Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Corina Crețu aprobă un ajutor financiar de peste 8 milioane de euro pentru regiunea de Nord-Est a României prin Fondul de solidaritate al UE

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

La Sibiu, ne-am angajat să rămânem uniți la bine și la greu, să dăm dovadă de solidaritate în vremuri dificile și să fim mereu unii alături de ceilalți, iar astăzi, prin Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, întindem o mână de ajutor României, Austriei și Italiei, a declarat comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, într-o conferință de presă desfășurată la Bruxelles prin care a anunțat acordarea de 8.2 milioane de euro pentru regiune Nord-Est a României.

Potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România, Comisia Europeană a propus acordarea de 8.2 milioane de euro pentru regiunea de Nord-Est a României, puternic afectată de inundațiile din vara anului 2018.

Propunerea de miercuri, 15 mai, a Comisiei Europene de mobilizare a asistenței financiare prin Fondul de solidaritate include, pe lângă România, Austria și Italia; toate aceste țări au avut de suferit ca urmare a dezastrelor naturale care au avut loc în anul 2018. Sprijinul financiar propus pentru cele trei state este de aproape 294 de milioane de euro.

”Un dezastru poate lovi în orice moment. Nu putem preveni întotdeauna acest lucru, însă putem reduce daunele și, cel mai important, putem contribui la protejarea cetățenilor noștri. Îmi doresc ca acest sprijin de 8,2 milioane de euro din Fondul de solidaritate să ajute la reducerea poverii financiare căreia regiunea de Nord-Est a trebuit să-i facă față pentru a acoperi costurile de urgență și operațiunile de recuperare după inundațiile din vara trecută”, a declarat comisarul european Corina Crețu.

Pe 7 septembrie 2018, România a trimis Comisiei Europene(DG REGIO) o solicitare pentru sprijin financiar prin Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, pentru regiunea Nord-Est, de departe cea mai afectată de inundațiile din vara anului 2018. Apoi, pe 9 octombrie 2018 autoritățile române au trimis o cerere revizuită, ce a avut nevoie însă de clarificări. România a transmis DG REGIO toate informațiile solicitate în decembrie 2018.

Astfel, în urma precipitațiilor abundente căzute în perioada de la jumătatea lunii iunie până la începutul lunii august 2018, au fost raportate distrugeri semnificative ale infrastructurii, terenurilor agricole și locuințelor în șase județe ale regiunii Nord-Est, cu precădere în Neamț, Bacău și Suceava. Autoritățile române au estimat costurile operațiunilor de salvare și protecție civilă la aproape 295 de milioane de euro.

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost creat în urma inundațiilor grave din Europa Centrală din vara anului 2002. De atunci, acesta a intervenit în cazul a 84 de dezastre provocate de diferite evenimente catastrofale, printre care inundații, incendii forestiere, cutremure, furtuni și secetă.

Până în prezent, 24 de țări europene au beneficiat de sprijin în valoare totală de peste 5,2 miliarde de euro.

Propunerea de miercuri privind acordarea de asistență financiară României, Austriei și Italiei prin intermediul Fondului de solidaritate al UE trebuie aprobată de Parlamentul European și de Consiliu.

România a beneficiat până acum de sprijin financiar prin Fondul de Solidaritate al UE în valoare de 119 milioane euro, pentru 7 cazuri raportate la Comisie drept dezastre naturale și care au avut loc între aprilie 2005 și iulie 2014.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială în vederea reglementării acestui sector

Published

on

Comisia Europeană va lansa miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială, cu scopul de a reglementa acest sector aflat în plină dezvoltare și dominat în matere parte de SUA și China, anunță AFP, citat de Agerpres.

Executivul european speră să prezinte spre finalul anului o propunere legislativă în acest sens, după ce va avea mai multe consultări cu părțile avizate, și anume companii, sindicate, societate civilă, dar și guvernele celor 27 de state membre ale UE.

Printre subiectele sensibile se află recunoașterea facială în masă. ”Ceea ce am văzut la Hong Hong Kong m-a înspăimântat cu adevărat”, a precizat vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

În timpul manifestaţiilor de amploare contra Beijingului, ”oamenii au primit un mesaj pe smartphone: <<Ştim că sunteţi acolo, ar trebui să vă întoarceţi acasă>>. Acesta nu este un sprijin pentru libertatea de asociere sau de exprimare”, a deplâns Vestager.

Aceasta se gândește la o interdicție, care ar avea nevoie de sprijinul statelor membre și preconizează un amplu proces de consultări.

Fostul ministru danez al finanțelor care, pe lângă domeniul digital se ocupă și de respectarea regulilor concurenței în Uniunea Europeană, a insista pe faptul că de orice viitoare reglementare vor trebui să beneficieze nu doar marile companii, ci și întreprinderile mici și mijlocii.

”Va trebui să găsim mijloace pentru ca micile firme ambiţioase care vor să lucreze în aceste domenii să poată face asta în mod efectiv”, a explicat Vestager.

Parlamentul European a adoptat la 12 februarie o rezoluție prin care solicită un set puternic de drepturi pentru a proteja consumatorii în contextul inteligenței artificiale și a proceselor decizionale automatizate, potrivit unui comunicat al Legislativului european.

”Oamenii trebuie să poarte întotdeauna răspunderea finală și să poată revoca deciziile adoptate în contextul unor servicii profesionale, precum profesiile medicale, juridice și contabile, precum și serviciile bancare”, au subliniat europarlamentarii.

Aceștia au îndemnat Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru a adapta normele de siguranță ale UE pentru produsele (de exemplu, in cazul directivelor privind echipamentele tehnice și siguranța jucăriilor) astfel încât să existe garanția că utilizatorii și consumatorii sunt informați în legătură cu modul de utilizare a acestor produse si sunt protejați de vătămări, iar în același timp producătorilor le sunt clare obligațiile care le revin.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ludovic Orban, întâlnire la München cu Vera Jourova: Comisia Europeană apreciază revenirea României pe o traiectorie pozitivă privind combaterea corupției

Published

on

© Guvernul României

Corespondență de la München

Prim-ministrul Ludovic Orban a evocat prioritatea acordată de Guvernul de la Bucureşti obiectivului încheierii cât mai rapide a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cadrul unei întrevederi cu Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă.

Întrevederea a avut loc, duminică, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, premierul a exprimat angajamentul Executivului de a pune în aplicare recomandările formulate de Comisia Europeană.

“Prim-ministrul a evocat, în acest context, măsurile adoptate de la preluarea mandatului pentru combaterea fenomenului corupţiei la nivel guvernamental. Comisarul Jourova a apreciat, la rândul său, revenirea României pe o traiectorie pozitivă în acest domeniu, subliniind, însă, importanţa sustenabilităţii progreselor înregistrate”, se arată în comunicat.

Cei doi înalţi oficiali au reiterat sprijinul pentru continuarea politicii de extindere a UE, exprimând speranţa într-o decizie favorabilă în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord cu prilejul summitului de la Zagreb, din luna mai a acestui an.

Premierul Orban a subliniat, de asemenea, importanţa continuării sprijinului Uniunii Europene pentru statele membre ale Parteneriatului Estic.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat procedura de deficit excesiv împotriva României

Published

on

©️ Calea Europeană

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit unui raport adoptat vineri de Comisia Europeană, citat de Agerpres.

Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

“Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară”, se arată în raportul executivului comunitar.

Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending