Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Boris Johnson, la primul și (poate) singurul său summit european: Avem un acord grozav. Extracția fiind făcută, construcția poate începe

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Acordul privind Brexit încheiat între Bruxelles și Londra și acceptat de liderii europeni înseamnă că ”noi, Regatul Unit, putem ieși din Uniunea Europeană ca un singur regat unit, împreună”, a declarat premierul britanic Boris Johnson, într-o conferință de presă susținută după ce liderii celorlalte 27 de state membre ale Uniunii Europene și-au dat acceptul cu privire la Acordul privind retragerea Marii Britanii din UE.

Johnson, care se află la primul său summit european după instalarea în funcția de prim-ministru în iulie 2019, a mulțumit negociatorului UE Michel Barnier și președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker pentru eforturile depuse.

Vreau să subliniez că este o înțelegere grozavă pentru țara noastră, pentru Regatul Unit. De asemenea, cred că este o înțegere grozavă și pentru prietenii noștri din UE”, a mai adăugat premierul britanic, pentru care primul său Consiliu European ar putea fi și ultimul, presa de la Bruxelles relatând că acesta va cina la Bruxelles și apoi se va întoarce la Londra.

Acordul ”noi Regatul Unit, putem ieși din Uniunea Europeană ca un singur regat unit – Anglia, Scoția, Țara Galilor, Irlanda de Nord – împreună”, a adăugat el, citat de The Guardian. Șeful executivului britanic a făcut aceste precizări, oarecum sensibile, având în vedere că Scoția ia în calcul organizarea unui nou referendum pentru obținerea independenței față de Marea Britanie.

”Și înseamnă că ne putem decide viitorul împreună. Putem lua controlul înapoi, așa cum se spune, asupra banilor noștri, granițelor noastre și legilor noastre. Și vom putea face acorduri de comerț liber în toată lumea”, a mai spus Boris Johnson, care a și-a afișat speranța că Parlamentul va vota, în sesiunea extraordinară de sâmbătă, acordul la care au ajuns Londra și Bruxelles și în urma căruia Marea Britanie ar putea părăsi Uniunea Europeană la 31 octombrie.

Johnson, care s-a adresat și liderilor europeni joi și a făcut un tur de masă pentru a-i saluta, a mai spus că Marea Britanie și ”prietenii și partenerii” din Uniunea Europeană pot construi relațiile lor.

Extracția fiind făcută, construcția poate începe”, a completat el.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene reunite în formatul articolului 50, fără Marea Britanie, și-au dat acceptul cu privire la Acordul privind retragerea Marii Britanii din UE și invită Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să adopte toți pașii necesari pentru ca acest acord să intre să intre în vigoare la data de 1 noiembrie 2019.

În declaraţie nu figurează vreo posibilă nouă amânare a Brexitului dincolo de data de 31 octombrie dacă Parlamentul britanic respinge acordul.

Uniunea Europeană și Marea Britanie au ajuns la un acord privind Brexit joi dimineață. Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare.

Acordul privind Brexit agreat joi este disponibil aici.

Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Regatul Unit este primul stat din Uniunea Europeană care a activat clauza de retragere din UE (art. 50) la 29 martie 2017. De atunci şi până în iulie 2019, când Theresa May a fost înlocuită de Boris Johnson, Parlamentul britanic a respins de trei ori rânduri acordul de retragere convenit între echipele de negociere ale Uniunii Europene și Marii Britanii.

Camera Comunelor va avea sâmbătă o reuniune extraordinară în cadrul căreia noul acord va fi supus la vot. Premierul conservator Boris Johnson le-a cerut deputaţilor să voteze documentul care permite o retragere ordonată a Regatului Unit din UE pe 31 octombrie.

Dar refuzul laburiştilor lui Jeremy Corbyn şi al unioniştilor nord-irlandezi (DUP) de a susţine acordul, plus opoziţia liberal-democraţilor faţă de ieşirea din UE, reduc considerabil şansele ca acesta să treacă de votul Camerei Comunelor. Conservatorii dețin 288 de mandate în Camera Comunelor, în timp ce numărul total al membrilor este 650. Astfel, o majoritate simplă poate fi constituită din minim 326 de parlamentari.

În această eventualitate, reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie, trebuie aprobată şi de liderii europeni.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, prima reacție după eșecul negocierilor pentru bugetul UE: România trebuie să beneficieze de fonduri substanțiale pentru coeziune și agricultură

Published

on

© European Union

Corespondență de la Bruxelles

Volumul total al bugetului pe termen lung al Uniunii Europene trebuie stabilit la un nivel suficient pentru a permite implementarea obiectivelor politice agreate la Summitul de la Sibiu și asumate de către toate statele membre prin Agenda Strategică, a transmis președintele Klaus Iohannis, vineri seară, în urma eșecului negocierilor din Consiliul European cu privire la viitorul cadru financiar multianual 2021-2027. În prima sa reacție după ce șefii de stat sau de guvern nu au ajuns la un acord privind viitorul buget multianual, președintele a precizat că discuțiile vor fi reluate, la o dată ulterioară, în perspectiva atingerii, cât mai curând posibil, a unui acord politic și a argumentat că România noastră trebuie să beneficieze de alocări naționale substanțiale pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună.

Într-un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro se precizează că în ciuda eforturilor susținute pentru avansarea către un acord final asupra viitorului buget, nu s-a putut ajunge la niciun rezultat in acest moment, pe fondul menținerii diferențelor de abordare dintre statele membre care solicită un volum total al bugetului de 1,00% din Venitul Național Brut (VNB) al UE27 și statele membre care pledează pentru un buget mai ambițios.

”Discuțiile vor fi reluate, la o dată ulterioară, în perspectiva atingerii, cât mai curând posibil, a unui acord politic”, arată sursa citată.

Discuțiile au avut ca bază propunerea revizuită de document de negociere (Negotiating-box), prezentată, în pregătirea reuniunii, de către Președintele Consiliului European, Charles Michel. Negocierile au fost intense, derulându-se, în runde succesive, atât în format plenar, cât și bilateral.

Ce a susținut președintele Klaus Iohannis

În cadrul discuțiilor, președintele Klaus Iohannis a apreciat eforturile președintelui Consiliului European de a lua în considerare așteptările și sensibilitățile statelor membre în raport cu elementele noului buget și a reiterat aspectele de interes prioritar pentru România. În egală măsură, a transmis disponibilitatea României de a contribui, de o manieră constructivă, la efortul comun de avansare în direcția unui acord.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat că volumul total al bugetului trebuie stabilit la un nivel suficient pentru a permite implementarea obiectivelor politice agreate la Summitul de la Sibiu și asumate de către toate statele membre prin Agenda Strategică. În acest context, șeful statului a pledat pentru o abordare echilibrată care să acomodeze, deopotrivă interesele specifice ale statelor membre, precum şi ale Uniunii în ansamblul său și care să permită demararea la timp a procesului de implementare.

Klaus Iohannis: România trebuie să beneficieze de alocări naționale substanțiale pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună

Din perspectiva României, Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța politicilor de coeziune și agricolă comună, argumentând rolul esențial al acestora pentru dezvoltarea și modernizarea întregii Uniuni. Președintele României a susținut că aceste două politici au o contribuție importantă la îndeplinirea noilor obiective asumate la nivel european, precum cele din domeniul digital și al schimbărilor climatice.

Președintele Klaus Iohannis a insistat pe necesitatea asigurării finanțării corespunzătoare a celor două politici în noul buget european, în sprijinul eforturilor de recuperare a decalajului de dezvoltare față de media Uniunii Europene. Pornind de la acest obiectiv, Președintele României a argumentat că țara noastră trebuie să beneficieze de alocări naționale substanțiale pentru aceste două politici.

Ce a discutat Klaus Iohannis la reuniunile bilaterale și multilaterale cu președintele Consiliului European și cu liderii statelor membre

În discuția bilaterală cu președintele Consiliului European, Președintele Klaus Iohannis a reluat solicitările și argumentația aferentă pentru aspectele de interes pentru România, atât în termeni de alocări, cât și de condiții de implementare. În context, Președintele României a solicitat asigurarea unor condiții mai flexibile de implementare, care să faciliteze accesul la fondurile europene și, în același timp, să permită adaptarea finanțării la nevoile specifice de dezvoltare ale României.

În acest sens, președintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea unei flexibilități sporite a transferului între fondurile aferente Politicii de Coeziune, menținerea regulii de dezangajare actuale, precum și menținerea nivelului de cofinanțare din actuala perioadă de programare. Totodată, referitor la Politica Agricolă Comună, Președintele României a susținut continuarea procesului de convergență externă a plăților directe, precum și creșterea nivelului alocărilor pentru dezvoltare rurală.

Pe parcursul derulării reuniunii extraordinare a Consiliului European, Președintele Klaus Iohannis a participat la o serie de reuniuni de coordonare, în diferite formate, respectiv cel al statelor membre susținătoare ale unei Europe ambițioase (statele prietene ale coeziunii), precum și la o reuniune cu grupul statelor membre net-contributoare la bugetul european.


Citiți și

Reuniune importantă la Bruxelles: Klaus Iohannis și alți 16 lideri europeni fac front comun pentru a obține un buget în interesul Europei și cetățenilor

Consiliul European: Klaus Iohannis s-a întâlnit cu liderii celor patru țări care se opun creșterii bugetului UE, la solicitarea acestora

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Angela Merkel și cu liderii statelor ”Prietenii Coeziunii”. Liderii europeni au intrat la summit cu o nouă propunere de buget UE

Klaus Iohannis, după prima zi a negocierilor de la Bruxelles: Președinții Consiliului European și Comisiei Europene sunt dechiși propunerilor României privind bugetul UE

Klaus Iohannis anunță un ”nou summit” privind bugetul UE: ”Rezultatul este dezamăgitor. Șansele nu sunt mai bune astăzi decât au fost ieri”


Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniuni din plen.

”Din păcate, astăzi am observat că nu a fost posibil să ajungem la un acord. Am observat că avem nevoie de mai mult timp. Știm că acest buget european este un subiect foarte dificil, este o negociere foarte dificilă, mai ales după Brexit și diferența dintre 60 și 75 de miliarde de euro. Am muncit foarte mult pentru a încerca să conciliem diferitele preocupări, interesele diferite, opiniile diferite de pe agendă. Dar avem nevoie de mai mult timp. Înseamnă că vom vedea în viitor cum este posibil să lucrăm pe acest subiect pentru a reuși, pentru a obține un acord în Consiliu, să avem unanimitate în Consiliu”, a spus președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferință de presă, alături de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, la finalul summitului.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Eșec în Consiliul European: Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE nu s-au pus de acord privind bugetul european 2021-2027. Un nou summit este așteptat în luna martie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la Bruxelles

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniuni din plen.

”Din păcate, astăzi am observat că nu a fost posibil să ajungem la un acord. Am observat că avem nevoie de mai mult timp. Știm că acest buget european este un subiect foarte dificil, este o negociere foarte dificilă, mai ales după Brexit și diferența dintre 60 și 75 de miliarde de euro. Am muncit foarte mult pentru a încerca să conciliem diferitele preocupări, interesele diferite, opiniile diferite de pe agendă. Dar avem nevoie de mai mult timp. Înseamnă că vom vedea în viitor cum este posibil să lucrăm pe acest subiect pentru a reuși, pentru a obține un acord în Consiliu, să avem unanimitate în Consiliu”, a spus președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferință de presă, alături de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, la finalul summitului.

Am anulat negocierile. Diferențele au fost pur și simplu prea mari”, a confirmat și cancelarul german, Angela Merkel, ea adăugând că nu este clar când va fi convocat următorul summit privind bugetul UE. 

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că faptul că liderii europeni au încercat, timp de două zile, să ajungă la un acord, arată „dedicarea” lor de a ajunge la un compromis. 

Suntem pe un drum bun“, a completat ea.

Citiți și Klaus Iohannis, prima reacție după eșecul negocierilor pentru bugetul UE: România trebuie să beneficieze de fonduri substanțiale pentru coeziune și agricultură

Summitul extraordinar al Consiliului European a început joi după-amiază și a fost întrerupt după patru ore de discuții, incluzând aici și un schimb de opinii cu președintele Parlamentului European, care i-a avertizat pe liderii europeni că actuala propunere de buget este inacceptabilă. Lucrările Consiliului European au fost întrerupte pentru a organiza reuniuni bilaterale, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu toți șefii de state sau de guverne prezenți, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis.

Întrevederile bilaterale s-au încheiat vineri dimineață, la ora 06:00, iar lucrările summitului ar fi trebuit reluate la ora 11:00.

Au urmat peste opt ore de negocieri în format bilateral și multilateral, iar după aproximativ 30 de ani de la începutul summitului în format 27, liderii europeni au decis că nu pot ajunge la un acord.


Citiți și

Reuniune importantă la Bruxelles: Klaus Iohannis și alți 16 lideri europeni fac front comun pentru a obține un buget în interesul Europei și cetățenilor

Consiliul European: Klaus Iohannis s-a întâlnit cu liderii celor patru țări care se opun creșterii bugetului UE, la solicitarea acestora

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Angela Merkel și cu liderii statelor ”Prietenii Coeziunii”. Liderii europeni au intrat la summit cu o nouă propunere de buget UE


Liderii s-au reunit în plen cu o propunere avansată liderilor Uniunii Europene de către președintele Consiliului European Charles Michel și de către președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.

Propunerea preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, a fost un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE. Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură, însă și politica agricolă comună a suferit tăieri în această propunere.

Ce document tehnic a adus Comisia Europeană la masa negocierilor: concesii pentru țările frugale, stimulente pentru coeziune și agricultură, 30% din buget pentru mediu, taxa pe plastic și un buget, per total, mai mic

Noul document de negociere apărut vineri seară a fost o propunere tehnică din partea Comisiei Europene care aduce anumite modificări propunerii formulate de președintele Consiliului European, Charles Michel, la 14 februarie și înaintat liderilor europeni pentru negocieri.

Potrivit documentului tehnic al Comisiei Europene, noua propunere de buget prevede o alocare național de 1,069% din Venitul Național Brut (rotunjit la 1,07%), însă conține concesii pentru cele patru state considerate ”frugale” – Austria, Danemarca, Suedia și Țările de Jos -, dar și anumite rabaturi pentru Germania.

De asemenea, este revizuită și o creștere a alocărilor pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună, considerate esențiale de cele 17 țări ce fac parte din grupul ”Prietenii unei Europe ambițioase”. În ce privește politica agricolă comună, și Franța are un interes major pentru suplimentarea propunerii bugetare.

Astfel, documentul propune o creștere cu 4,8 miliarde de euro pentru coeziune, însă este vorba despre bani noi și care sunt nealocați. Totodată, este prevăzută posibilitatea de transfer de fonduri între politica de coeziune și instrumentele bugetare pentru convergență și competitivitate. Mai mult, sunt cuprinse și flexibilități privind implementarea politicii de coeziune, incluzând aici posibilități de transfer de până la 15% între fonduri, regula de N+2 ani pentru absorbția fondurilor și creșterea cu 5% a ratei de co-finanțare din partea UE pentru regiunile ultra-periferice.

În ce privește politica agricolă comună, sunt prevăzute creșteri cu 2 miliarde de euro pentru plățile directe către fermieri și cu 2,4 miliarde pentru dezvoltare rurală, în ambele cazuri fiind vorba de bani noi și nealocați.

De asemenea, pentru a obține sprijinul Parlamentului European, care a criticat propunerea aflată în negociere la nivelul statelor membre, Consiliul European și Comisia Europeană propun creșterea finanțării pentru ambițiile privind neutralitatea climatică de la 25% la 30%.

Principalele domenii care înregistrează tăieri sunt programul de cercetare Horizon (900 de milioane de euro), programul pentru spațiu (9oo de milioane), instrumentele pentru vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională (500 de milioane). Cele mai mari tăieri par a se regăsi în privința mobilității militare (1,5 miliarde de euro).

În ce privește resursele proprii ale Uniunii, documentul listează taxa propusă pentru plastic. Impozitul pe plastic ar presupune aplicarea unei taxe de 80 de cenți pentru fiecare kilogram de ambalaj din plastic nereciclat, Comisia Europeană estimând că această taxă ar genera 6,6 miliarde de euro pe an.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Angela Merkel și cu liderii statelor ”Prietenii Coeziunii”. Liderii europeni au intrat la summit cu o nouă propunere de buget UE

Published

on

Corespondență de la Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis participă  la o nouă reuniune de coordonare cu omologii săi din statele membre ce fac parte din grupul ”Prietenii unei Europe ambițioase”, redenumit vineri din grupul ”Prietenii coeziunii” în urma unei prime runde de coordonare.

Iohannis și ceilalți 16 lideri implicați au discutat împreună cu cancelarul german Angela Merkel despre noua propunere avansată liderilor Uniunii Europene de către președintele Consiliului European Charles Michel și de Comisia Europeană.

Anterior, șeful statului a participat alături de premierul Bulgariei o întrevedere cu liderii ”statelor frugale” – Austria, Danemarca, Suedia și Țările de Jos -, la solicitarea acestora din urmă

Întrevederea a avut loc în contextul în care liderii europeni se află în impas în cadrul tratativelor privind bugetul UE, în principal din cauza opoziției celor patru state denumite ”F4 – frugal states” – Austria, Danemarca, Suedia și Țările de Jos – care își doresc o alocare mai mică națională pentru viitorul cadru financiar multianual.

După întâlnirea dintre Klaus Iohannis și ceilalți 16 lideri, la care a venit ulterior și Angela Merkel, cei 27 de șefi de stat sau de guvern s-au reunit în plen pentru a relua discuțiile oficiale la summitul Consiliului European.

Noul document de negociere, citat de Politico Europe, este o propunere tehnică din partea Comisiei Europene care aduce anumite modificări propunerii formulate de președintele Consiliului European, Charles Michel, la 14 februarie și înaintat liderilor europeni pentru negocieri.

Potrivit documentului tehnic al Comisiei Europene, noua propunere de buget prevede o alocare național de 1,069% din Venitul Național Brut (rotunjit la 1,07%), însă conține concesii pentru cele patru state considerate ”frugale” – Austria, Danemarca, Suedia și Țările de Jos -, dar și anumite rabaturi pentru Germania.

De asemenea, este revizuită și o creștere a alocărilor pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună, considerate esențiale de cele 17 țări ce fac parte din grupul ”Prietenii unei Europe ambițioase”. În ce privește politica agricolă comună, și Franța are un interes major pentru suplimentarea propunerii bugetare.

Astfel, documentul propune o creștere cu 4,8 miliarde de euro pentru coeziune, însă este vorba despre bani noi și care sunt nealocați. Totodată, este prevăzută posibilitatea de transfer de fonduri între politica de coeziune și instrumentele bugetare pentru convergență și competitivitate. Mai mult, sunt cuprinse și flexibilități privind implementarea politicii de coeziune, incluzând aici posibilități de transfer de până la 15% între fonduri, regula de N+2 ani pentru absorbția fondurilor și creșterea cu 5% a ratei de co-finanțare din partea UE pentru regiunile ultra-periferice.

În ce privește politica agricolă comună, sunt prevăzute creșteri cu 2 miliarde de euro pentru plățile directe către fermieri și cu 2,4 miliarde pentru dezvoltare rurală, în ambele cazuri fiind vorba de bani noi și nealocați.

De asemenea, pentru a obține sprijinul Parlamentului European, care a criticat propunerea aflată în negociere la nivelul statelor membre, Consiliul European și Comisia Europeană propun creșterea finanțării pentru ambițiile privind neutralitatea climatică de la 25% la 30%.

Principalele domenii care înregistrează tăieri sunt programul de cercetare Horizon (900 de milioane de euro), programul pentru spațiu (9oo de milioane), instrumentele pentru vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională (500 de milioane). Cele mai mari tăieri par a se regăsi în privința mobilității militare (1,5 miliarde de euro).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending