ROMÂNIA
Ce spunea Joe Biden, președintele ales al SUA, la ultima sa vizită în România, în 2014: Am venit pe pământ românesc să vă spun că puteți conta pe noi. Punct!
Published
4 years agoon
Viitorul președinte al SUA, Joe Biden, este liderul politic american cu cel mai înalt rang care a vizitat România în ultimii 12 ani, de la vizita fostului președinte George W. Bush în 2008. Prezent în două rânduri la București, în 2009 și în 2014, în calitate de vicepreședinte al SUA, Biden a făcut în România anunțuri importante pentru viitorul Parteneriatului Strategic dintre România și SUA.
Vizita din octombrie 2009, organizată la nouă luni distanță de la instalarea administrației Barack Obama la Casa Albă și în contextul campaniei electorale prezidențiale din România, avea să asigure o transformare fundamentală pentru arhitectura de securitate euro-atlantică, întrucât administrația Obama a hotărât să modifice planurile fostei administrații Bush și să propună amplasarea unui sistem de apărare antirachetă în România și în Polonia.
“Biden a spus președintelui român Traian Băsescu că noul sistem este mai bine construit pentru a proteja atât România, cât și Statele Unite. Sistemul înlocuiește un plan recent abandonat din era Bush, care ar fi amplasat facilități planificate în Polonia și Republica Cehă”, amintește Deutsche Welle.
Cu ocazia aceleiași vizite, Biden a făcut uz de un discurs susținut la Universitatea din București pentru a îndemna țările din estul Europei, în special România și Polonia, care marcau 20 de ani de la prăbușirea comunismului să ghideze alte țări care sunt încă democrații aflate la început de drum spre stabilitate.
“În Europa de Est, există țări care încă se luptă să stabilească democrații pe deplin funcționale și economii de piață vibrante. Puteți ajuta la îndrumarea Moldovei, Georgiei și Ucrainei pe calea către stabilitate și prosperitate”, a spus el atunci.
Doi ani mai târziu, la 13 septembrie 2011, președintele Traian Băsescu era primit la Casa Albă de președintele Barack Obama și vicepreședintele Joe Biden, iar președinții României și Statelor Unite semnau Declarația Comună de Parteneriat Strategic pentru Secolul al XXI-lea. În același context a fost semnat Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România de către ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, și secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton. Sistemul antirachetă a fost inaugurat pe 12 mai 2016 și reprezintă principala bază militară cu prezență americană permanentă în zona flancului de est al NATO.
Peste trei ani, la 21 mai 2014, Joe Biden revenea la București într-un context în care Statele Unite căutat să își reasigure aliații de întregul sprijin al SUA după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și destabilizarea estului Ucraina, mai ales în pregătirea summitului NATO din Țara Galilor. Vizita de atunci de la București a fost marcată și de gesturi simbolice de prietenie în raport cu fostul președinte Traian Băsescu, aflat la final de mandat.
“Noi vom onora articolul 5 din Tratatul NATO, este o obligaţia noastră sacră, să nu aveţi nicio îndoială, ca să nu fie niciun semn de întrebare, niciun aliat NATO nu stă singur, noi ne protejăm unii pe alţii, fără discuţie. (…) Sunt aici să spun în numele preşedintelui ceea ce sper că ştiţi deja: Puteţi conta pe noi. Punct! Noi facem ceea spunem şi spunem ceea ce gândim.”, avea să spună Joe Biden, în 2014.
Prima sa vizită în România a avut loc însă, în 1999, în calitate de membru al Comisiei pentru relații externe a Senatului SUA.
Nu în ultimul rând, în calitate de vicepreședinte al SUA, Joe Biden l-a primit în septembrie 2015, la Casa Albă, pe președintele Klaus Iohannis, aflat la prima sa vizită în SUA, în contextul participării la Adunarea Generală a ONU, o reuniune la capătul căreia Iohannis și Biden au subliniat că parteneriatul dintre România și SUA “este foarte bun și foarte puternic”.
Potrivit rezultatelor prezentate de mass-media americane, Biden, care a condus majoritatea cursei, a câștigat în state considerate cheie, precum Wisconsin, Georgia, Michigan și Pennsylvania, și a obținut peste 270 de electori din totalul celor 538 ai Colegiului Electoral, informează Associated Press. Informația este susținută de CNN, BBC, Reuters, NBC și CBS.
Potrivit proiecțiilor Fox News, care îl dau câștigător pe Biden și în statul Nevada, Biden a obținut deja 290 de electori. Potrivit CNN, care nu ia în calcul statele Nevada și Arizona, Biden a obținut 273 de voturi în Colegiul Electoral.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen au convenit consolidarea securității social media în UE după alegerile din România
România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale
Marea Britanie rămâne un “aliat al României și are încredere în democrația sa” după interferența Rusiei în alegerile prezidențiale
Antonio Costa organizează primul summit al liderilor europeni. Situația din Ucraina, extinderea UE și relația transatlantică, subiecte pe agendă
EXCLUSIV Daniel Fried, expert Atlantic Council: Interferența Rusiei vizează realizările democratice ale României după 1989. Decizia controversată a CCR, luată în contextul unor acuzații “credibile” de ingerință externă
SUA, “alături de poporul român” și de “instituțiile democratice din România”: Voința democratică a poporului român trebuie să fie lipsită de influențe străine maligne
COMISIA EUROPEANA
Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen au convenit consolidarea securității social media în UE după alegerile din România
Published
3 hours agoon
December 7, 2024Președintele Klaus Iohannis a avut sâmbătă o “discuție telefonică aprofundată” cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu care a convenit consolidarea securității social media în Uniunea Europeană.
“În urma ultimelor evenimente din România, am avut o discuție telefonică aprofundată cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Am convenit că trebuie să consolidăm securitatea social media, în urma alegerilor din țara noastră“, a scris Iohannis, pe rețeaua socială X.
Discuția telefonică a avut loc după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale deoarece “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. În aceeași zi, Comisia Europeană a solicitat rețelei TikTok să se alinieze prevederilor electorale ale regulamentului privind serviciile digitale și să remedieze urgent politicile de moderare a conținutului în lumina alegerilor din România.
Following the latest developments in Romania, I had an in-depth 📞 discussion with the President of the European Commission, Ursula @vonderleyen. We agreed that we need to strengthen the security of social media, following the elections in our country.
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) December 7, 2024
Curtea Constituțională a României arată, în motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Curtea Constituţională mai susţine că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. De asemenea, conform Curții Constituționale, Călin Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în contradicţie cu datele prezentate de SRI şi MAI.
Decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”, cu ocazia participării ministrului de externe Luminița Odobescu la ministeriala de externe a NATO.
Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări.
În tot acest context, Comisia Europeană a intensifcat monitorizarea alegerilor din România și ordonă TikTok “să păstreze neatinse toate datele și dovezile” privind riscurile sistemice asupra procesului electoral.
MAREA BRITANIE
Marea Britanie rămâne un “aliat al României și are încredere în democrația sa” după interferența Rusiei în alegerile prezidențiale
Published
6 hours agoon
December 7, 2024Marea Britanie s-a alăturat sâmbătă aliaților din NATO care și-au manifestat solidaritatea cu România după după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale deoarece “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.
“Sunt îngrijorat de rapoartele autorităților române privind interferența Rusiei în alegerile lor prezidențiale. Alegerile din România ar trebui să fie decise doar de poporul român, în mod liber și corect. Regatul Unit rămâne un aliat și un prieten hotărât al României și are încredere în democrația sa“, a reacționat, pe X, ministrul de externe britanic, David Lammy.
Concerned by reports from Romanian authorities of Russian interference in their presidential elections.
Romanian elections should be decided only by the Romanian people, freely and fairly.
The UK remains a resolute Ally and friend to Romania and is confident in its democracy.
— David Lammy (@DavidLammy) December 7, 2024
Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. În motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a arătat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Decizia CCR a venit ca urmare unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au identificat acțiuni nelegale în timpul procesului electoral.
Principalul partener al României, Statele Unite, și alți parteneri precum Polonia, Franța și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale.
NATO
EXCLUSIV Daniel Fried, expert Atlantic Council: Interferența Rusiei vizează realizările democratice ale României după 1989. Decizia controversată a CCR, luată în contextul unor acuzații “credibile” de ingerință externă
Published
8 hours agoon
December 7, 2024Interferența hibridă a Rusiei vizează să submineze realizările democratice, economice și de securitate ale României obținute după 1989, avertizează Daniel Fried, fost ambasador al Statelor Unite în Polonia și expert al Atlantic Council, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, în care explică faptul că decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale, deși “controversată” atât pentru România, cât și pentru aliații săi, a fost luată în contextul acuzațiilor “credibile” de interferență străină.
“Decizia Curții Constituționale a României de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale este deja văzută ca una controversată, atât în România, cât și printre prietenii și aliații săi. Acuzațiile de interferență străină sunt credibile, având în vedere ceea ce știm despre practicile Rusiei”, a declarat Fried, subliniind că situația pune o povară majoră pe umerii guvernului și autorităților electorale din România.
“Va fi esențial ca alegerile reluate să fie organizate într-un mod transparent, corect și credibil, cu implicarea observatorilor internaționali încă de la început”, a adăugat el.
Fried a subliniat, de asemenea, că, în acest moment, “alegerile parlamentare nu au fost puse sub semnul întrebării”, oferind un semnal de stabilitate pentru procesul democratic al României.
Avertisment privind efectele interferenței hibride a Rusiei
Referindu-se la riscul unei eventuale îndepărtări a României de NATO și UE, acesta a precizat: “România a muncit din greu pentru a intra în NATO și UE și beneficiază de securitatea oferită de NATO, precum și de sprijinul financiar semnificativ al Uniunii Europene.”
Fried, care a contribuit la elaborarea politicii de extindere a NATO la țările din Europa Centrală și, în paralel, la relațiile NATO-Rusia, a subliniat că securitatea nu este o noțiune abstractă pentru România, mai ales în contextul agresiunii rusești.
“România a fost izolată în anii 1930, o situație pentru care și țara mea, Statele Unite, poartă o parte din vină din cauza retragerii din securitatea europeană în perioada interbelică. A plătit un preț teribil. Însă America a învățat din acea greșeală. Susținerea pentru aderarea României la NATO a fost un efort bipartizan, iar sprijinul pentru NATO rămâne solid, indiferent de politica internă americană”, a afirmat expertul Atlantic Council.
Fried a mai arătat că România are un rol crucial în securitatea europeană: “Poate contribui în continuare la răspunsul NATO și al UE la agresiunea continuă a Rusiei.”
Fostul ambasador a avertizat cu privire la efectele interferenței hibride rusești asupra flancului estic al NATO și asupra democrației românești. “Rusia încearcă să distrugă Ucraina, să slăbească solidaritatea NATO și să creeze condițiile pentru refacerea influenței sale imperiale până la vechile linii trasate la Yalta. Interferența sa hibridă vizează să submineze realizările democratice, economice și de securitate ale României obținute după 1989”, a spus el.
Ambasadorul Fried a devenit unul dintre cei mai importanți experți ai guvernului SUA în Europa Centrală și de Est și în Rusia. În timp ce era student, a locuit la Moscova, s-a specializat în studii sovietice și istorie la Universitatea Cornell (licență magna cum laude 1975) și a obținut un masterat la Institutul rus și Școala de afaceri internaționale din Columbia în 1977. În același an s-a alăturat serviciului diplomatic american.
Riscurile de securitate și economice ale unui viraj al politicii externe și de securitate a României
Referindu-se la un posibil viraj al politicii externe și de securitate a României, Fried a transmis un mesaj clar: “România are dreptul suveran de a-și determina propriile alianțe, dar slăbirea cooperării de securitate cu NATO și SUA ar servi intereselor Rusiei. Este greu de văzut cum ar putea slăbirea securității României să servească interesele sale naționale.”
El a avertizat, de asemenea, asupra impactului economic al unui astfel de scenariu. “Limitarea investițiilor externe ar afecta economia României, alungând investitorii care aduc capital și locuri de muncă”, a spus acesta, în contextul în care după declasificarea documentelor CSAT Statele Unite au avertizat că “orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“.
Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. În motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a arătat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Decizia CCR a venit ca urmare unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au identificat acțiuni nelegale în timpul procesului electoral.
Principalul partener al României, Statele Unite, și alți parteneri precum Polonia și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, prezintă cinci măsuri concrete pentru ca românii să-și recapete încrederea în instituțiile democratice
Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen au convenit consolidarea securității social media în UE după alegerile din România
România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale
Marea Britanie rămâne un “aliat al României și are încredere în democrația sa” după interferența Rusiei în alegerile prezidențiale
Antonio Costa organizează primul summit al liderilor europeni. Situația din Ucraina, extinderea UE și relația transatlantică, subiecte pe agendă
Ucraina și Italia doresc o coordonare mai strânsă la nivelul liderilor europeni pentru a spori furnizarea de sisteme de apărare aeriană către Kiev
EXCLUSIV Daniel Fried, expert Atlantic Council: Interferența Rusiei vizează realizările democratice ale României după 1989. Decizia controversată a CCR, luată în contextul unor acuzații “credibile” de ingerință externă
ICI București și Agerpres, în parteneriat cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, extind proiectul „Aplicație AI – Știrile Agerpres” la nivel regional
SUA, “alături de poporul român” și de “instituțiile democratice din România”: Voința democratică a poporului român trebuie să fie lipsită de influențe străine maligne
Metsola, către protestatarii din Georgia: Vă cunoaștem aspirațiile europene, vedem steagurile UE fluturând, vă auzim
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni
INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria
Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării
Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România
Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România
Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE
Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale
Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat
Trending
- U.E.1 week ago
Eurobarometru: 56% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, iar 68% se simt atașați de Europa. 61% dintre români au încredere în NATO
- POLITICĂ5 days ago
Ambasadorul României în SUA: Nu există nicio susținere oficială din partea americană pentru Călin Georgescu. Niciun oficial SUA nu s-ar asocia cu viziunea politică pe care o reprezintă acesta
- INTERVIURI3 days ago
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
- POLITICĂ2 days ago
Calea Europeană a sesizat Curtea Constituțională, solicitând reluarea turului întâi al alegerilor prezidențiale în condiții de legalitate
- NATO3 days ago
SUA, reacție după raportul desecretizat al CSAT: Îndepărtarea României de alianțele occidentale ar avea “un impact negativ grav” asupra cooperării SUA-România în domeniul securității