Olanda nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen, a afirmat miercuri premierul Țărilor de Jos, Mark Rutte, însă a subliniat că trebuie îndeplinite toate condițiile, invocând Mecanismul de Cooperare și Verificare prin care România încă este monitorizată și problematica statului de drept. Pe de altă parte, președintele Klaus Iohannis a transmis așteptarea “legitimă” a României și a cetățenilor săi de a adera la Schengen, s-a arătat optimist privind o decizie, însă nu a dorit să facă “o afirmație extrem de optimistă asupra duratei”.
“Olanda nu este în principiu împotriva aderării. Noi spunem că toate ţările care îndeplinesc condiţiile trebuie să adere la spaţiul Schengen. România a făcut foarte mulţi paşi în direcţia bună în ultimii ani”, a spus Rutte, în cadrul unei conferințe comune de presă cu președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă, moment ce a urmat alocuțiunilor susținute de cei trei lideri în fața militarilor români, olandezi, francezi și belgieni staționați la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu.
“În acelaşi timp, zicem noi că poate fi vorba de aderarea la Schengen când toate condiţiile sunt îndeplinite. Avem şi un mecanism de monitorizare, avem şi Mecanism de Cooperare şi Verificare. Paşii următori vor veni, trebuie să vedem ce urmează în această procedură şi, după aceea, o să vorbim mai departe, dar Olanda nu este în principiu împotriva aderării României la Schengen”, a declarat premierul olandez, după ce a fost întrebat dacă opoziţia Olandei privind aderarea ţării noastre la Schengen ţine de corupţia de la portul Constanta, problemele de la frontiere sau infrastructură, după ce a evitat să abordeze tema în intervenția sa inițială.
Întrebat dacă România ar putea fi acceptată în acest an în spațiul Schengen, premierul batav a răspuns rezervat.
“Trebuie să avem suficienți pași pozitivi și trebuie să avem un stat de drept mai bun. Au fost făcuți mulți pași, ceea ce trebuie acum stabilit în MCV, legile justiției. Al doilea lucru, sistemul informatic Schengen. Comisia a început procedurile, eu cred că misiunea de evaluare trebuie să fie mai profundă și nu știu când vor veni rezultatele. Nu pot să vă dau un termen”, a declarat Mark Rutte.
Șeful statului a arătat că România este parte integrantă a reformei spațiului Schengen și că se implică activ în eforturile de modernizare și eficientizare a acestuia. Președintele a subliniat că împreună cu premierii Rute și Ciucă a discutat in extenso tema Schengen și a subliniat că discuția a fost una pozitivă.
Premierul olandez Mark Rutte a efectuat miercuri o vizită în România și s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul la Cincu, în județul Brașov, unde sunt staționate trupele olandeze aflate în țara noastră ca parte a prezenței aliate pe flancul estic și a grupului de luptă al NATO din România, care va fi configurat la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu.
Țările de Jos contribuie cu un număr de aproximativ 200 de militari la grupul de luptă NATO din România. Potrivit Ministerului Apărării Naţionale, Olanda are dislocaţi la Cincu 195 de militari, Franţa – 313, Belgia – 64 şi România – 57. În total sunt 629 de militari dislocaţi la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu.
O temă centrală a vizitei lui Rutte în România este discuția privind aderarea României la spațiul Schengen, pe care Haga a legat-o întotdeauna de îndeplinirea recomandărilor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare privind justiția și corupția.
Vizita premierului olandez în România are loc în contextul în care țara noastră solicită aderarea la spațiul Schengen, Olanda fiind singura țară din UE care se mai opune, iar conform unui anunț al președinției Cehiei la Consiliul UE, miniștrii de interne din țările membre vor fi invitate să voteze la Consiliul JAI din 8 decembrie pentru o eventuală aderare a României, Bulgariei și Croației la Spațiul Schengen.
Reprezentanții principalelor grupuri politice din Parlamentul European – PPE, S&D și Renew Europe – au solicitat aderarea cât mai curând posibilă a României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, precum și a Croației, în cadrul unei dezbateri organizate în hemiciclul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg.
Anterior, președinția cehă a Consiliului UE a asigurat că depune eforturi pentru adoptarea în luna decembrie a deciziei Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, iar Comisia Europeană, prin vocea vicepreședintelui Margaritis Schinas, a cerut adoptarea unei decizii istorice prin care statele membre să lase cetățenii din România, Bulgaria și Croația să beneficieze “pe deplin de succesul nostru prețuit în spațiul Schengen, făcându-ne mai puternici”.
Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.
În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
