Connect with us

SCHENGEN

Klaus Iohannis, către premierul Olandei: România are așteptarea legitimă de a adera la Schengen. Am gestionat la standarde Schengen 2,5 milioane de ucraineni care ne-au trecut frontierele

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis i-a transmis miercuri, la Cincu, premierul olandez Mark Rutte așteptarea legitimă a României și a cetățenilor săi de a adera la spațiul Schengen, afirmând că prin gestionarea la standarde Schengen a 2,5 milioane de refugiați ucraineni România a dovedit că se comportă ca un stat membru de facto al spațiului de liberă circulație.

Am discutat cu domnul Prim-ministru Rutte și despre așteptarea legitimă a României și a cetățenilor noștri de a adera la spațiul Schengen. Am reiterat toate argumentele care susțin faptul că aderarea noastră cât mai curând este nu doar necesară, ci și extrem de oportună. România îndeplinește cerințele tehnice privind apartenența sa la spațiul Schengen și acționează deja ca un membru de facto al acestuia, pentru protecția Uniunii și a frontierelor sale externe, în deplin spirit de solidaritate europeană“, a spus Iohannis, în cadrul unei conferințe comune de presă cu premierul Țărilor de Jos, Mark Rutte, și premierul Nicolae Ciucă, moment ce a urmat alocuțiunilor susținute de cei trei lideri în fața militarilor români, olandezi, francezi și belgieni staționați la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu.

 

Șeful statului a arătat că România este parte integrantă a reformei spațiului Schengen și că se implică activ în eforturile de modernizare și eficientizare a acestuia.

Aderarea României va contribui la securitatea și la consolidarea spațiului Schengen, așa cum am dovedit, printre altele, prin amplul efort al țării noastre de gestionare la standard Schengen a celor peste 2,5 milioane de cetățeni ucraineni care ne-au trecut deja frontierele“, i-a transmis Iohannis lui Rutte.

Răspunzând unei întrebări și din partea presei pe aceeași temă, președintele a indicat că nu se va hazarda în a preconiza o decizie, dar și-a manifestat optimismul.

Președintele a subliniat că împreună cu premierii Rute și Ciucă a discutat in extenso tema Schengen și a subliniat că discuția a fost una pozitivă.

“Noi, toți trei, căutăm calea cea mai bună pentru a finaliza procesul de aderare la spațiul Schengen cu un răspuns pozitiv. Nu ne imaginăm, niciunul nu ne imaginăm că putem să eșuăm în acest demers, dar este, pe de altă parte, destul de limpede că acei 11 ani de la ultima evaluare s-au scurs, iar cei din Uniunea Europeană, partenerii noștri, doresc să primească confirmarea că în continuare nu doar am aderat la anumite proceduri Schengen, ci ne-am făcut temele și în celelalte domenii. Procedurile Schengen n-au rămas la nivelul anului 2011, ci au evoluat. Întregul spațiu Schengen este supus unei modernizări și noi suntem parte din ea, dar, pentru a avea claritate și pentru a construi un spațiu sigur pentru toată lumea, este nevoie încă de multă muncă. Nu vreau să fac o afirmație exagerat de optimistă asupra duratei. Încercăm cât se poate de repede să finalizăm procedura cu succes. Și ca să vă răspund foarte concret la întrebare: nu, nu există solicitări speciale, nemaiauzite sau nemaidiscutate. Solicitările se referă fix la chestiunile care sunt legate de Schengen și vom găsi împreună cele mai bune căi pentru a rezolva chestiunile care încă nu sunt 100% lămurite, fiindcă nu sunt absolut toate încă discutate. Eu sunt optimist”, a detaliat el.

“Sperăm să se întrunească, în cel mai scurt timp, condițiile politice pentru aderarea României la spațiul Schengen, într-un context european în care consolidarea rezilienței Uniunii în ansamblul său și, o repet, unitatea de acțiune și solidaritatea sunt deosebit de importante”, a punctat președintele, evocând inclusiv faptul că Olanda este primul investitor în România, cu peste 9 miliarde de euro, și un partener comercial de top al țării noastre, cu aproape 6,5 miliarde de euro anul trecut. 

Premierul olandez Mark Rutte a efectuat miercuri o vizită în România și s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Nicolae Ciucă la Cincu, în județul Brașov, unde sunt staționate trupele olandeze aflate în țara noastră ca parte a prezenței aliate pe flancul estic și a grupului de luptă al NATO din România, care va fi configurat la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu.

Țările de Jos contribuie cu un număr de aproximativ 200 de militari la grupul de luptă NATO din România. Potrivit Ministerului Apărării Naţionale, Olanda are dislocaţi la Cincu 195 de militari, Franţa – 313, Belgia – 64 şi România – 57. În total sunt 629 de militari dislocaţi la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu.

O temă centrală a vizitei lui Rutte în România este discuția privind aderarea României la spațiul Schengen.

Vizita premierului olandez în România a avut loc în contextul în care țara noastră solicită aderarea la spațiul Schengen, Olanda fiind singura țară din UE care se mai opune, iar conform unui anunț al președinției Cehiei la Consiliul UE, miniștrii de interne din țările membre vor fi invitate să voteze la Consiliul JAI din 8 decembrie pentru o eventuală aderare a României, Bulgariei și Croației la Spațiul Schengen.

Parlamentul European a dezbătut săptămâna trecută tema aderării Bulgariei și a României la spațiul Schengen, dezbatere ce va fi urmată de adoptarea unei rezoluții la următoarea sesiune plenară.

Reprezentanții principalelor grupuri politice din Parlamentul European – PPE, S&D și Renew Europe – au solicitat aderarea cât mai curând posibilă a României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, precum și a Croației, în cadrul unei dezbateri organizate în hemiciclul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg.

Anterior, președinția cehă a Consiliului UE a asigurat că depune eforturi pentru adoptarea în luna decembrie a deciziei Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, iar Comisia Europeană, prin vocea vicepreședintelui Margaritis Schinas, a cerut adoptarea unei decizii istorice prin care statele membre să lase cetățenii din România, Bulgaria și Croația să beneficieze “pe deplin de succesul nostru prețuit în spațiul Schengen, făcându-ne mai puternici”.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Consiliul JAI: Ministrul de interne a solicitat un plan concret pentru deblocarea aderării României la Schengen și a cerut Austriei să își reconsidere poziția

Published

on

© Lucian Bode/ Facebook

Ministrul de interne Lucian Bode a participat, joi, la reuniunea informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne de la Stockholm, context în care a avut o întrevedere cu omologul suedez, țară care deține președinția Consiliului UE, și cu omologul austriac, cel care în decembrie anul trecut a votat împotriva aderării României la spațiul Schengen.

“I-am cerut ca Austria să revină la sprijinul constant arătat față de aderarea României”, a afirmat Bode despre întâlnirea cu ministrul de interne, Gerhard Karner, potrivit unei postări publicate pe pagina de Facebook de a ministrului

“În ceea ce privește relația cu Austria, am discutat cu omologul meu austriac, Gerhard Karner, și sunt încrezător că în perioada următoare vom relua dialogul bilateral, întrucât România are o așteptare legitimă ca Austria să își reconsidere poziția exprimată la vot în luna decembrie a anului trecut. Totodată, i-am cerut ca Austria să revină la sprijinul constant arătat față de aderarea României, astfel încât procesul de aderare la spațiul Schengen să se finalizeze cât mai curând posibil. Cu atât mai mult cu cât noile date prezentate la Stockholm de către agenția europeană FRONTEX confirmă încă o dată că România nu se află pe principala rută de migrație din Balcani”, a scris, pe Facebook, ministrul Lucian Bode.

 

Citiți și Consiliul JAI se reunește în Suedia pentru prima oară după respingerea aderării României la Schengen. România promite să continue discuțiile pentru identificarea unei soluții

Despre întâlnirea cu omologul suedez, ministrul de interne a precizat că i-a solicitat acestuia un plan concret pentru deblocarea dosarului Schengen în perioada următoare.

“Mă bucur că Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene se va implica activ în favoarea României, extinderea spațiului Schengen fiind una dintre prioritățile anunțate. Un prim pas important a fost făcut deja și apreciez decizia Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene de a demara de îndată consultări cu toți partenerii europeni în vederea identificării modalităților concrete de a debloca acest dosar”, a mai scris ministrul de Interne.

Lucian Bode a participat, joi, la Stockholm la secțiunea afaceri interne a Consiliului informal Justiție și Afaceri Interne, organizat de Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene.

“Alături de miniștrii afacerilor interne din statele membre și partenerii europeni am abordat subiecte deosebit de importante pentru România și pentru Uniunea Europeană, precum combaterea criminalității organizate și reducerea migrației ilegale către UE și, evident, aderarea României la spațiul Schengen. În dialogul cu partenerii europeni am adus în discuție subiectul care ne preocupă cel mai mult în momentul de față – aderarea României la spațiul Schengen. În context, am subliniat că România a îndeplinit și îndeplinește în continuare toate condițiile de aderare și am cerut soluționarea acestui dosar cât mai curând posibil. Până la luarea deciziei de aderare, am transmis tuturor partenerilor europeni determinarea României de a continua implementarea la cele mai înalte standarde a tuturor condițiilor de aderare, așa cum au constatat partenerii europeni în cadrul celor 2 exerciții de evaluare voluntară din România”, a mai spus ministrul de interne.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul JAI se reunește în Suedia pentru prima oară după respingerea aderării României la Schengen. România promite să continue discuțiile pentru identificarea unei soluții

Published

on

© European Commission/ Facebook

Miniștrii de justiție și de interne din Uniunea Europeană se reunesc joi și vineri, la Stockholm, pentru o întrunire informală a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, sub egida preşedinţiei suedeze a Uniunii, fiind prima şedinţă a miniştrilor de justiţie şi interne din Uniunea Europeană, după reuniunea din 8-9 decembrie 2022, în cadrul căreia România şi Bulgaria au primit un vot negativ în privinţa aderării la zona de liberă circulaţie Schengen.

Politica UE în materie de migrație, lupta împotriva crimei organizate și agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei vor fi pe ordinea de zi, prima zi a reuniunii fiind dedicată afacerilor interne, în timp ce a doua zi se va axa pe chestiuni legate de justiție.

Astfel, conform președinției suedeze, la 26 ianuarie, miniștrii migrației vor discuta despre politica de returnare, inclusiv despre cooperarea cu țările terțe.

Aceștia vor discuta, de asemenea, despre modul în care se poate asigura o abordare eficientă la nivelul întregului guvern pentru a face față provocărilor legate de migrație

De altfel, Comisia Europeană a prezentat marți noul său plan de intensificare a returnării migranților în țările din afara Uniunii Europene, în timp ce cele 27 de state membre se pregătesc pentru o luptă pe acest subiect exploziv din punct de vedere politic în cadrul unei serii de reuniuni cheie în următoarea perioadă – reuniunea informală a miniștrilor de interne din țările UE, care se desfășoară joi la Stockholm, și summitul informal al liderilor europeni, din 9-10 februarie, la Bruxelles. Ambele reuniuni au o importanță cheie pentru obiectivul României de a adera la Schengen, dată fiind opoziția invocată de Austria din cauza migrației clandestine.

Ministrul român de interne Lucian Bode, a precizat la 18 ianuarie 2023, pe pagina sa de Facebook, faptul că aderarea la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv extrem de important pentru România şi că subiectul va fi luat în discuţie şi cu ocazia Consiliului JAI din 26-27 ianuarie, dar doar în marja reuniunii.

“Discuţiile pe acest subiect vor fi continuate, împreună cu preşedinţia suedeză, în marja Consiliului JAI de la Stockholm pentru identificarea unei soluţii cât mai curând posibil”, se arată în postarea ministrului din 18 ianuarie.

 

Precedenta reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne a fost una formală şi s-a desfăşurat în zilele de 8-9 decembrie 2022, la Bruxelles, având ca principal subiect pe ordinea de zi votul asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen. În urma votului, Croaţia a primit undă verde pentru aderare, în timp ce România şi Bulgaria au primit vot de respingere.

În luna decembrie a anului trecut, Austria și Olanda au blocat admiterea Bulgariei în Schengen, în timp ce aderarea României a fost blocată de Austria. Viena și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. În ce o privește, Olanda a cerut încă un raport MCV pentru Bulgaria înainte de a adera la Schengen.

