Connect with us

CHINA

Capacităţile de producţie a energiei regenerabile existente la nivel mondial au înregistrat anul trecut o creştere record datorită Chinei și Statelor Unite

Published

on

© European Communities, 2001/ Source: EC - Audiovisual Service

Capacitățile de producție a energiei regenerabile existente la nivel mondial au înregistrat anul trecut o creștere record cu 260 de Gigawaţi, sau 10,3%, până la 2.799 de Gigawaţi, în principal datorită investiţiilor făcute de China şi SUA, a anunţat luni Agenţia Internaţională pentru Energie Regenerabilă (IRENA), transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Conform estimărilor IRENA, energiile regenerabile, cu precădere cele eoliană și fotovoltaică, au fost responsabile pentru 82% din noile capacități de producție a energiei electrice instralate în 2020.

Astfel, anul trecut, China, cel mai mare poluator mondial, dar și cea mai mare piață pentru energia verde, a construit capacităţi de producţie a energiei eoliene de 75 Gigawaţi şi capacităţi de producţie a energiei fotovoltaice de 49 de Gigawaţi, se arată în raportul publicat luni de IRENA.

În egală măsură, SUA au instalat în 2020 capacităţi de producţie a energiei regenerabile de 29 Gigawaţi, cu aproape 80% mai mult decât în 2019.

”Aceste cifre spun o poveste impresionantă. În pofida unei perioade dificile, 2020 marchează începutul unui deceniu al regenerabilelor. Costurile scad, pieţele de tehnologie curată sunt în creştere şi niciodată până acum nu au fost atât de clare beneficiile tranziţiei energetice”, a declarat directorul IRENA, Francesco La Camera.

În paralel, a avut loc o scădere a capacităţilor de producţie a energiei pe baza combustibililor fosili în Europa şi America de Nord, în state precum Rusia şi Turcia. Noile capacităţi construite în 2020 au scăzut la 60 de Gigawaţi, de la 64 de Gigawaţi în 2019, ceea ce dovedeşte o continuare a tendinţei de scădere a expansiunii combustibililor fosili.

În pofida creşterilor înregistrate în ultimii ani, energiile regenerabile sunt în continuare în urma altor forme de producţie a energiei, ponderea lor în capacitatea totală urcând cu doar puncte procentuale, comparativ cu 2019, până la 36,6%, a precizat IRENA.

Agenţia adaugă că mai sunt multe lucruri de făcut. Procesul de decarbonizare, destinat limitării efectelor schimbărilor climatice, va necesita o expansiune de zece ori a energiilor regenerabile până în 2050, adică investiţii de aproximativ 4.400 miliarde de dolari pe an.

Pentru a deveni neutră climatic până în 2050, Europa trebuie să își transforme sistemul energetic, care generează 75 % din emisiile de gaze cu efect de seră din UE.

În acest sens, Uniunea Europeană a adoptat la 8 iulie 2020 strategiile privind integrarea sistemelor energetice și pentru hidrogen, care vor deschide calea către un sector energetic mai eficient și mai interconectat, impulsionat de dublul obiectiv al unei planete mai curate și al unei economii mai puternice.

Citiți și:
Președinții Comisiei Europene și BEI pledează pentru un pact ecologic global: Trebuie să ne unim forțele pentru a ”face față provocărilor climatice”. Europa are instrumentele și abilitățile de a conduce prin exemplu

Strategia UE privind integrarea sistemului energetic va furniza cadrul pentru tranziția către o energie verde. Actualul model, în care consumul de energie în sectorul transporturilor, al industriei, al gazelor și al clădirilor are loc în diferite compartimente – fiecare cu lanțuri valorice, norme, infrastructură, planificare și operațiuni separate – nu poate asigura neutralitatea climatică până în 2050 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor; costurile schimbătoare ale soluțiilor inovatoare trebuie să fie integrate în modul în care ne exploatăm sistemul energetic. Este necesar să se creeze noi legături între sectoare și să se valorifice progresele tehnologice.

