Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Corina Crețu aprobă un ajutor financiar de peste 8 milioane de euro pentru regiunea de Nord-Est a României prin Fondul de solidaritate al UE

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

La Sibiu, ne-am angajat să rămânem uniți la bine și la greu, să dăm dovadă de solidaritate în vremuri dificile și să fim mereu unii alături de ceilalți, iar astăzi, prin Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, întindem o mână de ajutor României, Austriei și Italiei, a declarat comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, într-o conferință de presă desfășurată la Bruxelles prin care a anunțat acordarea de 8.2 milioane de euro pentru regiune Nord-Est a României.

Potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România, Comisia Europeană a propus acordarea de 8.2 milioane de euro pentru regiunea de Nord-Est a României, puternic afectată de inundațiile din vara anului 2018.

Propunerea de miercuri, 15 mai, a Comisiei Europene de mobilizare a asistenței financiare prin Fondul de solidaritate include, pe lângă România, Austria și Italia; toate aceste țări au avut de suferit ca urmare a dezastrelor naturale care au avut loc în anul 2018. Sprijinul financiar propus pentru cele trei state este de aproape 294 de milioane de euro.

”Un dezastru poate lovi în orice moment. Nu putem preveni întotdeauna acest lucru, însă putem reduce daunele și, cel mai important, putem contribui la protejarea cetățenilor noștri. Îmi doresc ca acest sprijin de 8,2 milioane de euro din Fondul de solidaritate să ajute la reducerea poverii financiare căreia regiunea de Nord-Est a trebuit să-i facă față pentru a acoperi costurile de urgență și operațiunile de recuperare după inundațiile din vara trecută”, a declarat comisarul european Corina Crețu.

Pe 7 septembrie 2018, România a trimis Comisiei Europene(DG REGIO) o solicitare pentru sprijin financiar prin Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, pentru regiunea Nord-Est, de departe cea mai afectată de inundațiile din vara anului 2018. Apoi, pe 9 octombrie 2018 autoritățile române au trimis o cerere revizuită, ce a avut nevoie însă de clarificări. România a transmis DG REGIO toate informațiile solicitate în decembrie 2018.

Astfel, în urma precipitațiilor abundente căzute în perioada de la jumătatea lunii iunie până la începutul lunii august 2018, au fost raportate distrugeri semnificative ale infrastructurii, terenurilor agricole și locuințelor în șase județe ale regiunii Nord-Est, cu precădere în Neamț, Bacău și Suceava. Autoritățile române au estimat costurile operațiunilor de salvare și protecție civilă la aproape 295 de milioane de euro.

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost creat în urma inundațiilor grave din Europa Centrală din vara anului 2002. De atunci, acesta a intervenit în cazul a 84 de dezastre provocate de diferite evenimente catastrofale, printre care inundații, incendii forestiere, cutremure, furtuni și secetă.

Până în prezent, 24 de țări europene au beneficiat de sprijin în valoare totală de peste 5,2 miliarde de euro.

Propunerea de miercuri privind acordarea de asistență financiară României, Austriei și Italiei prin intermediul Fondului de solidaritate al UE trebuie aprobată de Parlamentul European și de Consiliu.

România a beneficiat până acum de sprijin financiar prin Fondul de Solidaritate al UE în valoare de 119 milioane euro, pentru 7 cazuri raportate la Comisie drept dezastre naturale și care au avut loc între aprilie 2005 și iulie 2014.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Austriacul Johannes Hahn, nominalizat pentru un al treilea mandat de comisar european: Sunt aliniat pe deplin planurilor Ursulei von der Leyen

Published

on

Parlamentul şi guvernul Austriei l-au nominalizat pe Johannes Hahn, actual comisar european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, pentru a face parte din viitoarea Comisie Europeană executivul comunitar, informează joi dpa şi Reuters.

Johannes Hahn, aflat la finalul celui de-al doilea mandat de comisar european, “a lucrat neobosit ani la rând pentru apropierea ţărilor din Balcanii de vest de Uniunea Europeană”, a declarat presei la Viena cancelarul austriac Brigitte Bierlein, potrivit Agerpres.

Din perspectiva mea, aş dori să continui în acest domeniu“, a afirmat în aceeaşi conferinţă de presă Johannes Hahn, subliniind că atribuirea portofoliilor îi va reveni în final viitorului preşedinte al Comisiei, Ursula von der Leyen.