Președinția suedeză a Consiliului UE s-a arătat dornică să pună aderarea României și Bulgariei la Schengen pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, însă cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat sâmbătă, în ajunul unei vizite în Bulgaria, că Viena își menține veto-ul privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost discutată la Consiliul European din luna decembrie a anului trecut. La finalul summitului UE, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie anul viitor la un summit special consacrat migrației.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Olanda reconfirmă că susține aderarea României la Schengen. Haga se angajează să lucreze la nivelul UE pentru o decizie pozitivă

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a avut luni, la Bruxelles, o întrevedere cu omologul său olandez, Wopke Hoekstra, șeful diplomației Țărilor de Jos reconfirmând sprijinul țării sale pentru aderarea României la spațiul Schengen.

“Am avut o discuție foarte bună astăzi la Consiliul Afaceri Externe cu ministrul de externe Wopke Hoekstra”, a scris Bogdan Aurescu, pe Twitter.

Șeful diplomației române i-a mulțumit ministrului Hoekstra pentru “reconfirmarea sprijinului din partea Olandei pentru aderarea României la spațiul Schengen și pentru angajamentul Olandei de a lucra la nivelul UE către o decizie pozitivă”.

De asemenea, Aurescu i-a mulțumit omologului olandez pentru prezența trupelor olandeze în România ca parte a prezenței NATO în țara noastră.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul român de externe a informat asupra demersurilor în curs ale părții române, menționând dialogul pozitiv cu Președinția suedeză a Consiliului, care este angajată prioritar pe dosarul aderării, și angajamentul acesteia de a contribui activ la eforturile de identificare a unor soluții constructive care să conducă la adoptarea deciziei de aderare la Schengen a României, inclusive prin lansarea de consultări în perioada următoare. 

Ministrul Bogdan Aurescu a făcut referire și la demersurile intense pe lângă omologii din statele membre UE inițiate de la începutul acestui an, care au condus la reconfirmarea sprijinului acestora pentru obiectivul României de aderare la Schengen.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu l-a informat pe șeful diplomației olandeze cu privire la dinamica dialogului cu partea austriacă, derulat în scopul reconsiderării poziției Austriei în acest dosar. În acest sens, a evocat întrevederea avută cu omologul austriac, Alexander Schallenberg, în marja participării recente la Forumul Economic Mondial de la Davos, și a amintit decizia părții române de retrimitere la post a ambasadorului României la Viena, un gest de deschidere care reconfirmă deopotrivă interesul țării noastre pentru cooperarea în spirit European, cât și așteptarea ca partea austriacă să se reangajeze în dialogul bilateral pe acest subiect de o manieră constructivă. 

Ministrul de externe olandez a reconfirmat sprijinul Olandei pentru aderarea României la spațiul Schengen, a reiterat faptul că votul olandez din 8 decembrie nu a fost îndreptat împotriva României, ci doar a Bulgariei, și a arătat că se va implica activ în conturarea la nivel european a unei soluții pentru aderarea României.

Cei doi demnitari au convenit asupra menținerii unui dialog constant în perioada imediat următoare, inclusiv prin organizarea de noi vizite și întrevederi, care să contribuie la obiectivul comun de consolidare a relației bilaterale din România și Regatul Țărilor de Jos.

În egală măsură, șeful diplomației române a avut la Bruxelles întrevederi și cu șeful diplomației italiene, Antonio Tajani, care a reconfirmat sprijinul Italiei pentru aderarea României la Schengen, cu șefa diplomației belgiene Hadja Lahbib, care a reiterat sprijinul puternic al Belgiei pentru aderarea României la spațiul Schengen, inclusiv în discuții cu Austria și ceilalți parteneri europeni, cu șeful diplomației croate, Gordan Grlić Radman, care a exprimat întreaga susținere pentru România, și cu șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, Germania sprijinind ferm aderarea României la Schengen și asumându-și că se va implica activ pentru obținerea unui consens.

În luna decembrie a anului trecut, Austria și Olanda au blocat admiterea Bulgariei în Schengen, în timp ce aderarea României a fost blocată de Austria. Viena și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. În ce o privește, Olanda a cerut încă un raport MCV pentru Bulgaria înainte de a adera la Schengen. 

Atunci, Olanda și-a clarificat votul exprimat, explicând că este în favoarea aderării României la Schengen, așa cum au decis Guvernul și Parlamentul de la Haga, dar votul a fost negativ deoarece România a fost inclusă la pachet cu Bulgaria, Țările de Jos considerând că Sofia nu este pregătită să adere.

Șeful diplomației române a avut la acest început de an o serie de convorbiri și întrevederi bilaterale care au reconfirmat faptul că România poate conta pe implicarea constructivă și activă a partenerilor din UE pentru susținerea activă a obiectivului legitim al României privind aderarea la spațiul Schengen: cu ministrul afacerilor externe al Suediei, cu ministrul pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare al Spaniei, cu ministrul afacerilor externe al Danemarcei, cu ministrul afacerilor externe al Portugaliei, cu ministrul afacerilor externe al Poloniei, cu ministrul afacerilor externe al Cehiei, cu ministrul afacerilor externe al Sloveniei, cu ministrul afacerilor externe al Slovaciei, precum și primirea la București a ministrului afacerilor europene și proprietății de stat al Finlandei, respectiv participarea la evenimentul de lansare a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

În egală măsură, Aurescu s-a întâlnit în marja Forumului Economic Mondial de la Davos cu omologul său austriac, Alexander Schallenberg, căruia i-a propus un plan de lucru pentru a debloca aderarea la Schengen

Discuții la cel mai înalt nivel au fost purtate și de președintele Klaus Iohannis cu omologii săi din Bulgaria și Austria.

Președinția suedeză a Consiliului UE s-a arătat dornică să pună aderarea României și Bulgariei la Schengen pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, însă cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat sâmbătă, în ajunul unei vizite în Bulgaria, că Viena își menține veto-ul privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost discutată la Consiliul European din luna decembrie a anului trecut. La finalul summitului UE, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie anul viitor la un summit special consacrat migrației.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Presa americană: Joe Biden ar putea vizita Europa în jurul datei de 24 de februarie pentru a marca un an de la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei

NATO9 hours ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA9 hours ago

Miniștrii sănătății din România și Franța au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru organizarea sistemelor de sănătate, donarea și transplantul de organe, prevenirea și controlul bolilor transmisibile

ROMÂNIA DIGITALĂ9 hours ago

Ministerul Digitalizării și ADR au lansat aplicația mobilă ghișeul.ro. Sebastian Burduja: Orice român va putea plăti cu câteva click-uri taxele și impozitele

Daniel Buda10 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda, întâlnire cu ministrul agriculturii din R. Moldova: Eliminarea contingentelor tarifare pentru produsele moldovenești pe piața UE trebuie să fie următorul pas în intensificarea relațiilor

CONSILIUL UE10 hours ago

Consiliul JAI: Ministrul de interne a solicitat un plan concret pentru deblocarea aderării României la Schengen și a cerut Austriei să își reconsidere poziția

U.E.10 hours ago

Platforma de coordonare a donatorilor internaționali în sprijinul redresării și reconstrucției din Ucraina își începe activitatea

ROMÂNIA10 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

Eugen Tomac11 hours ago

Eugen Tomac avertizează că în absența unei decizii pentru un calendar clar în Consiliul JAI privind aderarea României la Shengen, „situația va rămâne neschimbată pentru mult timp”

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Aer curat: Comisia Europeană solicită României și altor 13 țări membre UE să reducă emisiile generate de mai mulți poluanți atmosferici

NATO9 hours ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA10 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL1 day ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

POLITICĂ3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Rădăcinile României europene se regăsesc în Unirea Principatelor Române din 1859

INTERNAȚIONAL6 days ago

Șeful diplomației române, la Forumul de la Davos: Nu ne permitem niciun fel de ambiguitate strategică. Ucraina este victima agresiunii, iar Rusia este agresorul

INTERNAȚIONAL1 week ago

Secretarul general NATO cere o creștere a sprijinului militar pentru Ucraina: Armele sunt calea spre pace. Negocierile depind în totalitate de forța de pe câmpul de luptă

NATO1 week ago

Mircea Geoană a deschis reuniunea Șefilor de Stat Major din țările NATO: Trebuie să investim mai mult în apărare și să ne pregătim pentru potențiale viitoare războaie

Team2Share

Trending