Toți cei cinci eurodeputați ai partidului premierul olandez Mark Rutte s-au abținut marți la votul rezoluției Parlamentului European privind aderarea României la spațiul Schengen, un document non-legislativ aprobat cu o largă majoritate de 547 de voturi pentru. În același timp, majoritatea europarlamentarilor olandezi susțin aderarea României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație.
Potrivit listei voturilor, publicată de Parlamentul European, europarlamentarii Malik Azmani, Bart Groothuis, Jan Huitema, Caroline Nagtegaal, Catharina Rinzema s-au abținut la vot.
Ei fac parte din grupul Renew Europe și sunt membri ai partidului olandez de guvernământ Volkspartij voor Vrijheid en Democratie (VVD).
Abținerea la vot din partea eurodeputaților partidului VVD al lui Rutte transmite continuarea unui semnal de reticență din partea Țărilor de Jos.
Aflat săptămâna trecută într-o vizită în România, premierul olandez Mark Rutte a avut o atitudine rezervată. El a afirmat că Olanda nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen, însă a subliniat că trebuie îndeplinite toate condițiile, invocând Mecanismul de Cooperare și Verificare prin care România încă este monitorizată și problematica statului de drept.
De asemenea, europarlamentarul olandez Peter van Dalen, care aparține grupului PPE, a votat împotriva rezoluției care cere aderarea României la Schengen. Van Dalen este membru al partidului ChristenUnie, parte a coaliției de guvernare din Olanda alături de partidul lui Mark Rutte.
Însă, dintre europarlamentarii olandezi prezenți la votul rezoluției, 15 europarlamentari au votat “pentru”, 4 au votat împotrivă, 6 membri abținându-se, a arătat europarlamentarul român Siegfried Mureșan. Olanda are, în total, 29 de membri în Parlamentul European.
Într-o rezoluție non-legislativă, dar cu rol de declarație politică, adoptată marți cu o majoritate covârșitoare, Parlamentul European afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație, iar acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023.
Rezoluția a fost adoptată cu 547 voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri.
Constatând că spațiul Schengen este „una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene”, eurodeputații critică faptul că statele membre nu au luat încă o decizie privind admiterea Bulgariei și României, deși cele două țări îndeplinesc de mult timp condițiile necesare. Menținerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie și are un impact negativ asupra vieții lucrătorilor mobili și a cetățenilor, potrivit eurodeputaților. Obstrucționarea importurilor, a exporturilor și a liberei circulații a mărfurilor din porturi dăunează, de asemenea, pieței unice a UE.
Potrivit unui textului rezoluției consultat de CaleaEuropeană.ro, Parlamentul European ”reaminteşte că toate condiţiile necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria au fost deja îndeplinite de ambele state membre în 2011”,
În documentul de șapte pagini, Parlamentul European își reafirmă poziţia de lungă durată, astfel cum a fost exprimată în rezoluţia sa din 11 decembrie 2018, în sprijinul aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România şi se declară descurajat de faptul că, în ultimii 11 ani, Consiliul nu a reuşit să adopte o decizie privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, în pofida apelurilor repetate în acest sens, atât din partea Comisiei Europene, cât şi a Parlamentului European.
Totodată, eurodeputații salută ”disponibilitatea României şi a Bulgariei de a găzdui în mod voluntar o misiune de informare, ceea ce constituie o expresie a principiului cooperării loiale şi încrederii reciproce din partea acestor state, deşi au îndeplinit deja toate cerinţele legale şi nu există motive pentru evaluări suplimentare”.
Rezoluția a fost depusă de şase grupuri politice din Parlamentul European – PPE, S&D, Renew Europe, Verzi, Conservatorii și Reformiștii Europeni şi Stânga. Printre inițiatori se numără toți eurodeputații români.
Parlamentul European nu are nici o putere în procesul de aderare a unui stat membru la Schengen, dar rezoluțiile sale au rolul de declarații politice prin care eurodeputații pot intensifica presiunile adresa Consiliului UE, instituția abilitată să decidă asupra extinderii spațiului de liberă circulație.
Documentul este adoptat ca urmare a dezbaterii care a avut loc în sesiunea plenară din perioada 3-7 octombrie.
Susținută de peste un deceniu de către Comisia Europeană și Parlamentul European, aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen poate fi decisă printr-un vot în unanimitate la nivelul formațiunii Justiție și Afaceri Interne a Consiliului Uniunii Europene.
Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.
Eurodeputații au solicitat ca Bulgaria și România să fie pe deplin admise în spațiul Schengen în mai multe rânduri, de exemplu în rezoluția din 2018 pe această temă, în rezoluția din 2020 referitoare la situația spațiului Schengen în contextul pandemiei și într-un raport din 2021 privind funcționarea spațiului de liberă circulație.
În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