În prezent, Hahn gestionează și portofoliul politicii regionale, domeniu pe care l-a coordonat și în Comisia Barroso, după ce aceste atribuții i-au fost transferate de președintele Jean-Claude Juncker ca urmare a demisiei Corinei Crețu.

Politicianul conservator austriac în vârstă de 61 de ani a adăugat că este “aliniat pe deplin” politicilor privind UE ale Ursulei von der Leyen, fost ministru german al apărării, inclusiv în ce priveşte planurile acesteia de întărire a rolului Uniunii pe scena politică internaţională.

Nominalizarea lui Hahn apare la scurt timp după ce guvernul grec a decis să-l desemneze pe actualul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, pentru funcția de comisar european, în timp ce Slovenia l-a propus pe Janez Lenarcic, actualul reprezentant permanent al țării la Uniunea Europeană.

Propunerea guvernului de la Viena apare în contextul în care Ursula von der Leyen a transmis că le va solicita țărilor membre să propune câte doi candidați pentru poziția de comisar, un bărbat și o femeie, pentru a putea genera o paritate de gen în noul executiv european.

Confruntată cu o presiune partea grupurilor politice din Parlamentul European anterior alegerii sale în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen.

Angajamentul lui von der Leyen reflectă o idee intens vehiculată la Bruxelles, inclusiv înaintea alegerilor europene.

Pe de altă parte, anumite țări deja și-au manifestat preferințele în ce privește nominalizarea viitorilor comisari europeni, Austria preferându-l din nou pe Johannes Hahn, în timp ce țări precum Bulgaria și Estonia au precizat că vor opta pentru Mariya Gabriel, în cazul Sofiei, și pentru Kadri Simson, în cazul Tallinului.

Alături de Austria și Bulgaria, state precum Letonia, Irlanda sau Slovacia sunt așteptate să nominalizeze aceleași persoană care au ocupat fotoliul de comisar în mandatul lui Jean-Claude Juncker: Valdis Dombrovskis (Letonia), Phil Hogan (Irlanda) și Maros Sefcovic (Slovacia).

Totodată, von der Leyen a promis că cei mai importanți vicepreședinți din Comisia sa vor fi Frans Timmermans (S&D, Olanda) și Margrethe Vestager (ALDE/ Danemarca), fapt ce presupune ca atât Timmermans, cât și Vestager să fie propuși de țărilor lor.

De asemenea, și Spania are propunerea de comisar stabilită, în condițiile în care ministrul de Externe Josep Borrell face parte din pachetul de nume negociat de liderii europeni pentru a ocupa funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și politică de securitate, poziție care presupune și activarea în calitate de comisar european și vicepreședinte al executivului european.

În ce privește România, presa a relatat că țara noastră țintește obținerea unor portofolii precum Transporturi, Mediu sau Politică de Vecinătate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Purtătorul de cuvânt al lui Jean-Claude Juncker, propus comisar european în Comisia Ursulei von der Leyen. Margaritis Schinas a fost desemnat de Guvernul Greciei

Published

on

Premierul elen Kyriakos Mitsotakis l-a desemnat joi pe actualul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, pentru a fi noul comisar european din partea Greciei în executivul european ce va fi condus de la 1 noiembrie 2019 de Ursula von der Leyen.

Anunțul a fost făcut de biroul de presă al lui Mitsotakis, relatează agenția Ekathimerini și Reuters.

Sursa citată precizează cu prim-ministrul grec o va informa pe președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre această selecție, a spus comunicatul de presă.

Auto-intitulat ”fiu al Salonicului”, Margaritis Schinas este una dintre cele mai experimentate personalități din administrația europeană.

Acesta a fost membru al Parlamentului European din 2007 până în 2009 din partea partidului “Noua Democrație”, formațiune care a revenit la putere după alegerile anticipate din 7 iulie. Anterior, Margaritis Schinas a fost șef de cabinet al comisarului cipriot Markos Kyprianou, responsabil pentru sănătate și protecția consumatorilor, din 2004 până în 2007.

Între 2010 și 2013 Schinas a activat în calitate de director adjunct al Biroului consilierilor pentru politică europeană al președintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso.

Înainte de a fi numit purtător de cuvânt al Comisiei lui Jean-Claude Juncker, Margaritis Schinas a fost directorul Direcției pentru afaceri economice și financiare a Comisiei Europene, din 2013 și până în 2014.

Pe de altă parte, propunerea guvernului de la Atena apare în contextul în care Ursula von der Leyen a transmis că le va solicita țărilor membre să propune câte doi candidați pentru poziția de comisar, un bărbat și o femeie, pentru a putea genera o paritate de gen în noul executiv european.

