Connect with us

ROMÂNIA

Cătălin Predoiu, întâlnire cu Laura Codruța Kövesi: Susținem extinderea competențelor Parchetului European pentru a putea ancheta încălcarea sancțiunilor UE

Published

on

© colaj foto ( European Union 2020 - Source : EP/ Cătălin Predoiu - Facebook )

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a avut o întâlnire cu procurorul-șef european, Laura Codruța Kövesi, aceasta din urmă mulțumind pentru ”măsurile deja luate în vederea susţinerii EPPO în România şi, în special, pentru asigurarea unui sediu adecvat”.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, cei doi oficiali au agreat necesitatea lansării, în viitorul apropiat, a unei noi proceduri de recrutare a procurorilor europeni delegaţi, având în vedere că încă 9 posturi din schema naţională sunt vacante.

Procurorul-şef european a apreciat menţinerea statu quo-ului legislativ care reglementează poliţia judiciară pusă la dispoziţia EPPO.

În cadrul întâlnirii, au fost abordate şi aspecte privind posibila modificare a Regulamentului 1939/2017, de înfiinţare a EPPO, stadiul legii de transpunere a Directivei 1937/2019 privind avertizorii de integritate şi modificarea normelor naţionale care transpun complet Directiva 1371/2017 privind protecţia intereselor financiare ale UE.

Oficialul european și-a exprimat în trecut îngrijorarea față de modul în care a fost transpusă în legislația națională Directiva UE a privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale drepturilor Uniunii (Directiva privind protecția avertizorilor de integritate), fapt pentru care a anunțat că analizează dacă această ”situație persistentă, coroborată cu cele mai recente evoluții”, impune sesizarea Comisiei Europene printr-un raport în vederea unei evaluări calitative aprofundate referitoare la încălcarea principiilor statului de drept.

Între timp, Comisia Europeană a decis să trimită țării noastre un aviz motivat în cadrul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru netranspunerea integrală a „Directivei privind protecția avertizorilor de integritate”, în contextul în care termenul limită a fost 17 decembrie 2021.

Revenind la întâlnirea dintre cei doi oficiali, ministrul Justiției a ținut să sublinieze că România a susținut și va susține ” în continuare Parchetul European şi vom face toate demersurile necesare bunei funcţionări a acestuia la nivel naţional”.

”În acelaşi timp, vom susţine toate iniţiativele Comisiei Europene şi ale Consiliului UE, prin care se urmăreşte consolidarea acestei instituţii şi extinderea competenţelor, inclusiv în ceea ce priveşte nerespectarea sancţiunilor UE”, a completat Predoiu.

Această idee le-a fost expusă miniștrilor Justiției din UE de către comisarul european Didier Reynders, cu prilejul unei reuniuni ce a avut loc la Luxemburg.

Amintim că executivul european a propus la finalul lunii mai ca încălcarea măsurilor restrictive impuse de UE să fie inclusă pe lista infracțiunilor incriminate de UE.

Acest lucru va permite stabilirea unui standard de bază comun în materie de infracțiuni și sancțiuni penale, aplicabil la nivelul întregii UE. La rândul lor, aceste norme comune ale UE vor facilita investigarea, urmărirea penală și pedepsirea încălcărilor măsurilor restrictive în toate statele membre.

Pentru ca noile prevederi să poată fi puse în aplicare, Consiliul Uniunii Europene, adică statele membre, și Parlamentul European, cealaltă instituție cu rol de co-legiuitor, trebuie să își dea acordul.

Statele membre au în vedere să extindă lista delictelor europene pe 24 octombrie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

Published

on

© Transparency International

Raportul anul al Transparency Internațional privind indicele de percepție a corupției relevă că marea majoritate a țărilor au eșuat în a lupta împotriva corupției, 95% dintre acestea înregistrând progrese reduse în acest capitol din 2017 încoace, informează Agerpres.

Conform unui comunicat al organizației, pentru anul trecut au fost clasificate după CPI 180 de ţări şi teritorii, fiecăreia fiindu-i atribuit un indice de la 0 (foarte corupte) la 100 (foarte corecte).

