Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Facebook, Twitter, YouTube şi Microsoft fac progrese în combaterea discursurilor de incitare la ură

Published

on

Companiile de IT au eliminat, în medie, 70% din discursurile ilegale de incitare la ură care le-au fost semnalate, relevă a treia evaluare a Codului de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online, realizată de ONG-uri şi entităţi publice şi publicată vineri, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

Începând cu luna mai 2016, Facebook, Twitter, YouTube şi Microsoft s-au angajat să combată propagarea acestui tip de conţinut în Europa, adoptând un Cod de conduită. A treia evaluare a acestui cod arată că se constată că în prezent companiile îşi îndeplinesc într-o mai mare măsură angajamentul de a elimina majoritatea discursurilor ilegale de incitare la ură în termen de 24 de ore. 

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, totuşi, mai există unele aspecte care trebuie soluţionate, în special lipsa de feedback sistematic către utilizatori. 

„Rezultatele prezentate astăzi arată că platformele online îşi asumă angajamentul luat de a evalua conţinutul care le este notificat şi de a elimina în termen de 24 de ore discursurile ilegale de incitare la ură. Mă adresez companiilor de IT şi le invit să ia măsuri pentru a îmbunătăţi transparenţa şi pentru a trimite sistematic feedback către utilizatori, aşa cum se prevede în orientările pe care le-am publicat anul trecut. De asemenea, este important să existe o serie de garanţii pentru a evita o eliminare excesivă şi pentru a proteja drepturile fundamentale, precum libertatea de exprimare”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Andrus Ansip, responsabil pentru piaţa unică digitală. 

Comisia Europeană va continua să monitorizeze constant punerea în aplicare a Codului de către companiile de IT participante, cu ajutorul organizaţiilor societăţii civile şi intenţionează să-l aplice şi la alte platforme online. Dacă eforturile nu vor fi continuate sau dacă vor fi încetinite, executivul UE va avea în vedere luarea de măsuri suplimentare. 

Pentru a reacţiona la problema tot mai gravă pe care o reprezintă discursurile ilegale de incitare la ură din mediul online, Comisia Europeană şi patru mari companii de IT (Facebook, Microsoft, Twitter şi YouTube) au prezentat, în mai 2016, un Cod de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online. 

La 7 decembrie 2016, Comisia Europeană a făcut publice rezultatele primului exerciţiu de monitorizare menit să evalueze punerea în aplicare a acestui Cod de conduită, iar la 1 iunie 2017 au fost publicate rezultatele celui de-al doilea raport de monitorizare. 

.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 7 mld. de euro pentru infrastructură rezilientă. Cine poate aplica

Published

on

Comisia Europeană a lansat astăzi, 17 septembrie, un apel pentru propuneri de proiecte în cadrul mecanismului pentru Interconectarea Europei. Astfel, Executivul European pune la dispoziția statelor membre un fond de 7 miliarde de euro ca să își modernizeze infrastructura, potrivit comunicatului oficial.

„Mărim masiv fondurile disponibile pentru implementarea infrastructurii de combustibili alternativi, până la 1,5 miliarde de euro. Pentru prima dată, sprijinim, de asemenea, proiecte astfel încât rețelele noastre transeuropene de transport să fie adecvate pentru o dublă utilizare: civilă și de apărare și să îmbunătățească mobilitatea militară în întreaga UE. Proiectele finanțate în cadrul apelului de ieri vor contribui la crearea unui sistem de transport multimodal eficient și interconectat, atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri, precum și la dezvoltarea unei infrastructuri care să sprijine opțiuni de mobilitate mai durabile”, a transmis comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

Tot în această zi, trenul Connecting Europe Express care traversează 26 de țări și peste 100 de orașe din Europa, a ajuns în București. Comisarul european pentru transporturi susținând o conferință de presă în Gara de Nord-București.

Infrastructură durabilă, inteligentă și rezilientă

Apelul sprijină viziunea Comisiei Europene privind mobilitatea durabilă, inteligentă și rezilientă. Pe măsură ce sectorul se recuperează după pandemia COVID-19, trebuie să se refacă mai bine, folosind oportunitatea de a dezvolta în continuare moduri și tehnologii de transport durabile și de a exploata pe deplin oportunitățile oferite de tehnologiile digitale.

UE are nevoie de un sistem de transport multimodal eficient și interconectat, atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri. Acesta trebuie să includă o rețea feroviară de mare viteză la prețuri accesibile, o infrastructură de reîncărcare și realimentare abundentă pentru vehiculele cu emisii zero și o automatizare sporită pentru o mai mare eficiență și siguranță.

Cele 7 miliarde de euro vor redistribuite după cum urmează:

  • 5,175 de miliarde EUR pentru proiecte de infrastructură în cadrul TEN-T de bază și cuprinzătoare (căi ferate, căi navigabile interioare, porturi maritime și interioare, drumuri, terminale feroviare-rutiere și platforme logistice multimodale, centre multimodale de pasageri, aplicații inteligente și interoperabile pentru transport, mobilitate sigură și securizată, reziliență a infrastructurii);
  • 1,575 de miliarde EUR pentru un nou instrument pentru infrastructura de combustibili alternativi, pus în aplicare prin intermediul unei cereri de propuneri permanente până în 2023 (inclusiv infrastructura de reîncărcare rapidă a energiei electrice și de realimentare cu hidrogen pe rețeaua rutieră TEN-T);
  • 330 de milioane EUR pentru adaptarea TEN-T la dubla utilizare civilă și de apărare (pachetul financiar pentru mobilitate militară).

Cine poate aplica?

Unul sau mai multe state membre; Organizații internaționale sau organisme publice sau private stabilite într-un stat membru al UE, cu acordul statului membru (statelor membre) în cauză.

Solicitanții trebuie să își prezinte propunerea în format electronic prin intermediul sistemului electronic de depunere a propunerilor din cadrul portalului de finanțare și licitații până la data de 19 ianuarie 2022, ora 17:.00 CET.

Propunerile vor fi evaluate de către Comisia Europeană/Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA), asistată de experți externi selectați dintr-o bază de date de experți independenți. Solicitanții vor primi rezultatele evaluării în termen de cel mult șase luni de la termenul limită de depunere, iar acordurile de grant vor fi semnate în termen de nouă luni.

Mecanismul pentru interconectarea Europei este principalul instrument de finanțare al UE pentru dezvoltarea unor rețele de transport transeuropene performante, durabile și interconectate, cu accent pe cele nouă coridoare ale rețelei centrale. Programul cofinanțează proiecte care consolidează multimodalitatea, îmbunătățesc infrastructura și promovează inovarea și noile tehnologii.

25,8 miliarde de euro sunt disponibile pentru granturi din bugetul UE 2021-2027 pentru cofinanțarea proiectelor de rețele transeuropene de transport (TEN-T) în statele membre ale UE. Până în prezen, mecanismul a sprijinit peste 1.000 de proiecte cu o valoare totală de 23,29 miliarde EUR în sectorul transporturilor.

Cererea de propuneri sprijină acțiunile din cadrul pachetelor generale, de coeziune și de mobilitate militară ale mecanismului.

Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA) gestionează promovarea și evaluarea cererii de propuneri și supraveghează implementarea proiectelor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune posibilitățile de pescuit pentru 2022 în Marea Mediterană și în Marea Neagră

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat astăzi vineri o propunere privind posibilitățile de pescuit pentru 2022 în Marea Mediterană și în Marea Neagră, ce promovează gestionarea durabilă a stocurilor de pește din Marea Mediterană și din Marea Neagră și respectă angajamentele politice asumate în declarația MedFish4Ever și în Declarația de la Sofia, informează comunicatul oficial. 

Propunerea reflectă ambiția Comisiei de a realiza un pescuit sustenabil în aceste două bazine maritime, în conformitate cu recent adoptata Strategie pentru 2030 a Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM).

„Gestionarea sustenabilă a pescuitului în toate bazinele maritime ale UE constituie angajamentul și responsabilitatea noastră. Deși în ultimii ani am observat unele îmbunătățiri în Marea Mediterană și în Marea Neagră, suntem încă departe de a atinge niveluri sustenabile și trebuie să depunem mai multe eforturi pentru a îndeplini acest obiectiv. Prin urmare, prezentăm astăzi propunerea noastră privind capturile de pește în cele două bazine maritime, pe deplin bazată pe avize științifice” , a transmis comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius. 

În ceea ce privește Marea Adriatică, propunerea Comisiei implementează planul multianual al CGPM de gestionare pentru stocurile demersale din Marea Mediterană și obiectivul aferent de a se atinge sustenabilitatea pentru aceste stocuri până în 2026 printr-o scădere a efortului de pescuit. Mai mult, propunerea include și diverse măsuri de gestionare pentru stocurile de anghilă, de coral roșu, de corifenă, de pagel argintiu și de caridă-de-adâncime din Marea Ionică, din Marea Levantului și din Strâmtoarea Siciliei, în conformitate cu deciziile CGPM.

Propunerea implementează, de asemenea, planul multianual de gestionare pentru stocurile demersale din vestul Mării Mediterane, cu scopul de a reduce și mai mult pescuitul, în conformitate cu avizele științifice. Această parte a propunerii va fi completată de îndată ce devine disponibil avizul științific relevant din acest an. Obiectivul final este atingerea capturii maxime durabile (MSY) – cantitatea maximă de pește pe care pescarii o pot scoate din mare fără a compromite regenerarea și productivitatea viitoare a stocului – până cel târziu la 1 ianuarie 2025.

Pentru Marea Neagră, propunerea include limite de captură și cote pentru calcan și pentru șprot. În cazul calcanului, propunerea transpune cota UE stabilită în cadrul revizuirii planului multianual al CGPM de gestionare pentru calcan. În cazul șprotului, Comisia propune menținerea aceleiași limite a capturilor ca în 2021.

Etapele următoare

Consiliul miniștrilor pentru pescuit din Uniunea Europeană va discuta propunerea Comisiei în luna decembrie și va stabili alocarea posibilităților de pescuit. Regulamentul ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2022. 

Context

Comisia promovează o cooperare și o abordare multilaterală consolidată în ceea ce privește gestionarea pescuitului în Marea Mediterană și în Marea Neagră. Declarația MedFish4Ever din Malta și Declarația de la Sofia au instituit un nou cadru de guvernanță, care a fost consolidat prin adoptarea noii strategii pentru 2030 a CGPM la 9 iulie 2021.

Planul multianual de gestionare pentru stocurile demersale din vestul Mării Mediterane, adoptat în iunie 2019, a introdus un regim al efortului de pescuit pentru traulere care urmărea atingerea unei reduceri globale de până la 40 % în cinci ani. În 2020, primul an de implementare a acestui plan, a fost introdusă o reducere de 10 %, în timp ce propunerea privind posibilitățile de pescuit pentru 2021 a condus la o reducere suplimentară de 7,5 %.

CGPM este o organizație regională de gestionare a pescuitului cu competențe în domeniul conservării și gestionării stocurilor de pește din Marea Mediterană și din Marea Neagră. Planul CGPM pentru Marea Adriatică a redus efortul de pescuit al speciilor demersale cu 16 % în primii doi ani de implementare. Se preconizează că se va atinge MSY pentru principalele stocuri demersale până în 2026, prin limitarea efortului anual de pescuit pe baza avizelor științifice.

În 2017, CGPM a adoptat un plan multianual de gestionare pentru calcan în Marea Neagră, reprezentând primele măsuri de gestionare și de control implementate la nivel regional.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va efectua o vizită în România pe data de 27 septembrie pentru aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 29,2 miliarde de euro, a anunțat purtătorul de cuvânt adjunct al instituției, Dana Spinanț, în briefingul de presă.

”Pot confirma că evaluarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României va fi finalizată în următoarele zile și că președinta Comisiei Europene (n.r. Ursula von der Leyen) va vizita Bucureștiul pe data de 27 septembrie. Ne așteptăm ca evaluarea planului să fie finalizată până atunci”, a răspuns Dana Spinanț unei întrebări. 

Vizita înaltului oficialul european în țara noastră are loc după ce Partidul Național Liberal, membru al aceleiași familii politice, a popularilor europeni, din care face parte și von der Leyen, își va alegea președintele în cadrul unui congres care se va desfășura pe 25 septembrie.

Răspunsul purtătorului de cuvânt adjunct al Comisiei Europene vine să clarifice diferitele speculații apărute în spațiul public potrivit cărora Ursula von der Leyen ar fi urmat să vină în România pe 24 septembrie pentru aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

România a transmis acest document la 31 mai și l-a publicat la 2 iunieȚara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

Bucureștiul a trebuit să respecte, la fel ca celelalte state, condiția de a aloca 37% pentru obiectivele de mediu (10,8 miliarde de euro) și 20% pentru tranziția digitală (5,8 miliarde de euro).

Fondurile trebuie angajate prin proiecte până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar acestea au termen de finalizare 31 decembrie 2026, în caz contrar sumele trebuie returnate.

Trebuie sprecificat că împrumuturile pe care România le va atrage prin acest plan vor merge doar către investiții, adică banii nu pot fi folosiți pentru consum sau pentru salarii, conform mențiunilor premierului Florin Cîțu. Acestea se vor adăuga celorlalte împrumuturi contractare de București, la dobânzi mult mai mari, care au dus datoria guvernamentală la finele primelor patru luni din 2021 la 526,7 miliarde de lei, respectiv 49,9% din PIB, faţă de 499,153 miliarde lei (47,3% din PIB) la sfârşitul lui 2020, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor. 

În egală măsură, planul va fi analizat de Comisia Europeană pe baza unor criterii transparente. Pentru fiecare investiție, România a trebuit să stabilească o serie de borne (milestones) și ținte (targets) care demonstrează progresul în atingerea rezultatelor asumate.

Planul Național de Redresare și Reziliență cuprinde peste 500 de astfel jaloane și ținte, ce vor fi monitorizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Instituția va trebui să raporteze bianual stadiul implementării reformelor pentru ca Executivul european să deblocheze plățile, ce se vor face tot de două ori pe an.

Așadar, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,  și-a reluat călătoriile simbolice în urma cărora statele membre sunt cu un pas mai aproape de deblarea prefinanțării pentru demararea investițiilor și reformelor, cel mai recent PNRR aprobat – 19 la număr de acum –  fiind cel al Maltei.

13 state membre UE au pornit deja pe calea redresării post-COVID-19. 

Comisia Europeană a început să efectueze primele plăți începând cu data de 3 august, când fonduri din Mecanismul de redresare și reziliență au mers către:

  • Belgia: 770 milioane de euro granturi;
  • Luxemburg: 12 milioane de euro granturi;
  • Portugalia: 1,8 miliarde granturi + 350,9 milioane împrumuturi. 

La distanță de aproape o săptămână, pe 9 august, Grecia s-a alăturat celorlalte trei țări, primind 2,3 miliarde de euro din cele 17,8 miliarde de euro granturi și 1,7 miliarde de euro din cele 12,7 miliarde de euro împrumuturi. Prefinanțarea ajunge astfel la valoare de 4 miliarde de euro.

Italia, țara cea mai puternic afectată de pandemia de COVID-19, completează tabelul țărilor care au demarat deja procesul de redresare. La 13 august, Comisia Europeană a anunțat că deblochează prefinanțarea de 24,9 miliarde de euro, bani ce sunt împărțiți astfel: 9 miliarde de euro din cele 68,9 miliarde de euro și 15,9 miliarde de euro din 122,6 miliarde de euro, ce iau forma împrumuturilor.

Data de 17 august a reprezentat momentul în care Spania și Lituania au primit prefinanțarea din partea Uniunii Europene:

  • Spania: 9 miliarde de euro sub formă de granturi;
  • Lituania: 289 de milioane de euro granturi.

Două zile mai târziu, la 19 august, Comisia Europeană avea să anunțe că Franța va putea începe implementarea măsurilor pentru ”digitalizarea zonelor rurale și a serviciilor de sănătate” cu ajutorul celor 5,1 miliarde de euro, cuprinse în prefinanțare, sub formă de granturi.

Germania s-a alăturat și ea acestei parade către revenirea economică. La 26 august, Comisia Europeană a plătit Berlinului 2,25 miliarde de euro granturi sub formă de prefinanțare, echivalentul a 9% din alocarea financiară a acestei țări din cadrul Mecanismului de Redresare și de Reziliență (RRF).

Să nu uităm de altfel, că Germania și Franța, prin liderii săi, Angela Merkel și Emmanuel Macron, și-au unit forțele, lansând un apel comun pentru crearea unui plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro, un precursor al NextGenerationEU.

Lista este completată de Danemarca. Aceasta a început toamna (2 septembrie) cu deblocarea prefinanțării în valoare de 201 milioane de euro, urmată de Cipru, care a primit la 9 septembrie 157 milioane de euro prefinanțare din totalul de 1,2 miliarde de euro. și de Letonia, care a demarat investițiile și reformelor după deblocarea, la 10 septembrie, a prefinanțării de 237 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro.

Cea mai recentă țară care s-a alăturat grupului este Slovenia care, la 17 septembrie, a primit  231 milioane de euro din cele 2,5 miliarde de euro prevăzute în PNRR.

România trebuie să profite din plin de fondurile europene puse la dispoziție de Uniune prin Mecanismul de redresare și reziliență, dar și prin Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, devenind mai verde și mai digitală prin reforme.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Noul Bauhaus european, o oportunitate de a investi bani europeni în proiecte inovative. Trebuie să fie o pagină esențială din ”Biblia” multor administrații locale din România

U.E.3 hours ago

Eurostat: România, printre țările Uniunii Europene cu cea mai ridicată rată anuală a inflației în luna august

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

Daniel Buda4 hours ago

Daniel Buda: Parlamentul European contribuie la construirea unei Uniuni a Sănătății mai puternice

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 7 mld. de euro pentru infrastructură rezilientă. Cine poate aplica

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană propune posibilitățile de pescuit pentru 2022 în Marea Mediterană și în Marea Neagră

ROMÂNIA6 hours ago

Visa Waiver: Ambasadorul României în SUA și secretarul american pentru securitate internă au convenit să lucreze pentru a reduce rata de refuz a cererilor de viză

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

ROMÂNIA6 hours ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, întrevedere cu David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România: Au fost abordate teme de interes privind cooperarea în sectorul agricol

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Slovenia primește 231 milioane de euro din cele 2,5 mld. prevăzute în PNRR pentru demararea investițiilor și reformelor de redresare

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D2 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

Team2Share

Trending