Confruntată cu o presiune partea grupurilor politice din Parlamentul European anterior alegerii sale în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen.

Angajamentul lui von der Leyen reflectă o idee intens vehiculată la Bruxelles, inclusiv înaintea alegerilor europene.

Pe de altă parte, anumite țări deja și-au manifestat preferințele în ce privește nominalizarea viitorilor comisari europeni, Austria preferându-l din nou pe Johannes Hahn, în timp ce țări precum Bulgaria și Estonia au precizat că vor opta pentru Mariya Gabriel, în cazul Sofiei, și pentru Kadri Simson, în cazul Tallinului.

Alături de Austria și Bulgaria, state precum Letonia, Irlanda sau Slovacia sunt așteptate să nominalizeze aceleași persoană care au ocupat fotoliul de comisar în mandatul lui Jean-Claude Juncker: Valdis Dombrovskis (Letonia), Phil Hogan (Irlanda) și Maros Sefcovic (Slovacia).

Totodată, von der Leyen a promis că cei mai importanți vicepreședinți din Comisia sa vor fi Frans Timmermans (S&D, Olanda) și Margrethe Vestager (ALDE/ Danemarca), fapt ce presupune ca atât Timmermans, cât și Vestager să fie propuși de țărilor lor.

De asemenea, și Spania are propunerea de comisar stabilită, în condițiile în care ministrul de Externe Josep Borrell face parte din pachetul de nume negociat de liderii europeni pentru a ocupa funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și politică de securitate, poziție care presupune și activarea în calitate de comisar european și vicepreședinte al executivului european.

În ce privește România, presa a relatat că țara noastră țintește obținerea unor portofolii precum Transporturi, Mediu sau Politică de Vecinătate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Tranzacție majoră aprobată de Comisia Europeană: Vodafone va prelua UPC România ca parte a unei achiziții de 18,4 miliarde de euro la nivel european

Published

on

© Calea Europeană

Comisia Europeană a aprobat tranzacția de 18,4 miliarde de euro prin care grupul Vodafone va prelua operațiunile Liberty Global din Germania, Cehia, Ungaria și România, au anunțat joi executivul european și Vodafone.

În România, tranzacția prin care Vodafone va prelua UPC este preconizat să fie finalizată până la data de 31 iulie 2019. 

“În societatea noastră modernă, accesul la servicii de bandă largă și TV la prețuri accesibile și de bună calitate este aproape la fel de necesar ca apa curgătoare. Am aprobat astăzi achiziționarea de către Vodafone a afacerilor companiei Liberty Global în Cehia, Germania, Ungaria și România, sub rezerva unor măsuri menite să asigure că clienții vor beneficia în continuare de prețuri corecte, servicii de înaltă calitate și produse inovatoare”, a declarat, în context, Margrethe Vestager, comisarul european pentru concurență.

“Pe plan local, această achiziție va permite Vodafone să fie un competitor și mai puternic în raport cu pozițiile dominante de pe piața de comunicații electronice, asumându-și rolul de catalizator pe zona de inovație și digitalizare a societății. Este preconizat ca tranzacția să fie finalizată până la data de 31 iulie 2019. În viitor, Vodafone România va putea oferi servicii convergente competitive clienților săi, ceea ce îi va permite să își împlinească viziunea de a aduce tehnologia și inovația mai aproape de toată lumea. De asemenea, prin achiziția UPC se creează o competiție sustenabilă și eficientă în cadrul industriei locale de telecomunicații, ceea ce va contribui la creșterea gradului de digitalizare a societății românești”, scrie și Vodafone în comunicatul menționat. 

61.700 de români erau abonați la serviciile de comunicații prin cablu ale UPC la sfârșitul primelor trei luni din acest an, în scădere cu 4.200 de abonați față de ultimul trimestru din 2018, dar numărul total al abonamentelor a crescut până la peste 2,08 milioane de abonamente, arată datele prezentate marți de grupul Liberty Global și citate de Hotnews.ro.

Grupul britanic Vodafone a anunțat în data de 9 mai 2018 că va prelua rețelele de cablu ale Liberty Global din mai multe țări europene, inclusiv România. Practic, Vodafone va prelua operatorul UPC România și tranzacția include operațiunile Liberty Global din patru țări.

Liberty Global este o companie furnizoare de servicii de internet, telefonie și televiziune prin cablu din Statele Unite. Din grupul Liberty Global face parte grupul olandez UPC Holding, care deține și UPC România.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending