Comisia Europeană și Comitetul european pentru servicii digitale au aprobat integrarea Codului voluntar de bune practici privind dezinformarea în cadrul Actului legislativ privind serviciile digitale (DSA). Această integrare va face din cod un criteriu de referință pentru stabilirea conformității platformelor cu Actul legislativ privind serviciile digitale.

În ianuarie 2025, semnatarii codului – inclusiv societățile desemnate în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale drept platforme online foarte mari și motoare de căutare (VLOPE), cum ar fi Google, Meta, Microsoft și TikTok) – au prezentat toate documentele necesare în sprijinul cererii lor de transformare a codului într-un cod de conduită în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale.

Pentru a fi recunoscut ca un cod de conduită voluntar al ASD, codul trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute în Actul legislativ privind serviciile digitale. Comisia și comitetul au adoptat evaluări pozitive separate în această privință, aprobând integrarea oficială a codului în cadrul Actului legislativ privind serviciile digitale.

Odată cu integrarea sa, aderarea deplină la cod poate fi considerată o măsură adecvată de atenuare a riscurilor pentru semnatarii desemnați ca VLOP și VLOSE în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale. Ca atare, codul va deveni un criteriu de referință semnificativ și semnificativ pentru determinarea conformității cu Actul legislativ privind serviciile digitale. Respectarea angajamentelor asumate în temeiul codului va face parte, de asemenea, din auditul independent anual, la care sunt supuse aceste platforme în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale.

Codul de conduită privind dezinformarea

Codul este un set solid și recunoscut pe scară largă de angajamente care, împreună, constituie un set solid de măsuri de atenuare pentru conformitatea cu Actul legislativ privind serviciile digitale. Valoarea acestor angajamente constă în faptul că ele sunt rezultatul unui acord între o gamă largă de actori, pe baza celor mai bune practici industriale existente. Având în vedere complexitatea și provocările legate de combaterea răspândirii dezinformării, codul conține domenii diferite, dar interconectate:

• Demonetizare: reducerea stimulentelor financiare pentru furnizorii de dezinformare;

• Transparența publicității politice: o etichetare mai eficientă pentru ca utilizatorii să recunoască publicitatea politică;
• Asigurarea integrității serviciilor: reducerea conturilor false, amplificarea generată de boți, deepfake-urile răuvoitoare și alte comportamente manipulatoare utilizate pentru răspândirea dezinformării;
• Capacitarea utilizatorilor, a cercetătorilor și a comunității de verificare a veridicității informațiilor: instrumente mai bune pentru ca utilizatorii să identifice dezinformarea, un acces mai larg la date, o acoperire a verificării faptelor în întreaga UE.

Aceste măsuri combat riscurile de dezinformare, susținând în același timp pe deplin libertatea de exprimare și sporind transparența.

Recomandări pentru punerea în aplicare a codului

Ca parte a evaluărilor lor respective privind îndeplinirea de către cod a criteriilor specificate la articolul 45 din Regulamentul privind serviciile digitale, Comisia și Comitetul european pentru servicii digitale încurajează platformele semnatare să țină seama de mai multe recomandări atunci când pun în aplicare Codul de conduită privind dezinformarea.

Aceasta include finalizarea promptă a sistemului de reacție rapidă pentru a acoperi toate alegerile și crizele naționale și punerea sa în aplicare în mod eficace; o discuție rapidă a grupului operativ și acțiuni ulterioare concrete în ceea ce privește angajamentele lor în domeniile-cheie menționate mai sus; și furnizarea tuturor datelor necesare pentru a acoperi lacunele din raportarea lor și pentru a permite dezvoltarea în continuare și măsurarea eficientă a indicatorilor structurali – inclusiv a celor noi.

Conversia codului va intra în vigoare la 1 iulie 2025, astfel încât angajamentele sale să poată fi auditate începând cu data respectivă. Acest calendar va permite o sincronizare a auditului angajamentelor codului cu auditul DSA pentru furnizorii relevanți de VLOP și VLOSE.

Comisia Europeană a decis miercuri să trimită avize motivate suplimentare către România, Belgia, Estonia și Letonia pentru că nu au transpus integral normele UE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001, informează comunicatul oficial.

Directiva menționată oferă cadrul juridic pentru dezvoltarea energiei din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor din UE. Acesta stabilește un obiectiv obligatoriu la nivelul UE pentru 2030 pentru energia din surse regenerabile și include norme specifice pentru garanțiile de origine (GO).

Garanțiile de origine sunt certificate electronice pentru informarea consumatorilor finali cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic al unui furnizor.

Directiva include, de asemenea, criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă, precum și norme privind verificarea conformității combustibililor respectivi cu aceste criterii. Aceasta facilitează, de asemenea, participarea cetățenilor la tranziția energetică, permițând autoconsumul și crearea de comunități de energie din surse regenerabile. 

Termenul pentru transpunerea directivei în legislația națională a fost 30 iunie 2021. În iulie 2021, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere acestor patru state membre pentru transpunerea incompletă a directivei. Ulterior, Comisia a transmis avize motivate din cauza faptului că acestea tot nu au transpus directiva. D

upă examinarea răspunsurilor și a măsurilor notificate ulterior, Comisia a decis să emită avize motivate suplimentare adresate Belgiei, Estoniei, Letoniei și României din cauza transpunerii incomplete. Cele patru state membre au din acest moment la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri. 

Tot astăzi,  Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României pentru transpunerea incorectă a Directivei privind materialele plastice de unică folosință

 Directiva este un element esențial al Strategiei privind materialele plastice și al Planului de acțiune privind economia circulară. Implementarea integrală a practicilor sustenabile consacrate în directivă este esențială pentru a proteja în mod eficace sănătatea umană și mediile naturale și pentru a asigura o tranziție reușită către o economie circulară mai sustenabilă. 

România nu a transpus în mod corect și complet mai multe dispoziții ale Directivei privind materialele plastice de unică folosință în legislația națională, ceea ce poate duce la o aplicare incompletă a directivei în practică. De exemplu, legislația română extinde derogările de la interdicția de a introduce pe piață produse din plastic de unică folosință.

Acest lucru se referă, de exemplu, la agitatoarele pentru băuturi și la bețele din plastic de unică folosință utilizate în scopuri medicale. În plus, legislația română nu impune producătorilor să acopere toate costurile în conformitate cu dispozițiile privind răspunderea extinsă a producătorilor prevăzute de directivă.

În final, legislația națională nu conține dispoziții care să încurajeze utilizarea unor alternative sustenabile la materialele plastice de unică folosință pentru produsele alimentare.

În consecință, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere României, care din acest moment are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

De asemenea, Comisia Europeană a mai emis un aviz motivat adresat României pentru aplicarea incorectă a normelor prevăzute în Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților.

Întârzierile în efectuarea plăților au un impact negativ asupra întreprinderilor, îndeosebi a IMM-urilor, reducând lichiditățile, împiedicând creșterea și slăbind reziliența.

În temeiul Directivei privind întârzierea în efectuarea plăților, autoritățile publice sunt obligate să își plătească furnizorii la timp, oferind un exemplu pozitiv în combaterea practicilor de plată deficitare din sectorul privat.

Potrivit Comisiei, organismul public de asigurări de sănătate din România întârzie în mod semnificativ plățile către farmaciile independente din România pentru medicamentele furnizate pacienților în cadrul sistemului național de asigurări de sănătate.

Întârzierile în efectuarea plăților de către autoritățile române afectează întregul lanț de aprovizionare și riscă să determine falimentul farmaciilor din România. În consecință, Comisia a decis să emită un aviz motivat adresat României, care din acest moment are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.

Comisia Europeană a adoptat programul de lucru pentru 2025, care subliniază ambiția sa de a stimula competitivitatea, de a spori securitatea și de a consolida reziliența economică în UE. Acest program se bazează pe angajamentele prevăzute în orientările politice și în scrisorile de misiune trimise de președinta Ursula von der Leyen.

Programul de lucru se axează pe inițiativele emblematice pe care Comisia urmează să le adopte în primul an al mandatului său pentru a oferi soluții la problemele care contează cel mai mult pentru cetățenii europeni. Acesta reflectă nevoia de a crea mai multe oportunități și nevoia de inovare și de creștere economică pentru cetățenii și întreprinderile noastre, promovând, în cele din urmă, o UE mai sigură și mai prosperă. Noile inițiative sunt prezentate într-o anexă specifică, alături de evaluările și verificările adecvării anunțate astăzi.

Programul de lucru este însoțit de o comunicare privind punerea în aplicare și simplificarea. Acesta stabilește modul în care Comisia intenționează, în următorii cinci ani, să faciliteze punerea în practică a normelor UE, să reducă sarcinile administrative și să simplifice normele UE. Programul conține obiective și instrumente menite să contribuie la reducerea sarcinii de reglementare, să stimuleze competitivitatea și reziliența și să aducă îmbunătățiri rapide și semnificative pentru cetățeni și întreprinderi.

O agendă strategică de punere în aplicare și de simplificare

Programul de lucru pentru 2025 se axează în mare măsură pe simplificare. Acesta include o primă serie de pachete de măsuri omnibus și propuneri menite să îmbunătățească și să accelereze funcționarea politicilor și a legislației UE pentru a consolida competitivitatea UE.

Primul pachet omnibus va prezenta o simplificare cuprinzătoare care va viza în special domenii precum raportarea privind finanțarea durabilă, obligația de diligență a întreprinderilor în materie de durabilitate și taxonomia. Alte inițiative, cum ar fi actul legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale, vor simplifica cerințele de acordare a autorizațiilor, de autorizare și de raportare. O nouă definiție a întreprinderilor mici cu capitalizare medie va reduce sarcina de reglementare, astfel încât IMM-urile să se confrunte cu mai puține obstacole atunci când se dezvoltă.

Măsurile de simplificare privind politica agricolă comună și alte domenii de politică care îi afectează pe agricultori vor aborda în continuare sursele de complexitate și de sarcină administrativă excesivă pentru administrațiile naționale și agricultori. Vor fi analizate noi propuneri de simplificare, inclusiv un posibil pachet de măsuri omnibus în domeniul apărării, care să contribuie la atingerea obiectivelor de investiții care vor fi stabilite în Cartea albă și pentru a favoriza dezvoltarea întreprinderilor inovatoare.

Progrese comune: principalele rezultate ale programului de lucru al Comisiei pentru 2025

• Prosperitatea și competitivitatea sustenabile: noua Busolă pentru competitivitate va orienta eforturile de creștere durabilă, strategia UE privind întreprinderile nou-înființate și cele aflate în faza de extindere, oferindu-le antreprenorilor mijloacele necesare pentru un acces mai bun la capital. În centrul planului de colaborare pentru decarbonizare și competitivitate se află Pactul pentru o industrie curată, care va deschide calea către îndeplinirea unui obiectiv propus de reducere cu 90 % a emisiilor până în 2040.
• Apărare și securitate: în contextul tensiunilor din peisajul geopolitic, UE își intensifică eforturile de protejare a securității și de garantare a păcii, prezentând planuri privind construcția unui viitor solid pentru apărarea europeană. Investind colectiv și strategic în cooperarea NATO, UE urmărește să își consolideze industria de apărare și să își reducă dependențele. Strategia privind o Uniune a pregătirii pentru situații de criză va îmbunătăți anticiparea crizelor și reziliența, consolidată prin inițiative precum Strategia UE de constituire de stocuri și Actul legislativ privind medicamentele critice pentru a asigura resursele-cheie.
• Sprijinirea cetățenilor, consolidarea societăților noastre și a modelului nostru social: pentru a consolida modelul social unic și extrem de valoros al Europei și pentru a consolida echitatea socială, Comisia va fi vârful de lance al eforturilor de modernizare a politicilor sociale prin intermediul noului Plan de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. În vederea adaptării la transformările tehnologice, demografice și sectoriale, Comisia va prezenta Uniunea competențelor pentru a se asigura că toți lucrătorii au educația și formarea de care au nevoie.
• Menținerea calității vieții noastre: Comisia va prezenta o viziune pentru agricultură și alimentație pentru a asigura un cadru stabil pentru agricultori și va prezenta o foaie de parcurs pentru principalele propuneri. Pactul privind oceanele va crea un cadru unificat pentru politicile privind oceanele, cu scopul de a menține sănătatea oceanelor și de a stimula economia albastră a UE. În plus, Strategia europeană pentru reziliența în domeniul apei va adopta o abordare de la sursă la mare pentru a gestiona în mod eficace resursele de apă, abordând impactul schimbărilor climatice, cum ar fi inundațiile și seceta. Un pachet de măsuri de simplificare a politicii agricole comune va aborda sursele de complexitate și sarcina administrativă pentru agricultori și pentru administrațiile naționale.
• Protejarea democrației și apărarea valorilor: inițiative precum scutul pentru democrație vor permite combaterea amenințărilor precum intensificarea extremismului și a dezinformării. Comisia intenționează, de asemenea, să consolideze strategiile de combatere a discriminării pe criterii de gen, handicap, orientare sexuală sau rasă, inclusiv o strategie reînnoită privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ și o nouă strategie de combatere a rasismului.
• Europa în lume: punerea în valoare a forței și a parteneriatelor noastre: deși eforturile în favoarea libertății Ucrainei rămân o prioritate, UE se angajează să asigure o pace justă, cuprinzătoare și durabilă, întemeiată pe soluția bazată pe coexistența a două state în Orientul Mijlociu. Pactul mediteraneean și Strategia pentru Marea Neagră vor viza în special cooperarea regională, investițiile economice și securitatea, iar o nouă agendă strategică UE-India va oferi o abordare cuprinzătoare pentru identificarea domeniilor de interes strategic comun.
• Atingerea obiectivelor împreună și pregătirea Uniunii noastre pentru viitor: Comisia intenționează să prezinte un nou cadru financiar multianual axat pe simplificarea accesului la finanțarea UE și pe sporirea impactului financiar pentru a sprijini finanțarea națională, privată și instituțională. În plus, accentul pus pe revizuirea politicilor înainte de extindere va evalua în continuare consecințele și impactul extinderii asupra tuturor politicilor UE, garantând că politicile noastre pot funcționa în mod eficace într-o Uniune lărgită.

În fiecare an, Comisia adoptă un program de lucru care prezintă lista acțiunilor pe care le va întreprinde în următorul an. Întrucât noul colegiu și-a început activitatea la 1 decembrie 2024, programul de lucru al Comisiei pentru primul an al noului mandat a fost adoptat la 11 februarie 2025.

Programul de lucru informează publicul și colegiuitorii cu privire la angajamentele politice ale Comisiei de a prezenta noi inițiative, inclusiv propuneri de simplificare, de a retrage propuneri deja înaintate colegiuitorilor și de a revizui legislația existentă a UE. Programul de lucru este rezultatul cooperării strânse cu Parlamentul European, cu statele membre și cu organele consultative ale UE.