Integrarea sistemului energetic înseamnă că sistemul este planificat și exploatat ca un întreg, conectând diferiți purtători de energie, infrastructuri energetice și sectoare de consum al energiei. Acest sistem conectat și flexibil va fi mai eficient și va reduce costurile suportate de societate.

Strategia se bazează pe trei piloni principali:

  • În primul rând, un sistem energetic mai ”circular”, având în centru eficiența energetică. Strategia va identifica acțiuni concrete pentru punerea în practică a principiului ”eficiența energetică înainte de toate” și va utiliza mai eficient sursele locale de energie în clădirile sau comunitățile noastre. Există un mare potențial de reutilizare a căldurii reziduale din zonele industriale, din centrele de date sau din alte surse, precum și a energiei produse din deșeuri biologice sau din stațiile de epurare a apelor uzate. Inițiativa ”Valul de renovări ale clădirilor” va fi o parte importantă a acestor reforme.
  • În al doilea rând, o mai mare electrificare directă a sectoarelor de utilizare finală. Întrucât sectorul energiei electrice are cea mai mare pondere de surse regenerabile de energie, ar trebui să utilizăm din ce în ce mai mult energia electrică, acolo unde este posibil: de exemplu, în cazul pompelor de căldură din clădiri, al vehiculelor electrice în transporturi sau al cuptoarelor electrice din anumite industrii. O rețea de un milion de puncte de încărcare a vehiculelor electrice se va număra printre rezultatele vizibile, alături de extinderea energiei solare și eoliene.
  • Pentru sectoarele în care electrificarea este dificilă, strategia promovează combustibili mai puțin poluanți, inclusiv biocombustibili durabili și biogaz, precum și hidrogen regenerabil. Comisia va propune un nou sistem de clasificare și de certificare a combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon.

Strategia stabilește 38 de acțiuni pentru crearea unui sistem energetic mai integrat. Printre acestea se numără revizuirea legislației existente în domeniul energiei, sprijinirea financiară sau cercetarea și utilizarea de noi tehnologii și instrumente digitale, orientări pentru statele membre cu privire la măsurile fiscale și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili, reforma guvernanței pieței și planificarea holistică a infrastructurii, precum și o mai bună informare a consumatorilor.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CHINA

Șeful Pentagonului și ministrul chinez al Apărării, prima discuție telefonică în aproape un an și jumătate despre chestiuni legate de ”securitatea regională și globală”

Published

on

© Secretary of Defense/ Flickr

Șeful Pentagonului și ministrul chinez al Apărării, Lloyd Austin și Dong Jun, au avut marți prima convorbire telefonică în format de videoconferință după aproape un an și jumătate, într-o nouă dovadă că cele două superputeri doresc să menține liniile de comunicare deschise, în pofida tensiunilor care continuă, anunță AFP și EFE, citate de Agerpres.

Convorbirea, care a durat mai mult de o oră și în care partea chineză a pus accentul pe ”construirea unei relaţii militare care să evite conflictele şi confruntările”, are loc în contextul în care SUA dorește și depune eforturi în direcția consolidării alianței militare cu alte țări din regiunea Asia-Pacific pentru a stăvili influența Chinei.

”Secretarul Austin a subliniat importanța respectării libertății de navigație în largul mării, garantată de dreptul internațional, în special în Marea Chinei de Sud. De asemenea, a discutat despre războiul neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la recentele provocări din partea Republicii Populare Democrate Coreene (RPDC)”, precizează Pentagonul într-un comunicat, care stipulează că temele abordate au fost cele legate de ”securitatea regională și globală”.

Citiți și: Concomitent cu vizita lui Lavrov în China, șefa Trezoreriei SUA avertizează, de la Beijing, companiile chineze să nu susțină războiul Rusiei împotriva Ucrainei

În egală măsură, Austin a reiterat că ”Statele Unite rămân angajate față de politica de lungă durată privind o singură China, care este ghidată de Legea privind relațiile cu Taiwanul, de cele trei comunicate comune SUA-China și de cele șase asigurări, și a reafirmat importanța păcii și a stabilității peste strâmtoare”.

