Reprezentanții principalelor grupuri politice din Parlamentul European – PPE, S&D și Renew Europe – au solicitat aderarea cât mai curând posibilă a României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, precum și a Croației, în cadrul unei dezbateri organizate în hemiciclul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg. Anterior, președinția cehă a Consiliului UE a asigurat că depune eforturi pentru adoptarea în luna decembrie a deciziei Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, iar Comisia Europeană, prin vocea vicepreședintelui Margaritis Schinas, a cerut adoptarea unei decizii istorice prin care statele membre să lase cetățenii din România, Bulgaria și Croația să beneficieze “pe deplin de succesul nostru prețuit în spațiul Schengen, făcându-ne mai puternici”.

© European Union 2022 – Source : EP
“Bulgaria și România sunt două state membre ale UE care îndeplinesc toate condițiile pentru a adera la acest spațiu. Acestea sunt pregătite pentru Schengen, dar încă așteaptă acordul Consiliului din 2011, de 11 ani, fără niciun progres, iar acest lucru este pur și simplu inacceptabil. (…) Solicităm acum Consiliului să acorde în sfârșit Bulgariei și României accesul. Anii de așteptare trebuie să ia sfârșit. Nu mai avem nevoie de scuze, ci de acțiuni, iar prin aderarea celor două țări la Schengen putem să ne protejăm mai bine frontierele externe și să consolidăm întregul spațiu Schengen”, a afirmat Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European, de la pupitrul democrației europene.
Acesta a fost succedat de eurodeputata Iratxe Garcia Perez, șefa grupului S&D, a invocat solidaritatea care trebuie să se aplice tuturor

© European Union 2022 – Source : EP
“Nu putem cere solidaritate doar Bulgariei și României când Uniunea Europeană nu o face de fapt”, a precizat ea.
“Timp de 11 ani Bulgaria și România au așteptat fără niciun motiv obiectiv care să le împiedice să facă parte din Schengen. Libertatea de circulație, după cum am auzit, este unul dintre pilonii fondatori ai uniunii noastre, iar cetățenii din Bulgaria și România au aceleași drepturi ca și cetățenii din alte state membre. Nu au mai multe drepturi, dar nici mai puține”, a continuat Iratxe Garcia Perez.
În numele grupului Renew Europe a luat cuvântul eurodeputata olandeză Sophie in’t Veld, care s-a adresat direct guvernului țării sale, cunoscut pentru că blochează aderarea României și a Bulgariei la Schengen.

© European Union 2022 – Source : EP
“Mi-e rușine față de cetățenii bulgari și români care simt, pe bună dreptate, că nu sunt tratați în mod egal și că nu au primit același drept de a călători fără frontiere. Îmi este rușine pentru Consiliu că a zăbovit atât de mult timp pentru că nu și-a onorat angajamentul. (…) Îmi este rușine pentru guvernul olandez, deoarece guvernul olandez este cel care a fost unul dintre principalele obstacole în acest caz, în mare parte din motive politice, motive de politică internă. Respectarea normelor europene nu este o stradă cu sens unic. Nu poate fi vorba de standarde duble. Așadar, din această poziție, aș dori să fac apel la prim-ministrul Rutte să respecte regulile și să sprijine aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen. În aceste vremuri trebuie să punem unitatea europeană înaintea politicii naționale”, a declarat Sophie in’t Veld.
Parlamentul European dezbate miercuri, la inițiativa Grupului Socialiștilor și Democraților Europeni, tema aderării Bulgariei și a României la spațiul Schengen, dezbatere ce va fi urmată de adoptarea unei rezoluții la următoarea sesiune plenară.
Parlamentul urmează să solicite ca spațiul de călătorie fără frontiere să fie extins pentru a include Bulgaria și România cât mai curând posibil. În cadrul dezbaterii cu Comisia și Consiliul, vom solicita ca spațiul Schengen să fie finalizat rapid, prin extinderea la toate statele membre ale UE care doresc să participe. O rezoluție va fi supusă la vot în sesiunea plenară din 17-20 octombrie.
Parlamentul European nu are nici o putere în procesul de aderare a unui stat membru la Schengen, dar rezoluțiile sale au rolul de declarații politice prin care eurodeputații pot intensifica presiunile adresa Consiliului UE, instituția abilitată să decidă asupra extinderii spațiului de liberă circulație.
Tema a căpătat avânt politic după ce cancelarul german Olaf Scholz a utilizat prilejul unui discurs privind viitorul UE pentru a afirma că “România, Bulgaria și Croația îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru calitatea de membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen” și că va acționa în acest sens. Aderarea României la Schengen este susținută și de către Franța și majoritatea țărilor UE, ultimul stat membru care mai rămâne de convins fiind Olanda.
Susținută de peste un deceniu de către Comisia Europeană și Parlamentul European, aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen poate fi decisă printr-un vot în unanimitate la nivelul formațiunii Justiție și Afaceri Interne a Consiliului Uniunii Europene, reuniune prezidată de către președinția cehă până în decembrie 2022.
În primul său raport privind Starea Spațiului Schengen, dat publicității la data de 24 mai, Comisia Europeană a solicitat Consiliului UE să permită României, Croației și Bulgariei să devină parte a spațiului Schengen, “având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite”.
În iulie 2021, Parlamentul European a adoptat, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.
Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.
În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.