Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Cancelarul Angela Merkel, înaintea reuniunii Consiliului European: Germania se pregătește temeinic pentru un Brexit fără acord

Published

on

Corespondență din Bruxelles – Teodora Ion 

Guvernul german se pregătește temeinic pentru un scenariu al unui Brexit fără acord, a avertizat cancelarul Angela Merkel, în discursul său susținut în fața Parlamentul german, înaintea unei reuniuni a Consiliului European definitorie pentru UE și Regatul Unit.

Foto: Bundesregierung

”În ceea ce privește o chestiune centrală, și anume dosarul nord-irlandez, din păcate nu există progrea. Nu vorbim doar despre integritatea pieței unice, ci despre păstrarea Acordului din Vinerea Mare, care a pus capăt violențelor de acum 20 de ani”, a precizat Merkel, potrivit The Guardian. 

În discursul său, cancelarul german a atras atenția asupra drepturilor cetățenilor britanici din Germania și celor germani din Marea Britanie, care ar putea fi afectate dacă nu va exista un acord de retragere.

Cum vom gestiona situația profesorilor care au cetățenie britanică și care sunt clasificați ca funcționari publici germani? Cum împiedicăm situația ca cetățenii germani să se confrunte cu dezavantaje atât în Marea Britanie, cât și în întreprinderile germane (care operează acolo)?”, s-a întrebat Merkel, arătându-se totuși încrezătoare privind obținerea unui acord.

În încheiere, aceasta a semnalat că ”deși dorim să evităm dificultățile, în final va exista întotdeauna o diferență între statutul de membru UE și parteneriat cu Uniunea Europeană, încheiat de pe poziția de stat terț”.

Marți seara, surse europene anunțau că negociatorul-şef pentru Brexit al Uniunii Europene, Michel Barnier, a propus prelungirea cu un an a perioadei de tranziţie care va urma ieşirii Regatului Unit din UE, în vederea deblocării negocierilor cu Londra, aflate în impas.

Posibilitatea extinderii cu un an a perioadei de tranziţie post-Brexit în vederea negocierii viitoarei relaţii între Londra şi UE vizează mai ales soluţionarea problemei frontierei între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, principalul punct de divergenţă al discuţiilor.

Publicaţia germană Frankfurter Allgemeine Zeitung a relatat marţi seară că executivul UE a propus ca perioada de tranziţie să fie prelungită dincolo de finalul anului 2020.

Citiți și:

O reuniune a Consiliului European cu mize importante pentru Regatul Unit și Uniunea Europeană. Liderii UE se așteaptă ca premierul Theresa May să vină cu ”propuneri concrete” pentru a depăși impasul privind Brexit-ul

Această propunere a survenit la Consiliul Afaceri Generale de la Bruxelles, unde Michel Barnier și miniștrii pentru afaceri europene din UE-27 au discutat pașii pentru a finaliza ceea ce se dorește a fi o retragere ordonată și predictibilă a Marii Britanii din Uniunea Europeană

Liderii statelor UE speră ca la Consiliul European din 17-18 octombrie să convină asupra unui acord final privind Brexitul care în principiu să fie acceptabil şi pentru guvernul de la Londra, astfel încât pe 17-18 noiembrie să se poată desfăşura un summit special la care ar urma să fie definitivată declaraţia politică privind viitoarele relaţii dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Summitul UE-Canada, marcat de omagii între Justin Trudeau și Donald Tusk: ”În fața populismului, am lucrat ca aliați puternici”/ ”Canada, cel mai apropiat partener transatlantic al UE”

Published

on

© Donald Tusk/ Twitter

Premierul canadian Justin Trudeau a salutat, miercuri, la Montreal, în deschiderea celui de-al 17-lea summit Uniunea Europeană – Canada, progresul pe care îl reprezintă, în opinia sa, acordul de liber-schimb CETA, în timp ce preşedintele Consiliului European Donald Tusk a apreciat că Ottawa este “cel mai apropiat partener transatlantic” al Uniunii, transmite AFP.

Trudeau, cel care s-a aflat în urmă cu doi ani și jumătate în plenul Parlamentului European la o zi după adoptarea acordului CETA dintre Uniunea Europeană și Canada, a afirmat că “CETA înseamnă mai mult decât simpla reducere a barierelor vamale şi intrarea pe noi pieţe, (…) cu CETA, facem comerţ altfel”

După intrarea sa în vigoare, provizoriu, în septembrie 2017, exporturile UE în Canada au crescut cu 15%, potrivit unui oficial european. Exporturile canadiene cu destinaţia UE au crescut cu 7% în 2018, comparativ cu anul precedent, ajungând la o valoare de aproximativ 44.5 miliarde de dolari (30 miliarde de euro), conform datelor furnizate de Ottawa.

“În faţa provocărilor cu care se confruntă lumea, fie că este vorba de contestarea statului de drept şi a multilateralismului sau a creşterii populismului, am lucrat împreună (…) ca nişte aliaţi puternici”, a declarat premierul canadian, aducând un omagiu lui Donald Tusk, care va părăsi funcţia europeană pe care o ocupă la sfârşitul anului, scrie Agerpres.

Canada “a devenit cel mai apropiat partener transatlantic” al UE, a apreciat preşedintele Consiliului European într-un moment în care relaţiile dintre cei 28 de membri ai UE şi SUA, în mod tradiţional foarte bune, traversează o zonă de turbulenţe după sosirea la Casa Albă a republicanului Donald Trump.

La mai puţin de 100 de zile până la alegerile legislative în care Trudeau candidează pentru un al doilea mandat, Tusk a salutat re-angajarea Canadei pe scena internaţională în cursul ultimilor 4 ani.”Canada a revenit, cu mult stil, în politica internaţională”, a estimat preşedintele Consiliului European.

Summitul UE-Canada se încheie joi, iar pe agenda discuţiilor se mai află subiecte precum combaterea schimbărilor climatice, un partenariat privind oceanele şi reformarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, precum şi principalele dosare de politică externă de pe scena internaţională. Lucrările summitului se vor încheia cu o declaraţie comună. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, președintele Consiliului European, cere Armeniei să pună capăt conflictului cu Azerbaidjanul asupra unei regiuni disputate

Published

on

© Donald Tusk/ Twitter

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, aflat pentru prima dată în vizită în Yerven, Armenia, a fost primit de Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan.

Discuția oficialilor de astăzi a subliniat punerea efectivă  Acordului de parteneriat dintre Uniunea Europeană și Armenia, ”un acord ambițios care sprijină modernizarea Armeniei. Uniunea Europeană va continua să acorde asistență tehnică și financiară pentru punerea  în aplicare a acestui acord.”, se arată în comunicatul Consiliului european.

“Conflictul nu are o soluţie militară şi are nevoie de una politică în conformitate cu dreptul şi principiile internaţionale”, a declarat Tusk.

În timpul vizitei sale, Donald Tusk a cerut Armeniei să pună capăt unui conflict de decenii cu vecinul său Azerbaidjan asupra regiunii disputate Nagorno-Karabah.  “Conflictul nu are o soluţie militară şi are nevoie de una politică în conformitate cu dreptul şi principiile internaţionale”, a declarat înaltul oficial al UE.

Peste 1.000 de persoane au fost ucise în confruntările sporadice care s-au succedat de la terminarea fazei active a conflictului, izbucnit după ce Armenia şi Azerbaidjanul au devenit ţări independente în urma destrămării Uniunii Sovietice.

“Ambele părţi ar trebui să arate reţinere şi să ia măsuri pentru a restabili o atmosferă care să conducă la pace şi discuţii reale”, a declarat Tusk. În această săptămână, Tusk vizitează fostele republici sovietice din cadrul programului Parteneriatul Estic, informează Agerpres.

Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută pe plan internaţional ca parte a Azerbaidjanului predominant musulman, dar este controlată de creştini separatişti armeni.

UE sprijină integritatea teritorială a Azerbaidjanului, a declarat Tusk anterior în această săptămână după ce s-a întâlnit cu preşedintele azer Ilham Aliev. El a exprimat în mod similar în timpul acestei vizite că nu există o soluţie militară la conflict.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul UE a aprobat recomandările pe țară din „semestrul european” 2019. Ce sarcini are de îndeplinit România în perioada 2019-2020

Published

on

©️ Calea Europeană
La 9 iulie 2019, Consiliul și-a adoptat recomandările și avizele pentru anul 2019 privind politicile economice, de ocupare a forței de muncă și bugetare ale statelor membre. Aceste decizii au fost luate în baza recomandărilor realizate de Comisia Europeană.
Adoptarea de astăzi reprezintă ultima etapă a „semestrului european” 2019, un proces anual de coordonare a politicilor economice, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.

Consiliul European a avut o dezbatere cu privire la recomandările specifice fiecărei țări la 20 iunie. Părțile referitoare la politica de ocupare a forței de muncă au fost aprobate de Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori din 8 iulie.

Potrivit executivului european, dezechilibrele macroeconomice continuă să fie corectate de statele membre dar sunt necesare măsuri suplimentare. Unele state membre continuă să aibă un nivel ridicat istoric al datoriei publice şi private, ceea ce reduce marja de manevră pentru rezolvarea şocurilor negative. Alte ţări se confruntă cu riscul unei supraîncălziri, pe fondul creşterii preţurilor locuinţelor şi a majorării costurilor cu forţa de muncă.

Ungaria și România au fost avertizate cu privire la existența unei abateri semnificiative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu în 2018 şi a recomandat Consiliului să sfătuiască cele două ţări să-şi corecteze această deviaţie, se arată într-un comunicat al executivului de la Bruxelles în care sunt prezentate recomandările specifice de ţară pentru 2019 din cadrul pachetului de primăvară al semestrului european.

La 14 iunie 2019, Consiliul a adoptat o nouă recomandare prin care s-a confirmat necesitatea ca România să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 4,5 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1,0 % din PIB. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2019, există riscul unei abateri de la ajustarea indicată în recomandarea din 2019.

Concret, Consiliul Uniunii Europene prezintă 5 recomandări pentru România, iar acestea trebuie aplicate în perioada 2019-2020:

1. Să asigure respectarea Recomandării Consiliului din 14 iunie 2019 de a corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Să asigure aplicarea integrală a cadrului fiscal-bugetar. Să consolideze respectarea obligațiilor fiscale și colectarea impozitelor.

2. Să protejeze stabilitatea financiară și soliditatea sectorului bancar. Să asigure sustenabilitatea sistemului public de pensii și viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon.

3. Să amelioreze calitatea și caracterul incluziv al educației, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate. Să asigure îmbunătățirea competențelor, inclusiv a competențelor digitale, în special prin sporirea relevanței pe piața forței de muncă a educației și formării profesionale și a învățământului superior. Să sporească acoperirea și calitatea serviciilor sociale și să finalizeze reforma venitului minim de incluziune. Să îmbunătățească funcționarea dialogului social. Să asigure stabilirea salariului minim pe baza unor criterii obiective, compatibile cu crearea de locuri de muncă și cu competitivitatea. Să îmbunătățească accesul la asistență medicală și eficiența sectorului sănătății din punctul de vedere al costurilor, inclusiv prin favorizarea tratamentului ambulatoriu.

4. Să axeze politica economică în materie de investiții pe sectorul transporturilor, vizând în special sustenabilitatea acestuia, pe sectorul energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pe eficiența energetică, pe infrastructura de mediu și pe inovare, ținând seama de disparitățile regionale. Să îmbunătățească procesul de pregătire și stabilire a priorităților în ceea ce privește proiectele mari și să se accelereze punerea în aplicare a acestora. Să îmbunătățească eficiența achizițiilor publice și să asigure punerea în aplicare integrală și sustenabilă a strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice.

Reamintim că problema infrastrcutrii din România a fost intens criticată de Consiliul European în raportul publicat azi: ”Calitatea infrastructurii, inclusiv în sectorul transporturilor rămâne redusă și limitează perspectivele de creștere ale României. În pofida unor investiții publice semnificative după aderarea României la Uniune, infrastructura fizică a țării rămâne subdezvoltată. Starea generală și fiabilitatea rețelelor rutiere și feroviare sunt precare. Infrastructura nu corespunde nevoilor în materie de trafic generate de o economie în expansiune. Rețeaua rutieră este una dintre cele mai puțin dezvoltate din Uniune, iar reforma sectorului feroviar înregistrează întârzieri.”

5. Să se asigure că inițiativele legislative nu subminează securitatea juridică, prin îmbunătățirea calității și a previzibilității procesului decizional, inclusiv prin consultări adecvate cu părțile interesate, prin evaluări efective ale impactului și prin simplificarea procedurilor administrative. Să consolideze guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending