Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Cancelarul Angela Merkel, înaintea reuniunii Consiliului European: Germania se pregătește temeinic pentru un Brexit fără acord

Published

on

Corespondență din Bruxelles – Teodora Ion 

Guvernul german se pregătește temeinic pentru un scenariu al unui Brexit fără acord, a avertizat cancelarul Angela Merkel, în discursul său susținut în fața Parlamentul german, înaintea unei reuniuni a Consiliului European definitorie pentru UE și Regatul Unit.

Foto: Bundesregierung

”În ceea ce privește o chestiune centrală, și anume dosarul nord-irlandez, din păcate nu există progrea. Nu vorbim doar despre integritatea pieței unice, ci despre păstrarea Acordului din Vinerea Mare, care a pus capăt violențelor de acum 20 de ani”, a precizat Merkel, potrivit The Guardian. 

În discursul său, cancelarul german a atras atenția asupra drepturilor cetățenilor britanici din Germania și celor germani din Marea Britanie, care ar putea fi afectate dacă nu va exista un acord de retragere.

Cum vom gestiona situația profesorilor care au cetățenie britanică și care sunt clasificați ca funcționari publici germani? Cum împiedicăm situația ca cetățenii germani să se confrunte cu dezavantaje atât în Marea Britanie, cât și în întreprinderile germane (care operează acolo)?”, s-a întrebat Merkel, arătându-se totuși încrezătoare privind obținerea unui acord.

În încheiere, aceasta a semnalat că ”deși dorim să evităm dificultățile, în final va exista întotdeauna o diferență între statutul de membru UE și parteneriat cu Uniunea Europeană, încheiat de pe poziția de stat terț”.

Marți seara, surse europene anunțau că negociatorul-şef pentru Brexit al Uniunii Europene, Michel Barnier, a propus prelungirea cu un an a perioadei de tranziţie care va urma ieşirii Regatului Unit din UE, în vederea deblocării negocierilor cu Londra, aflate în impas.

Posibilitatea extinderii cu un an a perioadei de tranziţie post-Brexit în vederea negocierii viitoarei relaţii între Londra şi UE vizează mai ales soluţionarea problemei frontierei între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, principalul punct de divergenţă al discuţiilor.

Publicaţia germană Frankfurter Allgemeine Zeitung a relatat marţi seară că executivul UE a propus ca perioada de tranziţie să fie prelungită dincolo de finalul anului 2020.

Citiți și:

O reuniune a Consiliului European cu mize importante pentru Regatul Unit și Uniunea Europeană. Liderii UE se așteaptă ca premierul Theresa May să vină cu ”propuneri concrete” pentru a depăși impasul privind Brexit-ul

Această propunere a survenit la Consiliul Afaceri Generale de la Bruxelles, unde Michel Barnier și miniștrii pentru afaceri europene din UE-27 au discutat pașii pentru a finaliza ceea ce se dorește a fi o retragere ordonată și predictibilă a Marii Britanii din Uniunea Europeană

Liderii statelor UE speră ca la Consiliul European din 17-18 octombrie să convină asupra unui acord final privind Brexitul care în principiu să fie acceptabil şi pentru guvernul de la Londra, astfel încât pe 17-18 noiembrie să se poată desfăşura un summit special la care ar urma să fie definitivată declaraţia politică privind viitoarele relaţii dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Reacțiile liderilor europeni la planul de redresare de 1,85 trilioane de euro anunță negocieri complicate: Emmanuel Macron invocă “o zi esenţială pentru Europa”, iar Angela Merkel avertizează că “este nevoie de timp”

Published

on

© European Union

Italia și Spania, principalele țări beneficiare ale planului de redresare economică propus de Comisia Europeană, au salutat miercuri pachetul financiar prezentat de șefa executivului european Ursula von der Leyen, care cuprinde un instrument de recuperare de 750 de miliarde de euro bazat pe granturi și împrumuturi și Cadrul financiar multianual clasic, ce pentru perioada 2021-2027 se va ridica la 1.100 de miliarde de euro. Planul gigantic, care trebuie negociat și aprobat de cele 27 de state membre în unanimitate, a fost primit în termeni pozitivi și la Paris sau Berlin, însă statele recunoscute pentru rigorile lor bugetare – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – preferă o redresare economică bazată exclusiv pe împrumuturi și nu pe subvenții bugetare, fapt care anticipează tratative îndelungate, deși instrumentele de finanțare ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021. Între timp, cancelarul german Angela Merkel, care se pregătește de preluarea președinției Consiliului UE la 1 iulie, a recunoscut că aprobarea acestei inițiativa va lua timp și nu va putea fi finalizată la summitul liderilor europeni anunțat și programat pentru data de 19 iunie de președintele Consiliului European, Charles Michel. La București, planul a fost salutat de prim-ministrul Ludovic Orban, într-o convorbire telefonică cu cancelarul Germaniei.

Conform unor documente citate de AFP, DPA și Bloomberg, Italia va fi principalul beneficiar al acestui plan, urmând să primească subvenţii şi credite ce însumează circa 172 de miliarde de euro, iar a doua ţară beneficiară a acestui plan este Spania, care va putea obţine subvenţii şi credite în total de circa 140 miliarde de euro. Surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că România va beneficia de peste 30 de miliarde de euro. 19,62 miliarde de euro vor fi acordate țării noastre sub formă de granturi, iar 11,58 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Uniunea Europeană “merge cu adevărat în direcţia indicată de Italia. Am fost descrişi drept vizionari pentru că am crezut (în acest plan) de la început”, a reacţionat Giuseppe Conte pe Twitter, citat de Agerpres.

Guvernul spaniol a primit ”pozitiv” pachetul financiar prezentat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, care ”cuprinde multe dintre cererile formulate de Spania” și care reprezintă o bună bază de negociere, se arată într-un comunicat al guvernului condus de Pedro Sanchez.

La rândul ei, Franţa a cerut statelor membre să susţină planul Comisiei, preşedintele Emmanuel Macron vorbind despre ”o zi esenţială pentru Europa’‘, iar Germania a salutat faptul că executivul european ”a preluat elementele iniţiativei franco-germane” privind constituirea unui fond european de redresare în urma pandemiei de coronavirus.

Însă cancelarul german Angela Merkel a avertizat şi ea la o conferinţă de presă că negocierile asupra planului de 750 de miliarde de euro vor fi ”dificile” şi nu se vor încheia până la summitul european din iunie. ”Obiectivul ar trebui să fie să găsim suficient timp în toamnă pentru ca parlamentele naţionale şi Parlamentul European să poată discuta” şi planul să intre în vigoare pe 1 ianuarie 2021, a mai spus Merkel.

Dar planul executivului european se loveşte de reticenţa câtorva state membre, în principal Olanda, Danemarca, Austria şi Suedia, grupul aşa-numit al ”frugalilor”, care ar fi preferat să susţină economia UE numai prin împrumuturi, şi nu prin subvenţii, aceste state dorind de asemenea reducerea contribuţiilor naţionale la bugetul UE.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a apreciat că planul Comisiei este ”punctul de plecare pentru negocieri”, repetând că preferă acordarea de credite, nu de subvenţii. ”Sunt ţări care trebuie să plătească (în cadrul planului), precum olandezii, suedezii, danezii şi noi. Prin urmare, fiind responsabili faţă de contribuabilii noştri, spun clar că suntem în favoarea împrumuturilor”, a precizat el.

În schimb, planul a fost salutat şi de Polonia, care ar fi a patra ţară beneficiară a acestuia,după Italia, Spania şi Franţa, cu subvenţii în valoare de peste 37 de miliarde de euro. Acest plan ”va fi benefic pentru Europa, va fi benefic pentru Polonia”, a spus premierul polonez Mateusz Morawiecki, care însă a descris şi el propunerea Comisiei drept un punct de plecare pentru negocieri.

Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație. Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit Ursulei von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

Finanțarea de 750 de miliarde de euro va fi direcționată prin programele UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu după 2058. De asemenea, cei 750 de miliarde de euro incluși în instrumentul de redresare vor fi investiți pe trei piloni: sprijinirea statelor membre pentru a face investiții și reforme, relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private și lecții învățate în urma crizei.

Instrumentul de 750 de miliarde de euro este superior propunerii de 500 de miliarde de euro lansată de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelarul german Angela Merkel. Însă, pachetul propus de Comisia Europeană prevede că 500 de miliarde de euro vor fi obținute de Comisia Europeană de pe piețele de capital și vor fi acordate statelor membre sub forma unor subvenții, ceea ce înseamnă că achitarea acestor datorii va putea fi realizată în comun, la nivel european.

Restul de 250 de miliarde vor fi acordate sub formă de împrumut pentru statele membre, ele reflectând propunerea celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – care se opun oricărei mutualizări a datoriilor la nivel european.

Planul constituie baza pentru negocierile dintre țările membre ale UE, care se confruntă cu dispute politice cu privire la cât de mult ar trebui să ofere o finanțare pentru redresare și dacă această finanțare ar trebui să fie sub formă de împrumuturi sau subvenții.

Potrivit Comisiei Europene, este necesar ca în cadrul Consiliului European, până în iulie, să se ajungă rapid la un acord politic cu privire la instrumentul Next Generation EU și la bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027, pentru a da un nou dinamism redresării și a oferi UE un instrument solid de relansare a economiei și de construire a viitorului.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, interviu în presa germană: UE trebuie prezentată așa cum este, cel mai bun proiect politic. Sunt dispus să fiu parte din soluție și nu din problemă, lucru care nu se aplică multor politicieni

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Uniunea Europeană este cel mai bun proiect politic al prezentului, iar România va continua să rămână o țară pro-europeană, a declarat președintele Klaus Iohannis într-un interviu pentru cotidianul german Aachener Zeitung, înregistrat în luna februarie și publicat la 19 mai, înaintea preconizatei decernări a Premiului “Carol cel Mare”, ceremonie amânată pe termen nedeterminat din cauza pandemiei de coronavirus.

“Uniunea Europeană are mulți ani în față, în care trebuie să modeleze un viitor pozitiv pentru cetățenii săi, pe baza problemelor sale. UE a demonstrat că are resursele și voința de a face față tuturor crizelor. Sunt dispus să fiu parte din soluție și nu parte din problemă. Acest lucru nu se aplică multor politicieni europeni în aceste zile”, a spus președintele.

Președintele Klaus Iohannis ar fi trebuit să primească, la 21 mai 2020, în orașul german Aachen, Premiul Internațional ”Carol cel Mare” pentru unitatea Europei, conform unei decizii a Societății Premiului Internațional ”Carol cel Mare” al orașului Aachen anunțate la 14 la decembrie 2019. În conferinţa de presă la care a fost anunţată decizia, preşedintele Societății, Jürgen Linden, a afirmat că această distincţie este menită să-l încurajeze pe Iohannis să continue să conducă ţara sa pe calea europeană. Ceremonia pentru acordarea premiului a fost amânată din cauza pandemiei de coronavirus.

În interviul acordat, Klaus Iohannis a subliniat că românii sunt pro-europeni și a vorbit despre faptul că destinul european al României este rezultatul unei istorii seculare, când mulți lideri politici și intelectuali au studiat în Germania sau Franța, lucruri care au favorizat apropierea substanțială a României de Europa occidentală.

Prin obținerea Premiului Carol Cel Mare, Klaus Iohannis se alătură astfel unui număr însemnat de lideri din Europa de Est care au primit acest premiu, precum Vaclav Havel sau Donald Tusk. Premiul, ce poartă numele împăratului fondator al Imperiului Carolingian supranumit “Părintele Europei”, este cea mai importantă distincție acordată vreodată unui om politic român.

