România și Comisia Europeană au semnat joi, la Alba Iulia, Acordul de parteneriat pentru perioada 2021-2027 prin care țara noastră va avea la dispoziție 31,5 miliarde de euro din partea politicii de coeziune aferente Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, încheindu-se astfel un proces de negocieri și aprobări care a debutat cu acordul negociat de președintele Klaus Iohannis și ceilalți lideri ai UE în iulie 2020 cu privire la bugetul multianual al UE și Mecanismul de Redresare și Reziliență, înțelegeri care, pentru România, însumau fonduri de 79,9 miliarde de euro în următorul deceniu.

Ceremonia de semnare la care au participat premierul Nicolae Ciucă, comisarul european pentru coeziune și reforme Elisa Ferreira și ministrul investițiilor și proiectelor europene Marcel Boloș a avut loc în Sala Unirii de la Cetatea Albă Carolina din Alba Iulia, edificiu care este una dintre cele mai mari cetăți construite în stil Vauban din sud-estul Europei și a cărei reabilitare a costat aproximativ 60 de milioane de euro, fiind finanțată prin fonduri europene.

Semnarea acestui acord a fost posibilă după ce, la 25 iulie, Comisia Europeană a aprobat acordul de parteneriat cu România.

Către ce proiecte și domenii vor fi distribuite cele 31,5 miliarde de euro

Țara noastră va primi în total 31,5 miliarde de euro din partea politicii de coeziune pentru promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a regiunilor sale, precum și a tranziției sale verzi și digitale. România este cel de-al 18-lea astfel de acord adoptat, după cele încheiate cu Grecia, Germania, Austria, Cehia, Lituania, Finlanda, Danemarca, Franța, Suedia, Țările de Jos, Polonia, Bulgaria, Cipru, Portugalia, Estonia, Slovacia și Italia.

Fondurile UE pentru România vor sprijini, de asemenea, dezvoltarea unei economii românești competitive, inovatoare și orientate către export.

Cele peste 30 de miliarde de euro disponibile în cadrul politicii de coeziune până în 2027 și în anii următorii grație criteriului “N+2”, vor fi eșalonate către creșterea competitivității economice și a nivelului de digitalizare, impuls pentru economia verde, modernizarea sistemului de sănătate, transport durabil, ocuparea forței de muncă, competențe și combaterea sărăciei și pescuit durabil.

4,33 miliarde de euro pentru creștere economică și digitalizare

Astfel, 4,33 miliarde de euro din Fondul european de dezvoltare regională vor merge către creșterea competitivității economice și a nivelului de digitalizare, cu accent pe transformarea economică inovatoare și inteligentă, digitalizarea întreprinderilor și dezvoltarea unor servicii publice digitale inovatoare.

6,75 miliarde de euro pentru tranziția verde

Se vor realiza investiții în valoare de 6,75 miliarde de euro din FEDR și din Fondul de coeziune în tranziția verde, în special în sectoare precum energia verde, reducerea emisiilor de carbon, infrastructura de mediu, conservarea biodiversității, crearea de spații verzi, gestionarea riscurilor și măsuri de mobilitate urbană durabilă. Dintre acestea, 2,3 miliarde EUR vor fi alocate pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor rezidențiale și publice și pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie și a sistemelor energetice inteligente. Astfel se vor reduce consumul de energie și emisiile de carbon și va fi sprijinită decarbonizarea sectorului energetic. Alte 2,34 miliarde de euro vor sprijini sectorul apei și al apelor reziduale, precum și îmbunătățirea economiei circulare, cu accent pe deșeuri, reutilizare și reciclare. În fine, 2,14 miliarde de euro din Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) vor fi destinate atenuării impactului social și economic al tranziției verzi către o economie neutră din punct de vedere climatic. Acest fond va fi direcționat către regiunile românești cele mai afectate de eliminarea treptată a cărbunelui și a lignitului și se va axa pe transformarea industriilor energointensive.

2,3 miliarde de euro pentru modernizarea sistemului de sănătate

Vor fi realizate investiții în valoare de 2,3 miliarde de euro pentru asigurarea accesului cetățenilor la sănătate și pentru îmbunătățirea calității, a eficacității și a rezilienței sectorului medical.

De asemenea, fondurile vor viza grupurile vulnerabile, contribuind la reducerea inegalităților.

7,2 miliarde de euro pentru transportul durabil

Se vor acorda 7,2 miliarde de euro din Fondul de coeziune și din FEDR pentru dezvoltarea unor mijloace de transport multimodale și mai durabile. Se va acorda o atenție deosebită trenurilor și căilor ferate, dar și extinderii transportului public durabil din orașe. Investițiile în rețelele transeuropene de transport (TEN-T) vor îmbunătăți legăturile cu regiunile periferice de dincolo de Carpați și vor facilita accesul la centrele industriale, contribuind astfel la creșterea economică și la mobilitatea forței de muncă.

14,1 miliarde de euro pentru ocuparea forței de muncă, competențe și combaterea sărăciei

Se vor aloca 7,3 miliarde de euro din Fondul social european Plus (FSE+) pentru îmbunătățirea accesului la piața muncii, cu un accent special pe scăderea ratei șomajului în rândul tinerilor, pe o educație de calitate și favorabilă incluziunii, pe dezvoltarea de noi competențe și pe formare. FSE+ va contribui la modernizarea Serviciului public de ocupare a forței de muncă din România și va promova incluziunea socială, accesibilitatea și eficacitatea serviciilor publice.

De asemenea, se vor aloca 3,5 miliarde de euro pentru dezvoltarea antreprenoriatului social și pentru sprijinirea consolidării capacităților în rândul partenerilor sociali și al organizațiilor societății civile. Fondul va îmbunătăți accesul la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, reducând rata de părăsire timpurie a școlii. Va fi, de asemenea, îmbunătățită relevanța a educației și formării profesionale (EFP) și a învățământului terțiar pentru piața muncii. 

Pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor și a deprivării materiale se vor aloca 3,3 miliarde de euro. Fondurile vor îmbunătăți accesul la serviciile sociale și calitatea acestora și vor dezvolta servicii sociale, educaționale și medicale integrate în 2.000 de comunități rurale. 

162,5 milioane de euro pentru pescuitul durabil

Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) va investi 162,5 milioane de euro în pescuitul și acvacultura durabile, în conservarea resurselor biologice acvatice din Marea Neagră și în aplicarea activităților de control al pescuitului. Fondul va sprijini, de asemenea, un sector durabil al acvaculturii și al prelucrării, diversificând comunitățile locale de pescuit și acvacultură și contribuind la modernizarea mult așteptată a infrastructurii de pescuit din Marea Neagră.

Fondurile de 31,5 miliarde de euro pentru politica de coeziune fac parte dintr-un amplu acord politic încheiat la finalul Consiliului European maraton din 17-21 iulie 2020, când liderii europeni au ajuns la un acord pentru un buget de 1.824 de miliarde de euro, alcătuit dintr-un CFM 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro și dintr-un instrument de recuperare economică de 750 de miliarde de euro.

Cele aproximativ 80 de miliarde de euro obținute de România sunt reprezentate de 29,2 miliarde de euro granturi și împrumuturi prin Planul Național de Redresare și Reziliență, 31,5 miliarde de euro prin politica de coeziune și aproximativ 19 miliarde de euro prin politica agricolă comună. Dintre acestea, 63-65 de miliarde de euro reprezintă fonduri nerambursabile, restul de 14,6 miliarde de euro fiind bani din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență oferiți sub formă de împrumuturi la o dobândă avantajoasă bazată pe rating-ul economic al Comisiei Europene.

De asemenea, România a absorbit aproximativ 67%, reprezentând 24 de miliarde de euro, din cadrul financiar multianual 2014-2020 și din care mai poate accesa fonduri nerambursabile până la 31 decembrie 2023.

În cei 15 ani care s-au scurs de la aderarea la Uniunea Europeană, România a beneficiat de peste 66 de miliarde de euro fonduri europene.