Connect with us

NATO

Camera Deputaților a aprobat proiectul privind achiziționarea sistemelor de rachete antinavă de la SUA. Legea merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare

Published

on

© Raytheon/ Facebook

Proiectul de lege care prevede cumpărarea de sisteme de instalații mobile de lansare rachete antinavă (SIML) bazate pe rachete NSM prin contract G2G (n.r. – Government to Government) cu SUA a fost aprobat miercuri în Camera Deputaților, for decizional, și va merge la promulgare către președintele Klaus Iohannnis.

Deputații au votat astfel favorabil legea pentru realizarea „Capabilității de luptă împotriva navelor de suprafață” aferentă programului de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML).

Anterior, legea a fost avizată cu amendamente de Comisia pentru Apărare a Camerei, după ce a fost aprobată de Senat pe 3 februarie.

Guvernul a transmis Parlamentului în luna ianuarie, pentru adoptare în regim de urgență, proiectul de lege pentru sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML).

Textul proiectului de lege prevede ca, pentru realizarea acestei capabilități, Guvernul României să atribuie Guvernului Statelor Unite ale Americii contracte de tip Letter of Offer and Acceptance (LOA), specifice Programului Foreign Military Sales – FMS, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă care va fi achiziționat include, fără a se limita la acestea, patru instalații mobile de lansare, platforme de comandă-control-comunicații, platforme de transport și încărcare-descărcare, senzori, suport logistic inițial, mentenanță și echipamente de testare, echipamente criptografice și cu regim special, asistență de specialitate, instruirea personalului la toate nivelurile necesare, implicit folosirea în luptă, echipamente de instruire, precum și baze de date specifice SIML.

Costurile programului de înzestrare “Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă”, în configurația cuprinsă în proiectul de lege care va fi înaintat Parlamentului, sunt estimate la 286 milioane USD, fără TVA, urmând ca valoarea exactă să fie stabilită în urma derulării procedurii de achiziție.

Citiți și România cumpără rachete antinavă din SUA. MApN: Departamentul de Stat a finalizat evaluarea cererii României și solicită aprobarea Congresului SUA

După adoptarea legii de către Parlamentului României, urmează o etapă de discuții și negocieri de natură tehnico-economică, pentru stabilirea configurației finale a sistemului și derularea achiziției, dar și opțiunile de realizare, prin cooperare tehnologică și industrială  a unei capacități de producție și realizare a mentenanței constituită la nivelul unui operator economic român, care va fi o capacitate strategică, așa cum este definită de Legea nr. 232/2016 (art. 5, lit. b).

Prin realizarea acestei capabilități, Forţele Navale Române vor dispune de un sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă nou, modern, testat, operațional și interoperabil în cadrul NATO, adaptat misiunilor actuale, împreună cu instruirea privind folosirea în luptă a sistemului şi actualizarea permanentă a bazelor de date specifice SIML, constituind  o necesitate esenţială ce va trebui satisfăcută în cel mai scurt timp posibil.

Luându-se în considerare durata de viaţă a sistemului de aproximativ 20 de ani, care poate fi prelungită ulterior prin modernizări succesive, se asigură Forţelor Navale Române certitudinea operaţională necesară şi instruirea pentru îndeplinirea corespunzătoare a misiunilor specifice pe termen mediu şi lung.

SIML reprezintă produsul militar destinat pentru apărarea zonelor costiere şi de litoral împotriva ameninţărilor navelor de suprafaţă, având capacitatea de a coopera cu nave, aeronave şi echipamente proprii şi ale aliaţilor, utilizând datele furnizate de către acestea şi viceversa, folosind sisteme de legături de date şi canale de comunicaţii protejate, pentru executarea atacului cu rachetele antinavă.

Obiectivul de înzestrare este planificat a fi realizat până în anul 2024.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO poate disloca în România Forța de reacție rapidă dacă va fi cazul, anunță Parlamentul după aprobarea din partea președintelui Klaus Iohannis

Published

on

© XVIII Airborne Corps/ Twitter

Plenul reunit al Parlamentului a luat act, în şedinţa de marţi, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care Legislativul este informat că Forţa de reacţie a NATO poate intra, staţiona sau tranzita România în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024.

“Pe fondul unei serii de crize suprapuse, în anul 2023, mediul internaţional a devenit tot mai puţin predictibil, instabilitatea fiind principala trăsătură a noii dinamici de securitate. În contextul competiţiei strategice dintre marile puteri şi a revalorizării abordărilor geopolitice în politica internaţională, starea de conflictualitate la nivel regional şi global s-a amplificat. Războiul din Ucraina a devenit pe parcursul anului 2023 unul de uzură, poziţional, însă evoluţia sinuoasă a acestuia nu a determinat Federaţia Rusă să renunţe la obiectivele iniţiale declarate ale invaziei”, se arată în scrisoarea preşedintelui Iohannis, transmisă Parlamentului, potrivit Agerpres.

Potrivit documentului citat, “în situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forţei de răspuns a NATO, cu capacitate de reacţie foarte ridicată – VJTF, în scopul dezamorsării crizei şi descurajării escaladării acesteia”.

“În funcţie de prevederile planurilor de răspuns în situaţii de criză, care se pun în aplicare la nivelul Alianţei, dislocarea pe teritoriul naţional a Forţei de răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată poate să includă această Forţă de răspuns a NATO în totalitate ori anumite componente ale acesteia, suplimentate cu elemente de comandă-control şi de sprijin, care se stabilesc ţinând cont de amploarea, tipul şi particularităţile operaţiei avute în vedere, în cadrul procesului de planificare operaţională de nivel strategic şi operativ derulat la nivelul comandamentelor responsabile ale Alianţei”, se detaliază în scrisoare.

Preşedintele Klaus Iohannis evidenţiază că, “pentru punerea în aplicare, în intervalul de timp foarte scurt avut la dispoziţie – 72 de ore -, a măsurilor pregătite la nivel naţional în scopul recepţiei VJTF, este necesar să preexiste aprobarea pentru dislocarea sau tranzitarea acestei Forţe de răspuns a NATO pe teritoriul naţional”.

“În acest context, în urma analizei solicitărilor NATO şi luând în considerare situaţia de securitate din regiune, (…) informez Parlamentul României că am aprobat intrarea şi staţionarea în România a Forţei de răspuns/de reacţie a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată (VJTF/ARF) sau tranzitarea teritoriului naţional de către acestea, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024, precum şi mandatarea ministrului Apărării Naţionale pentru a aproba eventualele modificări în structura/compunerea VJTF care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2024”, se mai arată în scrisoare.

Forţa NATO de reacţie rapidă, denumită ”Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat” (Very High Readiness Joint Task Force – VJTF), a fost constituită în anul 2014 după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi a fost desfăşurată prima dată pentru apărarea colectivă a Alianţei după ce Rusia a atacat Ucraina în februarie 2022.

Forţa de Reacţie Rapidă a NATO (NRF) este activată să intervină în baza unei decizii prin consens a Consiliului Nord-Atlantic.

Actualmente, Forța de Reacție Rapidă a NATO este dotată cu 40.000 de militari care pot fi mobilizați. Vârful de lance al acestei forțe – VJTF -, condus în 2022 de Franța, a fost dislocat în premieră în istoria Alianței, pe 26 februarie 2022, în România.

În 2024, Forța de reacție rapidă a NATO este condusă de Marea Britanie, care conduce și Steadfast Defender 24, cel mai mare exercițiu militar al NATO după Războiul Rece, în care 90.000 de soldați vor consolida apărarea Europei, punând în aplicare noile planuri de apărare regională.

Cel mai important exercițiu militar al NATO de după Războiul Rece – Steadfast Defender 24 – va avea o componentă care se va desfășura și în România, a declarat ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, în luna februarie, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro acordat în cadrul Conferinței de Securitate de la München.

Continue Reading

NATO

Țările baltice sunt “lideri în NATO” privind bugetele apărării și sprijinirea Ucrainei, afirmă Blinken la 20 de ani de la aderarea Estoniei, Letoniei și Lituaniei la Alianță

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Secretarul de stat american Antony Blinken a lăudat țările baltice pentru bugetele lor de apărare și pentru sprijinul acordat Ucrainei, numindu-le “lideri în NATO” în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o la Departamentul de Stat cu miniștrii de externe din Lituania, Letonia și Estonia, menită să marcheze împlinirea a 20 de ani de la aderarea celor trei țări la Alianța Nord-Atlantică.

“Acești trei aliați au fost lideri în NATO, contribuind în mod semnificativ la bugetele lor de apărare, fiind lideri în NATO și, de asemenea, lideri în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina într-un moment în care acest sprijin este absolut vital”, a declarat Blinken înainte de întâlnirea de la Washington, relatează presa din republicile baltice.

“Și cred că este o recunoaștere din partea tuturor celor trei țări, precum și a Statelor Unite, a mizelor care există atunci când vine vorba de sprijinul nostru pentru Ucraina”, a mai spus el, marcând aniversarea a două decenii de la aderare a celor trei țări după ce președintele Joe Biden a făcut același lucru în urmă cu două săptămâni în cazul Poloniei, primindu-i la Casa Albă pe președintele Andrzej Duda și premierul Donald Tusk la 25 de ani de la aderarea Poloniei la NATO.

 

Țările baltice plănuiesc să își majoreze cheltuielile militare la 3% din PIB anul viitor și se numără, de asemenea, printre cei mai mari susținători materiali ai Ucrainei în ceea ce privește ponderea bugetelor lor alocate în acest scop.

Potrivit raportului anual al NATO, în 2023, un număr de 11 state membre ale NATO au cheltuit cel puțin 2% din PIB pentru apărare. Doar în termeni procentuali, SUA (cu un buget militar de 3,24% din PIB) au fost detronate de Polonia, cu un procent de 3,92% din PIB reprezentând cheltuieli ale bugetului pentru apărare.

În 2023, au mai alocat cel puțin și peste 2% din PIB pentru Apărare țări precum Grecia (3,05%), Estonia (2,89%), Lituania (2,75%), Finlanda (2,46%), Letonia (2,37%), Marea Britanie (2,28%), Ungaria (2,07%), Slovacia (2,05%), Danemarca (2%).

În replică, ministrul de externe leton Krišjānis Kariņš a declarat că “suntem profund uniți în ceea ce privește valorile noastre fundamentale – libertate, democrație, statul de drept”.

“Și vedem că valorile noastre fundamentale, pe care societățile noastre le împărtășesc, sunt direct contestate în întreaga lume. În special în regiunea noastră, este vorba de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei – intrăm în al treilea an – și depinde de noi, cu eforturile noastre combinate, cu eforturile combinate ale NATO, să ne opunem acestui lucru și nu doar să spunem “Acest lucru este rău”, ci să ne asigurăm că acest rău nu are șansa de a se răspândi”, a continuat el.

La întâlnirea cu Blinken, ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a mulțumit SUA pentru prezența militară în regiune, afirmând că “legătura transatlantică este un factor-cheie în asigurarea securității europene și a unei ordini internaționale bazate pe reguli”.

“Prezența pe termen lung a trupelor americane în Lituania și în regiune este cel mai puternic și de neînlocuit factor de descurajare. Suntem recunoscători pentru batalionul american desfășurat în Lituania și pentru investiția în dezvoltarea capacităților comune de apărare”, a declarat ministrul lituanian de externe, citat într-un comunicat de presă.

Miniștrii de externe baltici și omologul lor american au discutat despre “probleme de securitate regională, continuitatea asistenței acordate Ucrainei și obiectivele-cheie ale summitului NATO de la Washington”, se arată în comunicat.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, secretarul Blinken și miniștrii de externe din țările baltice au afirmat forța Alianței NATO și rolul acesteia în asigurarea securității și prosperității în Europa, menționând în special importanța securizării flancului estic al NATO.

Secretarul i-a felicitat, de asemenea, pe cei trei miniștri de externe cu ocazia celei de-a 20-a aniversări în cadrul Alianței.

Continue Reading

NATO

Președintele sârb Aleksandar Vucic: Serbia nu va adera niciodată la NATO. Au vrut să ne distrugă patria

Published

on

© Aleksandar Vucic/ Facebook

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat duminică că țara sa nu va renunța niciodată la provincia Kosovo și Metohija și nici nu va adera la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), relatează agenția de presă Tanjug, preluat de Agerpres.

De Ziua Comemorării Victimelor Agresiunii NATO asupra Iugoslaviei, oamenii s-au adunat la Prokuplje pentru a aduce un omagiu victimelor bombardamentelor NATO.

„Au vrut să ne distrugă patria, să distrugă Serbia și să o dezmembreze, dar au eșuat”, a declarat Vucic la un eveniment de comemorare care a marcat aniversarea bombardamentelor NATO. „Au trecut 25 de ani, iar noi rămânem neclintiți… Nu vom consimți niciodată la dezmembrarea Serbiei! Kosovo și Metohija nu vor fi niciodată smulse de bunăvoie de lângă noi”, a subliniat el.

De asemenea, președintele sârb a menționat că Pristina a fost admisă ca membru asociat în Adunarea parlamentară a NATO şi că acesta este un alt motiv pentru care Belgradul nu va adera niciodată la Alianţa Nord-Atlantică.

„Mulţumim – acum ştim că noi nu vom adera niciodată la NATO şi că ne vom apăra şi proteja neutralitatea noastră militară. Iar când îi veţi admite (Kosovo) în Consiliul Europei, noi vom avea şi pentru asta un răspuns. S-a zis cu minciunile voastre, sancţiuni împotriva Pristinei şi toate celelalte. Lor le-aţi dat totul şi în schimb aţi pedepsit Serbia pe măsură”, a declarat Aleksandar Vucic la  într-un mesaj pentru ceea ce el a numit „falşii prieteni” ai Serbiei.

Kosovo și-a declarat unilateral independența față de Serbia în 2008. Serbia o respinge și consideră Kosovo ca fiind propria sa provincie.

Evenimentul a început cu o comemorare sumbră condusă de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe, Porfirije, care a subliniat ulterior în discursul său că bombardamentul a dezvăluit “profunzimea cruzimii umane atunci când cineva alege să abandoneze umanitatea”.

Președintele Republicii Srpska, Milorad Dodik, a condamnat încălcarea de către NATO a dreptului internațional și nepăsarea față de viețile nevinovate, lăudând în același timp sfidarea și rezistența Serbiei.

„Rămânem oameni demni, care ne prețuim libertatea”, a declarat Dodik, subliniind importanța unității, așa cum se reflectă în celebrarea pe scară largă a Zilei Comemorării.

În 1999, forțele NATO conduse de SUA au efectuat atacuri aeriene continue timp de 78 de zile împotriva Iugoslaviei, soldate cu peste 8.000 de civili morți sau răniți și aproape 1 milion de persoane strămutate.

În cadrul loviturilor au fost folosite bombe cu dispersie și bombe cu uraniu sărăcit, interzise de convențiile internaționale, care au provocat, de asemenea, distrugerea pe scară largă a infrastructurii.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.42 mins ago

Cehia a demascat o rețea finanțată de Rusia care descuraja țările din UE să continue sprijinul pentru Ucraina și a cărei activitate ajungea până în Parlamentul European

ROMÂNIA17 hours ago

Luminița Odobescu speră că Misiunea economică și comercială a Francofoniei în Europa Centrală și de Est va contribui la promovarea oportunităților de afaceri între companiile românești și cele din țările membre OIF

U.E.19 hours ago

Comisia Europeană elaborează planuri pentru instituirea unei diplome europene în învățământul superior

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Al 9-lea raport privind coeziunea relevă că șase din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se confruntă cu o diminuare a populației apte de muncă, fapt ce le plasează sau potențează riscul de a fi într-o ”capcană a dezvoltării”

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Premierul R. Moldova, primit de către Marcel Ciolacu la Palatul Victoria: România este partenerul care ne ajută să pășim pe calea spre aderarea la UE

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Maia Sandu: Cel mai bun mod de a celebra 106 de ani de la Unirea Basarabiei cu România este să devenim un stat liber, alături de România, în marea familie europeană

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

POLITICĂ21 hours ago

Nicolae Ciucă evidențiază creșterea schimburilor comerciale România – R. Moldova de la 1 la 3 miliarde de euro: Dezideratul este să ne regăsim împreună în UE

REPUBLICA MOLDOVA22 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

ROMÂNIA23 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: Pentru România, apartenența la Francofonie înseamnă împărtășirea valorilor și a idealurilor umaniste, care au conturat modernitatea noastră și destinul nostru european

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA22 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI23 hours ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE2 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL7 days ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Celine Gauer, responsabil în cadrul Comisiei Europene pentru implementarea PNRR, cere României să accelereze ritmul reformelor: Mesajul meu este unul al urgenţei. 2024 ”va stabili succesul sau eșecul țării”

Trending