Citiți și Klaus Iohannis: Premiul Carol cel Mare pe care îl primesc se datorează societății românești, care a reconfirmat atașamentul față de Europa și valorile sale

Referitor la această distincție, președintele a spus în interviul menționat că obținerea acestui premiu ajută România să se “portretizeze mai bine” la nivel european.

Întrebat despre diferențele între liderii politici europeni și atitudinea de îndepărtare de valorile UE a unora dintre aceștia, președintele Klaus Iohannis a spus că Uniunea Europeană trebuie prezentată pentru ceea ce este, anume “cel mai bun proiect politic al prezentului“.

“Fiecare politician are propria sa rețetă și propriul sau model. Cu siguranță nu vreau să mă compar cu alți politicieni. Fiecare este liber să se prezinte și politicile lor, după cum le consideră cel mai bine. Dar este foarte important să ne sprijinim Uniunea Europeană. Cetățenii noștri vor să vadă că politicienii de la cel mai înalt nivel cred în proiect. Dacă nu, oamenii ar pune la îndoială proiectul european”, a spus Iohannis.

Președintele a conchis, precizând că rețeta este una simplă: “Trebuie să trăiești ceea ce predici”.

Citiți și Președintele Societății Premiului “Carol cel Mare”: Klaus Iohannis este un pro-european convins, nu a devenit peste noapte naționalist

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE reacționează la planul franco-german: Ursula von der Leyen salută propunerea constructivă, iar Charles Michel face apel la toate țările UE “să lucreze într-un spirit de compromis”

Published

on

© Council of the European Union

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, “s-a bucurat de propunerea constructivă a Franţei şi Germaniei” pentru relansarea economiei europene după criza coronavirusului, arată un comunicat al executivului european.

Şefa executivului european a reacţionat la propunerea cancelarului german Angela Merkel şi a preşedintelui francez Emmanuel Macron privind un fond de relansare” de 500 de miliarde de euro pentru solidaritate şi creştere în UE.

Preşedinta Comisiei Europene trebuie să prezinte pe 27 mai propriul său plan pentru relansare economică pe continent.

“Această propunere (franco-germană) merge în sensul celei pregătite de Comisie, care va ţine cont de asemenea de punctele de vedere ale tuturor statelor membre şi ale Parlamentului European”, a adăugat ea, potrivit Agerpres.

Planul franco-german “recunoaşte amploarea provocării cu care se confruntă Europa şi pune accentul corect pe necesitatea de a găsi o soluţie care menţine bugetul european în centrul priorităţilor sale”, a adăugat Ursula von der Leyen, fost ministru în toate guvernele Angelei Merkel.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a salutat la rândul său într-o postare pe Twitter “un pas în direcţia cea bună”, dar a reamintit că “toate statele membre ar trebui să fie implicate” pentru “a ajunge la un acord”.

“Fac apel la cele 27 de state membre să lucreze într-un spirit de compromis imediat ce Comisia Europeană va depune o propunere”, a adăugat șeful Consiliului European.

Citiți și
Emmanuel Macron și Angela Merkel propun un plan de relansare europeană de 500 de miliarde de euro: Pentru prima dată în istorie, Franța și Germania au convenit asupra necesității unei datorii comune a UE
Franța și Germania propun crearea unei “Europe a sănătății”: Emmanuel Macron și Angela Merkel pledează pentru o suveranitate strategică în domeniul sănătății

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus luni un plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro pentru a face faţă impactului economic provocat de noul coronavirus, care a aruncat Europa într-o recesiune de o amploare istorică.

Declarația comună semnată de Emmanuel Macron și Angela Merkel este construită pe patru piloni: dezvoltarea unei suveranități în domeniul sănătății printr-o “strategie UE pentru sănătate”, un fond de redresare ambițios bazat pe solidaritate și creștere, accelerarea tranzițiilor ecologică și digitală și consolidarea suveranității și rezilienței industriale și economice a Uniunii Europene, cu accent pe acordarea unui nou impuls pieței unice.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending