U.E.
Comisia Europeană propune o sumă suplimentară de 15 miliarde de euro pentru țările care primesc un număr mare de refugiați, inclusiv ucraineni
Published
3 months agoon
By
Teodora Ion
Comisia Europeană va propune alocarea unei sume suplimentare de 15 miliarde de euro pentru țările care primesc un număr mare de refugiați, inclusiv ucraineni, a anunțat marți, la Praga, președinta executivului european, Ursula von der Leyen, conform EFE, citat de Agerpres.
Acest sprijin destinat țărilor care se confruntă cu un val migrator se va regăsi în următoarea revizuire a Cadrului Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027. Condiția este ca țările membre ale UE să accepte propunerea Comisiei Europene, mai exact să fie de acord cu suplimentarea contribuțiilor la bugetul european.
”Având în vedere că aţi primit atât de mulţi refugiaţi ucraineni, am propus o creştere (a bugetului) cu 15 miliarde de euro destinaţi în mod specific ţărilor care primesc un număr mare de refugiaţi”, incluzând printre acestea şi Republica Cehă, a spus Ursula von der Leyen la o conferinţă de presă comună la Praga cu premierul ceh Petr Fiala.
Această creştere va necesita însă ”o revizuire a cadrului financiar multianual”, a adăugat ea. ”Vedem cum putem îmbunătăţi această propunere şi această revizuire va depinde de capacitatea noastră de negociere”, a nuanţat ea în declaraţia dată în capitala cehă.
Comisia Europeană a propus la mijlocul lunii iunie revizuirea Cadrului Financiar Multianual pentru 2021-2027 care prevedere o contribuiție suplimentară de peste 65 de milioane de euro.
Propunerea de creștere a bugetului pe termen lung al UE avansată de Comisie s-a lovit deja de refuzul unor state membre, precum Germania, Austria, țările nordice sau Ungaria, solicitând ca noile nevoi să fie gestionate financiar prin redirecționarea fondurilor din alte programe europene.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
EU4Health: 4 milioane de euro pentru a îmbunătăți asistența medicală pentru refugiații ucraineni din România și alte nouă țări din UE
UE acordă un ajutor umanitar suplimentar de 110 milioane de euro pentru a sprijini ucrainenii afectați de război și comunitățile gazdă din R. Moldova
Reuniune extraordinară a Consiliului European pe 17 octombrie: Liderii din UE vor stabili o poziție comună privind consecințele conflictului dintre Israel și Hamas asupra blocului
Relațiile dintre Polonia și Ucraina se deteriorează pe fondul campaniei electorale poloneze, spre îngrijorarea SUA și a UE (experți)
Parlamentul European pledează pentru suplimentarea bugetului pe termen lung pentru ca UE să poată gestiona provocările actuale determinate de multiplele crize
Președintele Germaniei este în favoarea limitării sosirilor de refugiați, dar este conștient că ”este o muncă laborioasă”
ROMÂNIA
“Air Schengen” pentru România și Bulgaria? Austria a anunțat oficial condițiile pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengen cu frontierele aeriene
Published
5 mins agoon
December 11, 2023
Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a confirmat luni că Viena este dispusă să își flexibilizeze poziția și veto-ul privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, demnitarul declarând că a prezentat Comisiei Europene “condiţii clare” pe care aceasta să le implementeze înainte ca Viena să fie de acord cu primirea României şi Bulgariei în aşa-numitul “Air Schengen”.
“Acum este rândul Comisiei”, a declarat Karner pentru jurnalul matinal al postului Ö1, după ce în weekend s-a aflat despre o posibilă relaxare a veto-ului Austriei faţă de primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, cu ridicarea graniţelor ariene, relatează agenția de presă austriaca APA, citată de Agerpres.
Presa austriacă a relatat sâmbătă că Austria deschide acum calea pentru extinderea spațiului Schengen pentru România și Bulgaria, dar numai pentru călătorii pe calea aerului și în anumite condiții, una dintre acestea fiind controale și mai stricte la frontiere.
În mod concret, el cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră. De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă. În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.
“Este vorba despre faptul că avem nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE“, a subliniat Karner, luni, înainte de a se deplasa luni în Slovenia la o reuniune a miniştrilor de interne din aşa-numitul “Forum Salzburg”, pentru discuţii cu privire la viitorul spaţiului Schengen.
Pe lângă Austria, din cadrul “Forumului Salzburg” mai fac parte România, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Sunt reprezentate, de asemenea, statele din Balcanii de Vest şi Republica Moldova.
Reacții din România față de poziția Austriei au venit treptat. Mai întâi, premierul Marcel Ciolacu, lider al PSD, a afirmat sâmbătă seară că Austria este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România.
“Am spart gheața! Austria și-a flexibilizat poziția în ceea ce privește spațiul Schengen și este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România. Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene. Am făcut eforturi mari în ultimele luni să ajungem în acest punct și le sunt recunoscător tuturor celor care au luptat pentru România”, a afirmat Ciolacu.
Președintele PNL și al Senatului, Nicolae Ciucă, a adoptat o atitudine mai precaută Acesta a salutat flexibilizarea poziției Austriei, dar a subliniat că o aderare a României la Schengen ar fi consecința conlucrării tuturor forțelor politice, menționând totodată că o decizie este așteptată la un Consiliu JAI extraordinar organizat la finalul anului de președinția spaniolă a Consiliului UE și că între timp sunt așteptate poziția Olandei privind aderarea Bulgariei și rezultatele discuțiilor reuniunii miniștrilor de interne prezenți luni în Slovenia.
La rândul său, ministrul român de interne Cătălin Predoiu a precizat că urmează negocieri tehnice pentru intrarea României în așa-numitul “Air Schengen”, insistând că aspectul important este acela al faptului că Austria nu mai are o poziție inflexibilă.
Austria a blocat pe 8 decembrie 2022 extinderea spaţiului Schengen la România şi Bulgaria, motivându-şi opoziţia prin numărul mare de cereri de azil. Ţările de Jos s-au opus, la rândul lor, primirii în Schengen a Bulgariei.
România și Bulgaria nu au solicitat la reuniunea Consiliului JAI din 5 decembrie un nou vot privind aderarea la Schengen, după veto-ul Austriei și cel al Olandei din decembrie 2022.
În schimb, miniștrii de interne din țările UE au avut un schimb de opinii cu privire la modalitățile de îmbunătățire a sistemului de returnare a solicitanților de azil respinși, aceștia discutând despre cooperarea cu țările terțe și între statele membre, precum și despre îmbunătățirea procedurilor naționale de returnare.
De asemenea, președinția spaniolă în exercițiu a făcut un bilanț al situației privind extinderea spațiului Schengen la Bulgaria și România.
“Consiliul a luat act de raportul, prezentat de Comisie, al unei misiuni de anchetă care a evaluat cele mai recente evoluții în ceea ce privește aplicarea acquis-ului Schengen de către Bulgaria“, a transmis instituția într-un comunicat.
U.E.
Premierul Estoniei atrage atenția asupra campaniei de dezinformare a Rusiei care urmărește ”să ne facă să credem că sprijinul pentru Ucraina este o cauză fără speranţă”: Putem demonstra contrariul
Published
59 mins agoon
December 11, 2023By
Teodora Ion
Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a atras luni atenția asupra campaniei de dezinformare a Rusiei privind războiul din Ucraina, care urmărește să provoace ”diviziuni politice interne şi să influenţeze voturile democratice”, informează DPA, citat de Agerpres.
”Campania Rusiei are drept scop descurajarea factorilor de decizie democratici şi a societăţilor de la a sprijini Ucraina, provocând diviziuni politice interne şi influenţând voturile democratice – inclusiv deciziile pe care le luăm la secţiile noastre de votare”, a scris Kallas într-un comentariu pentru site-ul de ştiri german Redaktionsnetzwerk Deutschland.
”Campania de dezinformare a Kremlinului ajunge la un public uriaş prin intermediul reţelelor sociale”, a mai spus ea.
Aceasta a explicat că rețelele de socializare reprezintă principalul canal prin care Kremlinul își răspândește dezinformarea.
”Cea mai recentă capcană a dezinformării ruseşti” este ”să ne facă să credem că sprijinul pentru Ucraina este o cauză fără speranţă, că noi suntem primii care obosim. Putem demonstra contrariul”, a continuat Kallas.
Rusia se pregăteşte pentru un război lung împotriva Ucrainei, a scris Kallas. ”O victorie rapidă este exclusă”, a mai spus premierul estonian.
Zilele trecute, cancelarul german Olaf Scholz a lăsat să se înțeleagă că războiul din Ucraina ar putea dura până în 2025, astfel că este nevoie de sprijin continuu pentru Kiev pe care Berlinul este dispus să-l sporească în cazul în care aliații ”ezită”, făcând referire la blocajul din Congresul american.
De altfel, Joe Biden l-a invitat pe Volodimir Zelenski la Casa Albă, cei doi urmând să se întâlnească mâine. În egală măsură, liderul ucrainean va avea o întrevedere și cu președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, în speranța deblocării sprijinului destinat țării care face față invadatorilor ruși.
Mircea Hava
Eurodeputatul Mircea Hava: Viitorul UE este unul în care granițele interne sunt nimic mai mult decât linii pe o hartă
Published
2 hours agoon
December 11, 2023By
REDACTIA
Europarlamentarul Mircea Hava susține că „viitorul Uniunii Europene este unul în care granițele interne sunt nimic mai mult decât linii pe o hartă, iar vămile nu mai există între statele membre”, în contextul în care nu s-a ajuns la un acord în privința inițiativei IMERA – Internal Market Emergency and Resilience Act, care își propune să asigure și să întărească libera circulație a cetățenilor, precum și a bunurilor necesare în situații de urgență.
„Uniunea Europeană trebuie să depășească ideea unor limitări protecționiste, invocate de unele state membre. Trebuie să înțelegem că suntem, cu toții, parte a unei mari familii, iar libera circulație a bunurilor și persoanelor trebuie să devină normalitate. Orice formalități birocratice, care îngreunează libera circulație în cazul situațiilor de urgență, trebuie să dispară”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina oficială de Facebook.
De asemenea, oficialul european a informat că în cadrul ultimelor întâlniri între reprezentanții Parlamentului European și ai statelor membre nu s-a ajuns la un acord în privința acestei inițiative, una extrem de importantă pentru tot ce înseamnă acces la bunuri, servicii și specialiști în situații de criză și urgență.
„E regretabil că n-am învățat lecțiile pandemiei și nu reușim să cădem de acord asupra faptului că bunuri esențiale în situații de urgență, ori personal calificat, să poată avea o libertate de mișcare neîngrădită de vămi, atunci când există circumstanțe extraordinare, situații de urgență”, a mai adăugat acesta.
Concrete & Design Solutions

“Air Schengen” pentru România și Bulgaria? Austria a anunțat oficial condițiile pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengen cu frontierele aeriene

New Strategy Center organizează, la Sinaia, conferința internațională “The Reconstruction of Ukraine and the Strategic Role of Romania”

Premierul Estoniei atrage atenția asupra campaniei de dezinformare a Rusiei care urmărește ”să ne facă să credem că sprijinul pentru Ucraina este o cauză fără speranţă”: Putem demonstra contrariul

Volodimir Zelenski afirmă că a avut un schimb de replici ”foarte direct” cu Viktor Orban, înaintea unui summit care are pe agendă aprobarea începerii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina

Eurodeputatul Mircea Hava: Viitorul UE este unul în care granițele interne sunt nimic mai mult decât linii pe o hartă

Luminița Odobescu va discuta cu omologii din UE despre sprijinul pe termen lung pentru Ucraina și despre situația din Israel și Gaza, cu accent pe posibile măsuri pentru a evita escaladarea conflictului

David Cameron cere 350 de miliarde de dolari din conturile bancare rusești înghețate pentru a finanța forțele Ucrainei în războiul declanșat de Rusia

Eurostat: Austria, cea mai fericită țară din UE, urmată de Finlanda, Polonia și România pe locul al doilea

Ciucă salută flexibilizarea poziției Austriei: O aderare a României la Schengen ar fi consecința conlucrării tuturor forțelor politice

Emmanuel Macron, către Maia Sandu: Franța sprijină deplină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească
Trending
- CONSILIUL UE1 week ago
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot
- ENERGIE1 week ago
Klaus Iohannis, întâlnire cu John Kerry în Dubai: România se alătură Angajamentului Global privind metanul, susținut de SUA și UE, și dorește să fabrice tehnologii verzi
- ENERGIE1 week ago
Klaus Iohannis, discurs la COP28: Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă
- COMUNICATE DE PRESĂ6 days ago
eMAG aniversează 22 de ani. Oricine intră pe site sau în aplicație în perioada 5-7 decembrie și ”învârte” roata aniversară poate câștiga garantat, în fiecare zi, timp de trei zile
- ROMÂNIA1 week ago
Marcel Ciolacu, întâlnire cu românii din SUA: Nu insist să reveniți în România. În schimb, putem dezvolta lucruri împreună, precum includerea României în Visa Waiver