Media mondială a rămas nemodificată în ultimul deceniu, la valoarea de 43, în timp ce 26 de ţări au atins în 2022 minime istorice. În ciuda eforturilor, 155 de state nu au înregistrat progrese semnificative în combaterea corupţiei, unele aflându-se chiar în declin faţă de 2012.

Pacea mondială a suferit un declin în ultimii 15 ani, corupția fiind atât o cauză, cât și un efect al acestui fenomen Corupția subminează capacitatea guvernelor de a proteja oamenii și erodează încrederea publică, provocând amenințări de securitate tot mai multe și mai greu de controlat. Pe de altă parte, conflictul creează oportunități pentru corupție și subminează eforturile guvernelor de a o opri.

Transparency International atrage atenția că și țările cu scoruri ridicate la IPC joacă un rol în amenințările pe care corupția le reprezintă pentru securitatea globală. Timp de decenii, acestea au primit bani murdari din străinătate, permițând cleptocraților să își sporească averea, puterea și ambițiile geopolitice distructive.

”Liderii pot lupta împotriva corupției și pot promova pacea în același timp. Guvernele trebuie să deschidă un spațiu pentru a include publicul în procesul decizional – de la activiști și proprietari de întreprinderi la comunitățile marginalizate și tineri. În societățile democratice, oamenii își pot ridica vocea pentru a ajuta la eradicarea corupției și pentru a cere o lume mai sigură pentru noi toți”, a precizat Daniel Eriksson, directorul executiv al Transparency International.

Cu toate eforturile şi în ciuda unor progrese obţinute cu greu, CPI pentru anul 2022 arată scara enormă a corupţiei: peste două treimi din ţări (68%) au indici sub 50, calculaţi pe baza a 13 surse de date independente.

Țările cu cele mai consolidate instituții și democrații care funcționează în parametrii domină, de obicei, clasamentul. Danemarca se află în fruntea acestuia, cu un scor de 90 de puncte, urmată de Finlanda și Noua Zeelandă (87 de puncte). Norvegia (84), Singapore (83), Suedia (83), Elveția (82), Olanda (80), Germania (79), Irlanda (77) și Luxemburg (77) completează topul primelor 10 țări din acest an.

La polul opus, țările care trec prin conflicte sau unde libertățile individuale și politice sunt puternic restricționate se situează pe ultimele locuri în clasament: Anul trecut, Somalia (12 puncte), Siria (13 puncte), Sudanul de Sud (13 puncte), Venezuela (14 puncte), Yemen (16 puncte), Libia (17 puncte), Coreea de Nord (17 puncte), Haiti (17 puncte), Guineea Ecuatorială (17 puncte) și Burundi ocupă primele 10 poziții din coada topului.

Doar opt ţări au reuşit în ultimii cinci ani să îşi amelioreze semnificativ indicii, în timp ce zece state – inclusiv unele bine situate în ierarhie, cum ar fi Austria, Luxemburg sau Regatul Unit – au coborât vizibil. În restul de 90% din ţări, nivelul corupţiei a fost staţionar; de exemplu, România s-a situat anul trecut pe locul 63 din 180, în urcare cu o poziţie faţă de 2021, cu un punctaj de 43 de puncte din 100.

© Transparency International

Transparency International lansează o serie de recomandări la adresa guvernelor, care ar trebui să transforme combaterea corupției în principala sarcină a activităților.

Guvernele trebuie să acorde prioritate transparenţei, supravegherii instituţiilor şi angrenării complete şi semnificative a societăţii civile.

Principalele direcţii de acţiune ar fi, aşadar, întărirea controlului reciproc şi separarea puterilor; publicarea informaţiilor şi susţinerea dreptului de acces la informaţii; limitarea influenţei private, prin reglementarea activităţilor de lobby şi promovarea accesului liber la procesele de luare a deciziilor; combaterea corupţiei transnaţionale.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Comisia Europeană a aprobat, marți, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o măsură adoptată de România în valoare de 1,6 miliarde EUR pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Banca urmărește să sprijine dezvoltarea economică și socială, competitivitatea, inovarea și creșterea economică în întreaga economie a României.

Măsura adoptată de România

România a notificat Comisiei planurile sale de înființare a unei bănci naționale de dezvoltare cu un capital inițial de până la 1,6 miliarde de euro (7,9 miliarde RON). Banca va fi înființată ca entitate deținută integral de stat, cu Ministerul Finanțelor drept acționar; aceasta își va desfășura activitatea sub supravegherea Băncii Naționale a României.

Ajutorul se acordă sub forma:

(i) unei injecții de capital de până la 608 milioane de euro, din care se estimează că 10 milioane EUR vor fi primite în 2024 în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență,

(ii) unui grant în valoare de 1,4 milioane de euro și

(iii) unor garanții de stat în valoare de 992 milioane de euro.

Banca va avea sarcina de a remedia disfuncționalitățile pieței și de a sprijini dezvoltarea economică și oportunitățile de investiții. Aceasta va interveni pentru a asigura accesul la finanțare în domeniile în care nu există suficientă disponibilitate pe piață, axându-se pe furnizarea de finanțare întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv microîntreprinderilor și start-up-urilor. Banca poate sprijini, de asemenea, proiecte de infrastructură care vizează îmbunătățirea productivității în economia României, întrucât aceste proiecte necesită, de regulă, o finanțare pe termen lung care este dificil de asigurat pe piață.

Banca poate, de asemenea, să recurgă la finanțarea furnizată în cadrul instrumentelor financiare ale UE, cum ar fi programul InvestEU, canalizând finanțarea respectivă către întreprinderile și proiectele eligibile. Astfel, banca va sprijini investițiile de importanță strategică pentru Uniunea Europeană.

Evaluarea Comisiei

Comisia a evaluat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite ca ajutoarele de stat să faciliteze dezvoltarea anumitor activități economice sau a anumitor regiuni economice.

Comisia a constatat că:

  • măsura facilitează dezvoltarea anumitor activități economice într-o varietate de sectoare care se confruntă cu dificultăți în obținerea unui nivel suficient de finanțare de pe piață;
  • măsura este necesară și adecvată pentru a îmbunătăți accesul la finanțare pentru întreprinderile care întâmpină dificultăți în obținerea unui nivel suficient de finanțare de pe piață. Măsura este, de asemenea, proporțională, deoarece activitățile desfășurate de bancă vor viza efectiv disfuncționalitățile pieței, iar cuantumul finanțării primite este proporțional cu atingerea obiectivelor vizate;
  • măsura dispune de suficiente garanții pentru a evita efectele negative nejustificate asupra concurenței și a schimburilor comerciale în UE. În special, activitățile de finanțare ale băncii vor face obiectul unor măsuri menite să garanteze că investitorii privați nu sunt excluși, în cazul în care aceștia sunt dispuși să ofere finanțare întreprinderilor. Mai mult, dat fiind că sfera disfuncționalităților pieței poate evolua, Comisia a aprobat activitățile băncii pentru o perioadă determinată, și anume până la sfârșitul anului 2029. Orice prelungire suplimentară va trebui să fie notificată Comisiei în vederea aprobării..

Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat

Continue Reading

ROMÂNIA

Aurescu, convorbire telefonică cu ministrul de externe leton: Letonia susține ferm aderarea României la Schengen și consideră nejustificată întârzierea unei decizii

Published

on

© MAE

Șeful diplomației române Bogdan Aurescu a avut marți o “convorbire telefonică foarte bună” cu ministrul afacerilor externe al Letoniei Edgars Rinkevics, în care cei doi demnitari au abordat cooperarea privind securitatea flancului estic al NATO, deschiderea Ambasadei României la Riga și sprijinul ferm al Letoniei pentru aderarea României la Schengen.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, discuțiile dintre Aurescu și Rinkevics au avut ca subiect principal procesul aderării României la spațiul Schengen. 

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a transmis aprecierea deosebită pentru sprijinul constant al Letoniei pentru aderarea României la spațiul Schengen și a prezentat detaliat demersurile recente întreprinse pe plan diplomatic în vederea realizării acestui obiectiv, în dialogul cu partea austriacă, cu președinția suedeză a Consiliului UE și cu omologii din majoritatea statelor membre.

Ministrul Edgars Rinkēvičs a reiterat susținerea fermă a Letoniei pentru aderarea României la spațiul Schengen, apreciind că nu există niciun motiv ca aceasta să mai fie întârziată nejustificat, în condițiile în care România îndeplinește toate criteriile necesare. Oficialul leton a exprimat întreaga disponibilitate de continuare a unui dialog activ cu ceilalți parteneri europeni pe acest subiect.

Totodată, cei doi oficiali au salutat relațiile bilaterale politice excelente, construite pe un dialog constant la nivel înalt, având ca reper recent vizita oficială în Letonia, la 23 noiembrie 2022, a președintelui Klaus Iohannis.

Ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat cadrul foarte favorabil pentru aprofundarea, în continuare, a relațiilor româno-letone, inclusiv ținând cont de perspectiva deschiderii, în viitorul apropiat, a Ambasadei României la Riga. De asemenea, ministrul leton de externe a mulțumit pentru reluarea participării României, din acest an, la misiunile de poliție aeriană din statele baltice. La rândul său, ministrul Aurescu a salutat reluarea zborurilor directe regulate între capitalele celor două țări.

Cei doi miniștri au avut și un schimb de opinii privind perspectiva procesului de extindere a NATO prin aderarea Suediei și Finlandei, pe care ambele state o susțin activ, inclusiv prin demersuri diplomatice.

Ministrul Bogdan Aurescu a acceptat invitația omologului său de a efectua o vizită oficială în Letonia în acest an. 

Discuția lui Aurescu cu omologul leton a avut loc la o zi distanță după ce ministrul de externe a discutat la telefon și cu omologul lituanian, Gabrielius Landsbergis, tema prioritară fiind reconfirmarea susținerii pentru aderarea României la Schengen.

Șeful diplomației române a avut la acest început de an o serie de convorbiri și întrevederi bilaterale care au reconfirmat faptul că România poate conta pe implicarea constructivă și activă a partenerilor din UE pentru susținerea activă a obiectivului legitim al României privind aderarea la spațiul Schengen: cu ministrul afacerilor externe al Suediei, cu ministrul pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare al Spaniei, cu ministrul afacerilor externe al Danemarcei, cu ministrul afacerilor externe al Portugaliei, cu ministrul afacerilor externe al Poloniei, cu ministrul afacerilor externe al Cehiei, cu ministrul afacerilor externe al Sloveniei, cu ministrul afacerilor externe al Slovaciei, precum și primirea la București a ministrului afacerilor europene și proprietății de stat al Finlandei, respectiv participarea la evenimentul de lansare a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

În egală măsură, Aurescu s-a întâlnit în marja Forumului Economic Mondial de la Davos cu omologul său austriac, Alexander Schallenberg, căruia i-a propus un plan de lucru pentru a debloca aderarea la Schengen

Săptămâna trecută, la prima reuniune din acest an a miniștrilor de externe din UE, Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu omologii săi din ItaliaBelgiaCroațiaGermaniaPolonia și Olanda.

Mai mult, ministrul român de externe i-a găzduit vinerea trecută, în România, pe omologii săi din Franța și din Olanda, alături de care a semnat o declarația comună trilaterală privind politica externă și securitatea, în care miniștrii de externe olandez și francez afirmă că așteaptă cu nerăbdare aderarea României la Schengen.

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA11 mins ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

U.E.20 mins ago

30 de ani de Piață Unică: Rapoartele UE confirmă că piața internă stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor. România, țara cu cel mai mare deficit la transpunerea directivelor

Marian-Jean Marinescu44 mins ago

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

ROMÂNIA1 hour ago

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

ROMÂNIA2 hours ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

ROMÂNIA2 hours ago

Aurescu, convorbire telefonică cu ministrul de externe leton: Letonia susține ferm aderarea României la Schengen și consideră nejustificată întârzierea unei decizii

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Qatargate: Comisia pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European a votat pentru ridicarea imunității a doi eurodeputați

ENGLISH3 hours ago

Vasile Blaga considers that the result of the Austrian elections is more likely to hinder than help Romania in its efforts to join Schengen: Diplomatic efforts must continue

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul digitalizării, Sebastian Burduja: România, printre primele țări europene care reglementează politica de ”cloud first”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

FMI ajustează pozitiv previziunile privind creșterea economică globală în 2023

REPUBLICA MOLDOVA11 mins ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO3 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO4 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

Team2Share

Trending