Connect with us

SCHENGEN

Klaus Iohannis, către premierul Olandei: România are așteptarea legitimă de a adera la Schengen. Am gestionat la standarde Schengen 2,5 milioane de ucraineni care ne-au trecut frontierele

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis i-a transmis miercuri, la Cincu, premierul olandez Mark Rutte așteptarea legitimă a României și a cetățenilor săi de a adera la spațiul Schengen, afirmând că prin gestionarea la standarde Schengen a 2,5 milioane de refugiați ucraineni România a dovedit că se comportă ca un stat membru de facto al spațiului de liberă circulație.

Am discutat cu domnul Prim-ministru Rutte și despre așteptarea legitimă a României și a cetățenilor noștri de a adera la spațiul Schengen. Am reiterat toate argumentele care susțin faptul că aderarea noastră cât mai curând este nu doar necesară, ci și extrem de oportună. România îndeplinește cerințele tehnice privind apartenența sa la spațiul Schengen și acționează deja ca un membru de facto al acestuia, pentru protecția Uniunii și a frontierelor sale externe, în deplin spirit de solidaritate europeană“, a spus Iohannis, în cadrul unei conferințe comune de presă cu premierul Țărilor de Jos, Mark Rutte, și premierul Nicolae Ciucă, moment ce a urmat alocuțiunilor susținute de cei trei lideri în fața militarilor români, olandezi, francezi și belgieni staționați la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu.

 

Șeful statului a arătat că România este parte integrantă a reformei spațiului Schengen și că se implică activ în eforturile de modernizare și eficientizare a acestuia.

Aderarea României va contribui la securitatea și la consolidarea spațiului Schengen, așa cum am dovedit, printre altele, prin amplul efort al țării noastre de gestionare la standard Schengen a celor peste 2,5 milioane de cetățeni ucraineni care ne-au trecut deja frontierele“, i-a transmis Iohannis lui Rutte.

Răspunzând unei întrebări și din partea presei pe aceeași temă, președintele a indicat că nu se va hazarda în a preconiza o decizie, dar și-a manifestat optimismul.

Președintele a subliniat că împreună cu premierii Rute și Ciucă a discutat in extenso tema Schengen și a subliniat că discuția a fost una pozitivă.

“Noi, toți trei, căutăm calea cea mai bună pentru a finaliza procesul de aderare la spațiul Schengen cu un răspuns pozitiv. Nu ne imaginăm, niciunul nu ne imaginăm că putem să eșuăm în acest demers, dar este, pe de altă parte, destul de limpede că acei 11 ani de la ultima evaluare s-au scurs, iar cei din Uniunea Europeană, partenerii noștri, doresc să primească confirmarea că în continuare nu doar am aderat la anumite proceduri Schengen, ci ne-am făcut temele și în celelalte domenii. Procedurile Schengen n-au rămas la nivelul anului 2011, ci au evoluat. Întregul spațiu Schengen este supus unei modernizări și noi suntem parte din ea, dar, pentru a avea claritate și pentru a construi un spațiu sigur pentru toată lumea, este nevoie încă de multă muncă. Nu vreau să fac o afirmație exagerat de optimistă asupra duratei. Încercăm cât se poate de repede să finalizăm procedura cu succes. Și ca să vă răspund foarte concret la întrebare: nu, nu există solicitări speciale, nemaiauzite sau nemaidiscutate. Solicitările se referă fix la chestiunile care sunt legate de Schengen și vom găsi împreună cele mai bune căi pentru a rezolva chestiunile care încă nu sunt 100% lămurite, fiindcă nu sunt absolut toate încă discutate. Eu sunt optimist”, a detaliat el.

“Sperăm să se întrunească, în cel mai scurt timp, condițiile politice pentru aderarea României la spațiul Schengen, într-un context european în care consolidarea rezilienței Uniunii în ansamblul său și, o repet, unitatea de acțiune și solidaritatea sunt deosebit de importante”, a punctat președintele, evocând inclusiv faptul că Olanda este primul investitor în România, cu peste 9 miliarde de euro, și un partener comercial de top al țării noastre, cu aproape 6,5 miliarde de euro anul trecut. 

Premierul olandez Mark Rutte a efectuat miercuri o vizită în România și s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Nicolae Ciucă la Cincu, în județul Brașov, unde sunt staționate trupele olandeze aflate în țara noastră ca parte a prezenței aliate pe flancul estic și a grupului de luptă al NATO din România, care va fi configurat la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu.

Țările de Jos contribuie cu un număr de aproximativ 200 de militari la grupul de luptă NATO din România. Potrivit Ministerului Apărării Naţionale, Olanda are dislocaţi la Cincu 195 de militari, Franţa – 313, Belgia – 64 şi România – 57. În total sunt 629 de militari dislocaţi la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu.

O temă centrală a vizitei lui Rutte în România este discuția privind aderarea României la spațiul Schengen.

Vizita premierului olandez în România a avut loc în contextul în care țara noastră solicită aderarea la spațiul Schengen, Olanda fiind singura țară din UE care se mai opune, iar conform unui anunț al președinției Cehiei la Consiliul UE, miniștrii de interne din țările membre vor fi invitate să voteze la Consiliul JAI din 8 decembrie pentru o eventuală aderare a României, Bulgariei și Croației la Spațiul Schengen.

Parlamentul European a dezbătut săptămâna trecută tema aderării Bulgariei și a României la spațiul Schengen, dezbatere ce va fi urmată de adoptarea unei rezoluții la următoarea sesiune plenară.

Reprezentanții principalelor grupuri politice din Parlamentul European – PPE, S&D și Renew Europe – au solicitat aderarea cât mai curând posibilă a României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, precum și a Croației, în cadrul unei dezbateri organizate în hemiciclul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg.

Anterior, președinția cehă a Consiliului UE a asigurat că depune eforturi pentru adoptarea în luna decembrie a deciziei Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, iar Comisia Europeană, prin vocea vicepreședintelui Margaritis Schinas, a cerut adoptarea unei decizii istorice prin care statele membre să lase cetățenii din România, Bulgaria și Croația să beneficieze “pe deplin de succesul nostru prețuit în spațiul Schengen, făcându-ne mai puternici”.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SCHENGEN

Schengen: Comisia Europeană a propus Consiliului UE să stabilească data eliminării controalelor la frontierele terestre pentru România și Bulgaria

Published

on

© Ylva Johansson/ Twitter

Comisarul European pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat, joi, la Sofia, că în urmă cu două zile a propus Consiliului să stabilească în acest an data la care să se elimine controalele interne la frontierele terestre pentru România şi Bulgaria.

Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, şi comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson au participat, la Sofia, la o întâlnire cu ministrul de interne bulgar, Kalin Stoyanov, cu privire la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

“Această propunere va fi discutată în cadrul următorului Consiliu din iunie. Şi ştiu că este o prioritate şi pentru preşedinţia belgiană. Vreau să vă spun că am avut un schimb foarte constructiv de opinii, unde ambii miniştri, Stoyanov şi Predoiu, au vorbit despre îmbunătăţirile realizate atât în Bulgaria, cât şi în România. De asemenea, am observat, prin diferite misiuni de fact-finding şi evaluări ale Comisiei, că aceste două ţări, Bulgaria şi România, sunt de fapt mai bine pregătite să respecte toate cerinţele Schengen decât unele dintre celelalte state membre”, a spus comisarul european, potrivit Agerpres.

 

Comisia Europeană a publicat în această săptămână raportul anual privind Schengen, subliniind “măsurile istorice luate” pentru completarea spațiului de liberă circulație cu România și Bulgaria, începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime de la 31 martie 2024. Raportul precizează că pentru eliminarea controalelor la frontierele interne terestre cu Bulgaria şi cu România este necesară o decizie suplimentară a Consiliului.

În același timp, raportul privind viitorul pieței unice întocmit de fostul prim-ministru italian Enrico Letta și care a fost dezbătut de liderii celor 27 de state membre ale UE într-un summit special la Bruxelles consideră necesară stabilirea unui termen, în acest an, pentru ridicarea controalelor terestre între Bulgaria, România și restul statelor din spațiul de liberă circulație Schengen.

La 31 martie 2024, România a intrat, alături de Bulgaria, într-un final, în spațiul de liberă circulație Schengen, punând capăt unei perioade de 13 ani în care a așteptat undă verde de la statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, normele Schengen, inclusiv cele referitoare la eliberarea vizelor Schengen, au început să se aplice în ambele țări, iar controalele la frontierele aeriene și maritime interne vor fi eliminate, o decizie ulterioară privind integrarea celor două țări în Schengen cu frontierele terestre fiind negociată și așteptată.

La aproape un an și jumătate de la blocajul din partea Austriei, România și Bulgaria au devenit, începând de la miezul nopții de duminică 31 martie 2024 (ora 0:00), parte din spațiul Schengen, zona de liberă circulație în interiorul căreia se mișcă fără controale de frontieră 400 de milioane de cetățeni europeni. În ceea ce privește țara noastră, eliminarea controalelor la granițele aeriene și maritime cuprinde cele 17 aeroporturi din țară și cele 4 porturi maritime din județul Constanța.

Consiliul Uniunii Europene va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și celelalte țări Schengen. Atât Bulgaria, cât și România, și-au manifestat ca obiectiv primordial convenirea unei decizii cât mai curând posibil.

Spațiul Schengen fără controale la frontierele interne este una dintre realizările UE cele mai apreciate de cetățenii europeni. Ceea ce a început ca proiect interguvernamental între cinci state membre în 1985 – Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos – s-a extins treptat pentru a deveni, în prezent, cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Spațiul Schengen nu doar că facilitează libera circulație a persoanelor, fără controale la frontierele interne, ci aduce beneficii majore și economiei europene.

Continue Reading

SCHENGEN

Raportul privind viitorul pieței unice prezentat liderilor UE cere stabilirea în 2024 a unui termen clar pentru intrarea României în Schengen pe cale terestră

Published

on

© European Union 2024

Raportul privind viitorul pieței unice întocmit de fostul prim-ministru italian Enrico Letta și care este dezbătut de liderii celor 27 de state membre ale UE într-un summit special la Bruxelles consideră necesară stabilirea unui termen, în acest an, pentru ridicarea controalelor terestre între Bulgaria, România și restul statelor din spațiul de liberă circulație Schengen.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și fostul premier italian Enrico Letta au prezentat miercuri raportul privind viitorul pieței unice a Uniunii Europene, un document de 147 de pagini care se află pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029 și care propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029. 

Raportul lui Letta, intitulat “Mai mult decât o piață“, propune consolidarea pieței unice europene pe trei coordonate – rapiditate, siguranță și solidaritate – și solicită statelor membre să decidă în acest an asupra unei date clare privind eliminarea controalelor terestre pentru România și Bulgaria.

Dezvoltarea sectorului de transport este crucială pentru Uniunea Europeană, în vederea tranziției spre energia verde. (…) Mai mult decât atât, instituțiile europene trebuie să se opună cu fermitate oricărei încercări de a limita libertatea de circulație între statele membre. Aceasta include restricții tehnice privind rutele și transportul rutier, precum și orice suspendare a Acordului Schengen. Trebuie stabilită o dată pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și alte țări Schengen în 2024“, se arată în raportul ce va fi discutat de liderii europeni.

Citiți și Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării

La 31 martie 2024, România a intrat, alături de Bulgaria, într-un final, în spațiul de liberă circulație Schengen, punând capăt unei perioade de 13 ani în care a așteptat undă verde de la statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, normele Schengen, inclusiv cele referitoare la eliberarea vizelor Schengen, au început să se aplice în ambele țări, iar controalele la frontierele aeriene și maritime interne vor fi eliminate, o decizie ulterioară privind integrarea celor două țări în Schengen cu frontierele terestre fiind negociată și așteptată.

La aproape un an și jumătate de la blocajul din partea Austriei, România și Bulgaria au devenit, începând de la miezul nopții de duminică 31 martie 2024 (ora 0:00), parte din spațiul Schengen, zona de liberă circulație în interiorul căreia se mișcă fără controale de frontieră 400 de milioane de cetățeni europeni. În ceea ce privește țara noastră, eliminarea controalelor la granițele aeriene și maritime cuprinde cele 17 aeroporturi din țară și cele 4 porturi maritime din județul Constanța.

Consiliul Uniunii Europene va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și celelalte țări Schengen. Atât Bulgaria, cât și România, și-au manifestat ca obiectiv primordial convenirea unei decizii cât mai curând posibil.

Spațiul Schengen fără controale la frontierele interne este una dintre realizările UE cele mai apreciate de cetățenii europeni. Ceea ce a început ca proiect interguvernamental între cinci state membre în 1985 – Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos – s-a extins treptat pentru a deveni, în prezent, cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Spațiul Schengen nu doar că facilitează libera circulație a persoanelor, fără controale la frontierele interne, ci aduce beneficii majore și economiei europene.

Continue Reading

ROMÂNIA

Cătălin Predoiu, după vizita omologului de la Berlin: Ministrul de interne al Germaniei va discuta cu omologul austriac despre intrarea României în Schengen și cu granițele terestre

Published

on

© Ambasada Germaniei la București

Germania va continua să sprijine aderarea completă a României la spațiul Schengen, iar ministrul de interne de la Berlin va discuta în curând subiectul aderării cu frontierele terestre cu omologul austriac și ceilalți omologi europeni, a declarat marți ministrul de interne Cătălin Predoiu, după o întâlnire la București cu omologul german Nancy Faeser.

“În data de 16 aprilie 2024, am găzduit, la sediul Ministerului Afacerilor Interne, întâlnirea de lucru cu doamna Nancy Faeser, ministrul federal de Interne și pentru Comunitate al Republicii Federale Germania. Discuțiile noastre au reconfirmat excelenta cooperare dintre România și Germania și angajamentul nostru comun pentru securitatea și unitatea Europei. În cadrul întâlnirii, am discutat despre eliminarea recentă a controalelor la frontierele aeriene și maritime și am primit reconfirmarea sprijinului Germaniei pentru extinderea acquis-ului Schengen la frontierele terestre ale României și Bulgariei”, a transmis Predoiu, după întrevedere.

Potrivit ministrului român, în dosarul Schengen, Germania va continua să sprijine puternic România.

“Ministrul federal de Interne Nancy Faeser va discuta curând cu ministrul Karner și alți colegi miniștri europeni în acest sens. Vom sprijini, de asemenea, cooperarea în combaterea traficului de droguri și a crimei organizate, subliniind nevoia de acțiune comună la nivel european”, a subliniat ministrul liberal.

Predoiu și Faeser au abordat, de asemenea, provocările migrației ilegale și traficul de ființe umane, subliniind importanța unei abordări europene unite.

“Am discutat și despre colaborarea noastră în contextul Campionatului European de Fotbal UEFA 2024, urmând să contribuim la eforturile de securitate sub coordonarea autorităților germane”, a conchis Cătălin Predoiu, vicepremier din partea PNL.

 

Potrivit unui comunicat al Ambasadei Germaniei la București, Nancy Faeser și Cătălin Predoiu au purtat discuții despre spațiul Schengen, politica de securitate și cea de migrație.

“Ministrul federal Faeser a reiterat sprijinul Germaniei pentru aderarea deplină la spațiul Schengen. Este important acum să fie ridicate și controalele la frontierele terestre”, arată sursa citată.

La conferința de presă comună a celor doi miniștrilor de Interne au participat și ambasadorul fotbalului Thomas Hitzlsperger și Ionuț Lupescu.

Germania va găzdui la vară Campionatul European de Fotbal Masculin UEFA EURO 2024 și așteaptă cu nerăbdare participarea echipei naționale și a suporterilor din România.

Ministrul federal Faeser a vizitat și centrul de comandă al Poliției de Frontieră din București.

La finalul vizitei s-a mai întâlnit cu reprezentanții minorității germane din România, care joacă un rol important în relațiile. În timpul vizitei sale la Templul Coral a purtat o discuție cu deputatul minorității germane, Ovidiu Ganț, și deputatul minorității evreiești, Silviu Vexler.

 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
POLITICĂ5 hours ago

Sondaj INSCOP alegeri locale: PSD – 28,4%, PNL – 26,7%, AUR – 14,4%. Echilibru de forțe în interiorul coaliției de guvernare, cu social-democrații în scădere (2%) și liberalii în creștere (1%)

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Bloomberg: Macron, care a jucat un rol cheie în ascensiunea Ursulei von der Leyen, caută susținere pentru a-l numi pe Mario Draghi la șefia Comisiei Europene

ALEGERI EUROPENE 20245 hours ago

Alegeri europene: Președinția Belgiei la Consiliul UE a activat un mecanism politic integrat al țărilor și instituțiilor UE pentru a dejuca interferențele externe

NATO6 hours ago

Șeful Pentagonului, discuție telefonică cu ministrul român al apărării după ce Biden a aprobat ajutorul pentru Ucraina. Susținerea Kievului împotriva agresiunii Rusiei, principala temă a convorbirii

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

Corina Crețu9 hours ago

În contextul aderării României la Schengen aerian și maritim, Corina Crețu salută revizuirea regulilor care guvernează spațiul de liberă circulație în vederea consolidării acestui drept

Rareș Bogdan10 hours ago

Rareș Bogdan anunță „revoluția tarifelor la internet în roaming” după amendamentele depuse în PE privind desființarea suprataxării și anularea „politicii utilizării rezonabile”

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE10 hours ago

”Dezvoltarea capacității administrative în domeniul guvernării publice”. Mircea Abrudean speră că acest proiect ”să fie o bază solidă în implementarea reformelor din PNRR, precum și în procesul de aderare la OCDE”

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Parlamentul European extinde lista încălcărilor rutiere care declanșează investigații transfrontaliere și consolidează cooperarea între țările UE în domeniul siguranței rutiere

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Parlamentul European adoptă cardurile de handicap și de parcare la nivelul UE

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

INTERNAȚIONAL2 days ago

Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții

U.E.3 days ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

ROMÂNIA6 days ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA1 week ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA1 week ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

Trending