăra suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova și nu vom avea liniște până când nu se va vindeca definitiv de boala rusească

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Președintele Consiliului European vizitează Centrul operațional de coordonare al Poliției de Frontieră: Trebuie să luăm o decizie cât mai rapidă privind aderarea României la Schengen

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis se așteaptă că încrederea românilor în UE să revină după aderarea la Schengen: “Dacă e război la graniță și mai vine un refuz pe Schengen, este de înțeles că românii își pierd puțin răbdarea”

Team2Share

Trending