Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat României (INFR(2017)2024) pentru că nu monitorizează în mod sistematic poluarea atmosferică, așa cum prevede legislația UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2004/107/CE și Directiva 2008/50/CE).

Conform unui comunicat al instituției, aceste directive impun statelor membre să instituie o rețea de monitorizare pentru a evalua calitatea aerului înconjurător în ceea ce privește diferiți poluanți, în conformitate cu cerințele prevăzute în acestea.

Punerea în aplicare integrală a standardelor de calitate a aerului consacrate în legislația UE este esențială pentru a proteja în mod eficient sănătatea umană și pentru a proteja mediul natural.

Pactul Verde European, care țintește către emisii zero, pune accentul pe reducerea poluării aerului, care se numără printre factorii-cheie care afectează sănătatea umană.

Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere României în iunie 2017 și o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019. Deși România a efectuat o revizuire a rețelei sale de monitorizare a calității aerului, rămân multe lacune în ceea ce privește numărul și tipul adecvat de puncte de prelevare a probelor de calitate a aerului. Aceste deficiențe echivalează cu o nerespectare sistemică a obligațiilor de monitorizare a poluării aerului.

Prin urmare, Comisia a decis să trimită un aviz motivat României, care are acum două luni la dispoziție pentru a răspunde și a lua măsurile necesare.

În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Comisia Europeană propune miercuri, 31 mai, noi norme menite să garanteze că protecția adulților este menținută în cazurile transfrontaliere și că dreptul acestora la autonomie individuală, inclusiv libertatea de a face propriile alegeri în ceea ce privește propria persoană și aranjamentele viitoare, este respectat atunci când se deplasează în UE.

Propunerile se referă la adulții care, din cauza unei deficiențe sau a unei insuficiențe a facultăților lor personale, nu sunt în măsură să își protejeze propriile interese. Acest lucru ar putea fi legat de o boală legată de vârstă, cum ar fi Alzheimer, sau ca urmare a unei probleme de sănătate.

În contextul unei mobilități transfrontaliere în creștere a persoanelor în UE, acest lucru dă naștere la numeroase provocări. De exemplu, este posibil ca persoanele în cauză sau reprezentanții acestora să fie nevoiți să gestioneze active sau bunuri imobiliare în altă țară, să solicite asistență medicală în străinătate sau să se mute într-o altă țară din UE. În astfel de situații transfrontaliere, acestea se confruntă adesea cu legislații complexe și uneori contradictorii ale statelor membre, ceea ce duce la incertitudine juridică și la proceduri de lungă durată.

Regulamentul propus introduce un set simplificat de norme care se vor aplica în UE, în special pentru a stabili care este instanța competentă, care este legea aplicabilă, în ce condiții trebuie să se dea efect unei măsuri străine sau unor puteri de reprezentare străine și cum pot coopera autoritățile. De asemenea, propune un set de instrumente practice, cum ar fi:

• facilitarea comunicării digitale;
• introducerea unui certificat european de reprezentare, care va permite reprezentanților să își dovedească mai ușor prerogativele în alt stat membru;
• crearea unor registre interconectate care vor furniza informații privind existența protecției în alt stat membru;
• promovarea unei cooperări mai strânse între autorități.

Propunerea de decizie a Consiliului prevede un cadru juridic uniform pentru protecția adulților care implică țări din afara UE. Aceasta obligă toate statele membre să devină sau să rămână părți la Convenția privind Protecția adulților din 2000.

Propunerea de regulament va trebui în continuare să fie discutată și adoptată de Parlamentul European și de Consiliu. Regulamentul se va aplica la 18 luni de la adoptare, iar statele membre vor avea apoi la dispoziție 4 ani pentru a-și face canalele de comunicare electronice și 5 ani pentru a crea un registru și a-l interconecta cu registrele altor state membre.

Propunerea de decizie a Consiliului urmează să fie adoptată de Consiliu după consultarea Parlamentului European. Statele membre care nu sunt încă parte la Convenția privind Protecția Adulților (HCCH 2000) vor avea la dispoziție 2 ani pentru a se conforma deciziei Consiliului și a adera la Convenție.

Comisia Europeană a semnat acorduri de contribuție cu Islanda și Norvegia pentru programul InvestEU, acestea devenind primele țări din afara Uniunii Europene care participă la acest program.

Potrivit unui comunicat al instituției, aceasta este o oportunitate de a continua și de a consolida cooperarea dintre Uniunea Europeană (UE) și Spațiul Economic European (SEE) prin atragerea de investiții private și publice pentru a promova prioritățile comune, cum ar fi tranziția ecologică și digitală, cercetarea și inovarea, precum și competitivitatea economiei europene.

”InvestEU continuă să se dezvolte din ce în ce mai mult. Astăzi, Islanda și Norvegia devin primele țări din afara UE care participă la programul InvestEU. Acestea vor da un nou impuls investițiilor ecologice și digitale în Europa și vor contribui la construirea unei economii europene mai reziliente. Cu Islanda și Norvegia la bord, InvestEU poate continua să transforme în realitate proiecte de investiții esențiale, să contribuie la realizarea tranziției ecologice și să sprijine întreprinderile și locurile de muncă de calitate ale viitorului”, a precizat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie care funcționează pentru cetățeni.

Inițiatorii de proiecte islandezi și norvegieni vor putea de acum înainte să depună cereri de finanțare direct la partenerii de implementare ai Fondului InvestEU pentru a primi finanțare, susținută de program.

Împreună, cele două acorduri de contribuție au o valoare de până la 490 de milioane de euro. Această sumă sporește cadrul bugetar al UE pentru programul InvestEU. Ele acoperă produse financiare și proiecte în cadrul a trei ferestre de politică InvestEU:

• infrastructură durabilă;
• cercetare, inovare și digitalizare;
• întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri).

Islanda și Norvegia vor participa la programul InvestEU prin intermediul partenerilor de implementare, care includ Banca Europeană de Investiții (BEI), Fondul European de Investiții (FEI) și Banca Nordică de Investiții (BNI).

Semnarea acordurilor de contribuție are loc după modificări anterioare a deciziei de punere în aplicare a Comisiei de instituire a portalului InvestEU. Aceasta a permis deja promovarea proiectelor norvegiene și islandeze pe portalul InvestEU.