De cealaltă parte, Dong Jun a pus accentul pe importanța unei ”cooperări deschise şi pragmatice şi a acumulării graduale a încrederii reciproce”, pentru a ”deveni un pilon de stabilitate pentru dezvoltarea relaţiilor” între cele două ţări, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării chinez postat pe reţeaua de socializare Wechat.

Amintim că președintele Joe Biden s-a întâlnit în luna noiembrie cu liderul chinez Xi Jinping în cadrul forumului de cooperare economică Asia-Pacific de la San Francisco, fiind o încercare de a stabiliza relația tensionată dintre cele două națiuni, care au manifestat o neîncredere pe un trend ascendent una față de cealaltă, fapt ce a dus legăturile dintre cele două la cel mai scăzut nivel din ultima jumătate de secol.

Biden și Jinping au convenit atunci asupra unei serii de măsuri de consolidare a încrederii, inclusiv asupra reluării comunicării militare la nivel înalt, prima discuție în acest domeniu având loc la 22 decembrie între șeful Statului Major american Charles Brown și generalul chinez Liu Zhenli.

Aceast dialog din decembrie, anul trecut, a fost succedată la scurt timp, mai precis în ianuarie 2024, de cea de-a 17-a discuţie de coordonare a politicii de apărare între SUA şi China, prin vocile lui Michael Chase, asistenul adjunctului secretarului Apărării pentru China, Taiwan şi Mongolia, și a  generalului-maior Song Yanchao, director adjunct al biroului comisiei militare centrale pentru cooperarea militară internaţională.

Ulterior, la începutul lunii aprilie a acestui an, a avut loc o rundă de discuții la nivel de lucru privind Acordul consultativ militar și maritim (MMCA), pentru a totul să culmineze cu dialogul la nivel de miniștri. 

 

Continue Reading

CHINA

Cancelarul german Olaf Scholz a început o vizită de trei zile în China, pe fondul tensiunilor economice și războiului rus din Ucraina

Published

on

© Bundeskanzler Olaf Scholz/ Twitter

Cancelarul german Olaf Scholz a început o vizită de trei zile în China, axată pe tensiunile economice în creștere între cele două părți și pe diferențele de viziune privind războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, informează ABC News.

”Este important ca Beijingul să nu sprijine Rusia în războiul brutal împotriva vecinului său, Ucraina”, a declarat Scholz pentru ziarul Tageszeitung înainte de plecarea sa în China, potrivit Agerpres.

Să nu uităm că Beijingul a refuzat să critice decizia președintelui Putin de a declanșa un război ilegal împotriva Ucrainei și a menținut relațiile comerciale cu Rusia, cele două țări aliniindu-și politica externă, în antiteză cu ordinea internațională bazată pe reguli.

Ce mai lungă vizită oficială pe care Scholz o efectuează de când a preluat atribuțiile de cancelar va fi umbrită de atacul Iranului asupra Israelului și este urmărită pentru a vedea cât de mult va sprijini Germania investigația lansată de Uniunea Europeană asupra subvențiilor acordate de statul chinez producătorilor de vehicule electrice, temă care a devenit controversată, conform Reuters.

Scholz, care este însoțit de o delegație a mediului de afaceri, își va începe vizita în mega-orașul chinez sud-vestic Chongqing. Acesta va călători și în Shanghai și Beijing unde urmează să aibă întâlniri cu președintele Xi Jinping și premierul Li Qiang.

Înainte de această vizită, cancelarul german a condamnat atacul Iranului asupra Israelului, în legătură cu care oficiali germani au precizat că Beijingul ar putea juca un rol pozitiv în a detensionat escaladarea situației în Orientul Mijlociu.

China a avut o rol de mediator între Iran și Arabia Saudită, anul trecut. Cu toate acestea, poziția Berlinului față de Beijing a devenit mai critică după războiul din Ucraina.

Anul trecut, Germania a publicat, de asemenea, prima sa strategie privind China, descriind ”practicile neloiale” și riscurile pentru lanțurile de aprovizionare în cazul unui potențial conflict privind Taiwanul și îndemnând la ”reducerea riscurilor”.

În ciuda acestui fapt, China a rămas principalul partener comercial al Germaniei pentru al optulea an consecutiv în 2023, cu 254,1 miliarde de euro (271 miliarde de dolari) în bunuri și servicii schimbate între cele două părți, puțin mai mult decât ceea ce Germania a tranzacționat cu SUA.

Continue Reading

CHINA

Concomitent cu vizita lui Lavrov în China, șefa Trezoreriei SUA avertizează, de la Beijing, companiile chineze să nu susțină războiul Rusiei împotriva Ucrainei

Published

on

© Janet Yellen/ Twitter

Șefa Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a transmis luni un avertisment companiilor din China să nu exporte în Rusia produse care ar putea fi folosite pentru războiul Moscovei împotriva Ucrainei, relatează dpa, potrivit Agerpres.

“Am subliniat faptul că întreprinderile, inclusiv cele din China, nu trebuie să acorde sprijin material pentru războiul Rusiei şi că se vor confrunta cu consecinţe semnificative dacă o vor face”, a declarat Janet Yellen, la Beijing, la finalul vizitei sale în China, care coincide cu vizita la Beijing a șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov.

Toate băncile care transferă bani în Rusia pentru a aproviziona industria de apărare rusă cu produse militare sau de altă natură riscă, de asemenea, să facă obiectul sancţiunilor americane, a afirmat secretarul Trezoreriei SUA, potrivit unui comunicat.

Statele Unite au instituit deja o serie de sancţiuni împotriva unor companii chineze din motive legate de Rusia. Washingtonul a sancţionat de asemenea China din cauza unor presupuse încălcări ale drepturilor omului şi pentru a încetini capacitatea rivalului său de a produce semiconductori foarte avansaţi care ar putea oferi Beijingului un avantaj tehnologic, în special în domeniul militar.

Înalta oficialitate americană a sosit joia trecută în China. În cadrul întâlnirilor sale cu vicepremierul He Lifeng şi cu premierul Li Qiang, unul dintre subiectele principale a vizat capacitatea industrială excedentară a Chinei.

“În timpul convorbirilor, am subliniat din nou că Statele Unite nu caută să se decupleze de China. Cele două economii ale noastre sunt profund integrate, iar o separare totală ar fi dezastruoasă pentru ambele noastre economii”, subliniază şefa Trezoreriei americane într-un comunicat. Dar Yellen s-a arătat îngrijorată de unele aspecte ale economiei chineze care au “efecte negative asupra SUA şi a lumii”.

Deficitul comercial al SUA cu China a ajuns la aproape 280 de miliarde de dolari anul trecut, dat fiind faptul că a importat mult mai multe bunuri din China decât a exportat în această ţară.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO10 hours ago

Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței

NATO10 hours ago

Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică

U.E.17 hours ago

Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean

G717 hours ago

Miniștrii de externe din G7 reafirmă ”angajamentul față de securitatea Israelului” și avertizează că sunt gata ”să adopte noi sancțiuni” contra Iranului, cerând părților să evite o escaladare

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Charles Michel răspunde la atacurile lui Trump cu cifre: Sprijinul UE pentru Ucraina, 150 de miliarde de dolari. Nu vă lăsați intimidat de Putin, că noi nu suntem

NATO17 hours ago

MApN: Încă trei avioane de luptă F-16 achiziționate de la Norvegia au aterizat în România la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii

G717 hours ago

Țările G7 se angajează să consolideze apărarea aeriană a Ucrainei și vor analiza folosirea activelor rusești înghețate în sprijinirea Kievului

ROMÂNIA18 hours ago

Sebastian Burduja: Hidroelectrica și compania emiratează Masdar încheie un parteneriat de investiții verzi de 1,5 mld. de euro în România

U.E.18 hours ago

UE ar trebui să se folosească de politica comercială pentru a-și reafirma statutul de putere economică, reclamă Suedia și Finlanda, care deplâng abordarea ”mai defensivă și mai restrictivă”

U.E.20 hours ago

Finlanda cere ajutorul UE pentru a opri afluxul de migranți din Rusia

ROMÂNIA2 days ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA3 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA3 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ4 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ4 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending