Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană, un ultim avertisment pentru Guvernul de la București: Reveniți urgent pe calea corectă privind statul de drept, altfel Comisia va acționa rapid

Published

on

Colegiul Comisiei Europene, reunit în tradiționala sa întâlnire săptămânală la Bruxelles, a discutat miercuri, în premieră, situația statului de drept din România, o dezbatere ce a avut loc în contextul ordonanțelor de urgență de la București privind domeniul justiției și în urma unui dialog politic intensificat pe această temă între prim-vicepreședintele Frans Timmermans și premierul Viorica Dăncilă.

Comisia Europeană cere Guvernului României să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar, în ceea ce reprezintă un nou avertisment preventiv dat României în condițiile în care executivul european, organismele Consiliului Europei și Parlamentul European prin rezoluția din noiembrie 2018 au transmis avertismente puternice privind derapajele Bucureștiului în privința statului de drept.

România trebuie să revină urgent la o reformă corectă și să se abțină de la orice măsuri care ar duce la un regres a măsurilor din ultimilor ani. Avertizez Guvernul român să nu ia măsuri care afectează sistemul judiciar și să creeze impunitate pentru funcționarii de nivel înalt care au pedepse pentru corupție. Am avut mai multe discuții cu premierul Dăncilă, am cerut rezultate cât mai urgent. I-am arătat că avem nevoie de acțiuni concrete, cât mai curând, din partea României”, a declarat Timmermans, cel care a prezentat Colegiului Comisarilor evaluarea efectuată în cazul României, aceasta reieșind din concluziile discuțiilor recente dintre experții Comisiei și cei ai Guvernului de la București.

Am reînceput discuția la nivel tehnic. Din păcate, nu am putut încă să tragem concluzia că România se află pe drumul cel drept. Vreau să avertizez împotriva oricăror măsuri care ar inversa progresul înregistrat de România. O asemenea măsură ar obliga Comisia Europeană să acționeze rapid”, a mai spus prim-vicepreședintele Comisiei Europene, candidat al Socialiștilor Europeni la șefia executivului european.

Întrebat de jurnaliști, despre cum va acționa Comisia Europeană împotriva României, Timmermans a răspuns că ”nu am spus din întâmplare că este o problemă urgentă. Din ce informații dețin, se așteaptă decizii care vor duce la o schimbare în domeniul judiciar care va periclita lupta împotriva corupției. Comisia va reacționa rapid, în termeni de zile. Nu este timp de pierdut”.

”O problemă într-un stat membru este o problemă pentru toată lumea. Anumite probleme nu au dat de ales Comisiei Europene decât să activeze mecanismul statului de drept și articolul 7. (…) Când vine vorba de statul de drept, nu am culoare politică”,  a mai spus Timmermans.

Trebuie remarcat faptul că discuția din Colegiul Comisiei Europene a vizat problematica statului de drept la nivelul UE și specific cazurile României, Poloniei și Ungariei. Cu acest prilej, executivul european a lansat un proces de reflecție privind statul de drept în Uniunea Europeană, trasând posibile piste pentru acțiuni viitoare. (Mai multe detalii aici).

Anunțul Comisiei Europene urmează unui interviu pe care președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, l-a dat marți în presa europeană și în care s-a arătat deschis ideii de a folosi ”noi instrumente pentru a salva statul de drept în viitor.

Comisia Europeană trebuie să discute odată sau de două ori pe an un raport privind statul de drept în toate statele membre. Avem nevoie de o judecată obiectivă”, a spus președintele executivului european, potrivit unei postări pe Twitter a purtătorului de cuvânt, Mina Andreeva, în cadrul căreia aceasta anunța că Colegiul Comisarilor, alcătuit din cei 28 de comisari, va discuta miercuri situația statului de drept în România, care a preluat de la 1 ianuarie 2019 președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Solicitarea lui Juncker, aflat la final de mandat, vine pe fondul unor discuții intense de corelare, în viitorul Cadru Financiar Multianual, a disfuncționalităților ce țin de stat de drept și a problemei corupției endemice de acordarea fondurilor europene. Mai mult, această solicitare are și un precedent, Comisia Europeană publicând în 2015, pentru prima și singura dată, un raport al corupției specific pentru fiecare din cele 28 de state membre.

Pe de altă parte situația legilor justiției și a statului de drept din România are și o dinamică internă aparte în contextul în care președintele Klaus Iohannis a decis să facă uz de prerogativele sale constituționale și să organizeze un referendum privind justiția în data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile pentru Parlamentul European.

Posibilitatea activării articolului 7 în cazul României, așa-numita ”opțiune nucleară” activată de Comisia Europeană în cazul Poloniei și de Parlamentul European în privința Ungariei, a apărut, în premieră, în urma unei declarații făcute în această direcție anul trecut de Elmar Brok, cel mai vechi membru al legislaturii europene.

Mesajul a fost ulterior preluat și de liderul ALDE în Parlamentul European, Guy Verhofstadt, dar și de președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag-ul german, Gunther Kirchbaum.

De altfel, în privința Poloniei – activarea articolului ce prevede, în ultimă instanță, suspendarea dreptului de vot în Consiliu – traseul acestei măsuri a fost precedat de o activare în prealabil a mecanismului statului de drept de către Comisia Europeană,  o procedură care s-a dovedit ineficientă și care a presupus un dialog structurat între prim-vicepreședintele Frans Timmermans și Guvernul de la Varșovia.

Ce prevede articolul 7 din tratatul din UE?

Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene prevede un mecanism de întărire a valorile UE. Conform 7(1), Consiliul poate stabili că există un risc clar de încălcare serioasă a valorilor UE de către un stat membru, prevenind o încălcare efectivă prin anumite recomandări specifice adresate respectivului stat membru.

Articolul 7 poate fi activat de o treime din statele membre, de Parlament sau de Comisie. Consiliul trebuie să adopte o decizie cu o majoritate de patru cincimi după ce a primit consimțământul Parlamentului, care trebuie dat cu două treimi din voturile exprimate și majoritatea absolută a deputaților.

Următoarea etapă este articolul 7(2) prin care Comisia sau Consiliul pot stabili o încălcare efectivă, la propunerea a unei treimi din statele membre. Consiliul trebuie să decidă în unanimitate și Parlamentul trebuie să își dea acordul. Articolul 7(3) prevede sancțiuni, cum ar fi suspendarea dreptului de vot.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen: Este datoria noastră morală să ne amintim. Nu putem schimba istoria, dar istoria ne poate schimba pe noi

Published

on

Este datoria noastră morală, mai mult ca oricând, să ne amintim. Istoria Shoah ne reamintește unde pot duce antisemitismul și ura, a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj pe Twitter postat cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

”Nu putem schimba istoria, dar istoria ne poate schimba pe noi”, a mai spus șefa Excutivului european.

Peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE, vor participa la ceremoniile de comemorare a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau.

România va fi reprezentată de premierul Ludovic Orban, potrivit Guvernului.

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, se va întâlni cu supraviețuitorii la Berlin, luni dimineața, înainte de a merge împreună în Polonia.

Evenimentul comemorativ va fi deschis de președintele Poloniei, Andrzej Duda, după care vor urma discursuri ale supraviețuitorilor de la Auschwitz.

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit TVR

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În total, în lagărul nazist și-au pierdut viața peste un milion de persoane, în principal etnici evrei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune lansarea Conferinței privind viitorul Europei într-un moment istoric: la 9 mai 2020, de Ziua Europei

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a propus miercuri ca lansarea oficială a Conferinței privind viitorul Europei să aibă loc la 9 mai 2020, de Ziua Europei, marcând astfel aniversarea a 70 de ani de la Declarația Schuman și a 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, asumându-și în această privință poziția Parlamentului European adoptată săptămâna trecută. Totodată, această propunere are o însemnătate aparte și pentru România: anul trecut, la 9 mai 2019, România a găzduit, la Sibiu, prima reuniune a șefilor de stat sau de guvern din UE organizată vreodată de Ziua Europei, încheiată cu angajamentul liderilor europeni de a apăra o singură Europă, de la nord la sud și de la est la vest.

Executivul european și-a prezentat miercuri ideile pentru creionarea marilor teme de discuție ale Conferinței privind viitorul Europei, care ar urma să fie lansată de Ziua Europei și să se desfășoare timp de doi ani, devenind a treia instituție a Uniunii Europene, după Parlamentul European și Consiliul European, care își adoptă poziția cu privire la această Conferință. 

”Comunicarea adoptată reprezintă contribuția Comisiei Europeană la dezbaterile aprinse care au loc deja cu privire la Conferința privind viitorul Europei – un proiect care a fost anunțat de președinta Ursula von der Leyen în orientările sale politice și care urmărește să le ofere europenilor posibilitatea de a avea un cuvânt mai greu de spus cu privire la ceea ce face Uniunea Europeană și cum se pune în slujba cetățenilor”, informează Comisia Europeană într-un comunicat.

Conferința va beneficia de învățămintele desprinse din experiențele anterioare, de exemplu din dialogurile cu cetățenii, dar introduce și o multitudine de elemente noi menite să atragă o audiență mai largă și să consolideze căile prin care cetățenii pot influența acțiunile viitoare ale UE. Conferința va crea premisele pentru o dezbatere deschisă, incluzivă, transparentă și structurată cu cetățeni veniți din orizonturi profesionale diverse și din toate categoriile sociale. Comisia se angajează să transpună în acțiuni concrete rezultatele dezbaterilor.

Ce propune Comisia Europeană? Ursula von der Leyen: Cetățenii trebuie să se afle în centrul tuturor politicilor noastre

Comisia propune două direcții de lucru paralele pentru dezbateri. Prima ar trebui să se axeze pe prioritățile UE și pe obiectivele pe care Uniunea ar trebui să le urmărească, printre care se numără combaterea schimbărilor climatice și provocările de mediu, o economie aflată în slujba cetățenilor, echitatea socială și egalitatea, transformarea digitală a Europei, promovarea valorilor noastre europene, afirmarea mai puternică a vocii UE în lume sau consolidarea bazelor democratice ale Uniunii. Cea de a doua direcție de lucru ar trebui să se axeze pe abordarea unor teme legate în mod specific de procesele democratice și de aspectele instituționale, în special de sistemul candidaților cap de listă și de listele transnaționale pentru alegerile pentru Parlamentul European.

”Cetățenii trebuie să se afle în centrul tuturor politicilor noastre. Îmi doresc, așadar, ca toți europenii să contribuie activ la Conferința privind viitorul Europei și să joace un rol primordial în stabilirea priorităților Uniunii Europene. Doar împreună putem construi Uniunea noastră de mâine”, a spus Ursula von der Leyen.

Însărcinată cu coordonarea acestui proiect, Dubravka Šuica, vicepreședinta Comisiei Europene pentru democrație și demografie, a declarat că ”Conferința privind viitorul Europei este o ocazie unică de a reflecta împreună cu cetățenii, de a-i asculta, de a intra în dialog cu ei, de a le răspunde și de a explica”.

”Vom consolida încrederea între instituțiile UE și cei în slujba cărora lucrăm. Este șansa noastră de a arăta cetățenilor că vocea lor este auzită în Europa”, a completat Šuica, care va coordona activitatea Comisiei Europene legată de Conferință și va benefica în acest sens de sprijinul vicepreședintei Vera Jourová pentru aspectele instituționale și al vicepreședintelui Maros Šefčovič pentru dimensiunea prospectivă și aspectele interinstituționale.

Comisia Europeană consideră conferința drept un forum deschis tuturor, nu numai celor care locuiesc în capitalele Europei, ci cetățenilor din toate colțurile Uniunii. Sunt invitate să participe la discuții și celelalte instituții ale UE, parlamentele naționale, partenerii sociali, autoritățile locale și regionale și societatea civilă. O platformă online multilingvă va asigura transparența dezbaterilor și va permite o participare cât mai largă. Astfel, Comisia Europeană s-a angajat să ia, împreună cu celelalte instituții ale UE, măsurile cele mai eficace pentru ca ideile și părerile exprimate de cetățeni să fie integrate în procesul de elaborare a politicilor UE.

Trebuie precizat că poziția Comisiei Europene apare după ce Parlamentul European și Consiliul European și-au definitivat și ele contribuția la Conferința privind viitorul Europei. 

Parlamentul European a propus organizarea ”mai multor agore ale cetățenilor și tinerilor” și lansarea Conferinței pe 9 mai 2020

Parlamentul European, în rezoluția sa din 15 ianuarie 2020, a făcut apel la un proces deschis și transparent, care să asigure o abordare incluzivă, participativă și echilibrată față de cetățeni și de părțile interesate.

Eurodeputații au solicitat ca cetățenii și tinerii ”să dea tonul” pentru reforma Uniunii Europene și în care propun organizarea unor ”agore tematice” ale cetățenilor din toată Europa. Parlamentul European precizează că negocierile cu Comisia și Consiliul European ar trebui încheiate la timp pentru ca această Conferință să fie lansată cu prilejul Zilei Europei din 2020 (9 mai) și să aibă loc până în vara anului 2022.

Pe lângă sprijinul la nivel înalt din partea președinților celor trei instituții principale ale UE, Parlamentul European a îndemnat Consiliul și Comisia Europeană să își exprime angajamentul față de o posibilă schimbare a tratatelor.

Mai mult, Conferința președinților din Parlamentul European l-a propus pe Guy Verhofstadt, fostul lider al Grupului ALDE, actualmente Renew Europe din Parlamentul European, să devină președintele Conferinței privind viitorul Europei.

Liderii europeni pregătesc terenul pentru reformarea UE: Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți lideri susțin lansarea ”Conferinței privind viitorul Europei”

Între timp, în concluziile sale din 12 decembrie 2019, Consiliul European a îndemnat președinția croată să înceapă să lucreze la definitivarea poziției Consiliului. Președinția croată a inclus, la rândul său, conferința printre prioritățile pe care și le-a fixat pentru mandatul său la președinția rotativă a Consiliului.

”Conferința ar trebui să contribuie la dezvoltarea politicilor noastre pe termen mediu și lung, astfel încât să fim în măsură să abordăm mai bine provocările actuale și viitoare”, au spus liderii în decembrie trecut, având în vedere că la summitul din 20-21 iunie 2019 a fost adoptată Agenda Strategică a UE 2019-2024, prin care Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Agenda Strategică a Liderilor pentru perioada 2019-2024 are ca moment predecesor Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, când șefii de stat sau de guvern din UE și-au luat angajamentul de a apăra o singură Europă, de la nord la sud și de la est la vest.

În egală măsură, în concluziile lor, liderii europeni propun valorificarea dialogurilor cu cetățenii purtate cu succes în ultimii doi ani și să prevadă o amplă consultare a cetățenilor în cursul procesului.

”Conferința trebuie să implice Consiliul, Parlamentul European și Comisia, cu respectarea deplină a echilibrului interinstituțional și a rolurilor acestora, astfel cum sunt definite în tratate. Consiliul European subliniază că este nevoie de un proces incluziv, în care toate statele membre să fie implicate în mod egal. Instituțiile și statele membre ale UE, inclusiv parlamentele lor, ar trebui să își asume în mod egal acest proiect”, se mai arată în concluziile Consiliului European.

Declarație comună a Comisiei, Parlamentului și Consiliului

Potrivit comunicării de miercuri a Comisiei Europene, executivul de la Bruxelles consideră că este crucial ca cele trei instituții să formuleze o declarație comună în care să fie precizate conceptul, structura, sfera de acțiune și calendarul Conferinței privind viitorul Europei și să se stabilească un set de principii și obiective agreate de toate părțile.

Această declarație va putea fi mai apoi semnată și de alți actori publici, fie ei instituții, organizații sau alte părți interesate. Parlamentele și actorii naționali și regionali joacă un rol important în cadrul conferinței și ar trebui să fie încurajați să organizeze evenimente legate de conferință.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru transport Adina Vălean participă la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde va susține un discurs privind viitorul mobilității

Published

on

© European Parliament

Comisarul european pentru transport, Adina Vălean, va participa joi la Forumul Economic Mondial de la Davos, acolo unde va avea întrevederi cu importanți oficiali, inclusiv cu secretarul american pentru transport, și va susține un discurs introductiv în cadrul panelului privind viitorul mobilității.

Potrivit programului său oficial, Vălean își va începe ziua la Davos cu o serie de întrevederi bilaterale cu Cristoph Wolff, șeful departamentului privind viitorul mobilității în cadrul World Economic Forum și Elaine Chao, secretarul american pentru transport.

În cursul zilei, comisarul european pentru transport se va adresa unei audiențe de 900 de persoane în cadrul panelului ”Viitorul mobilității”.

Ulterior, Adina Vălean va fi prezentă la două sesiuni de lucru cu ușile închise privind tematicile ”Clean Skies of Tomorow” și ”Circular Car”, alături de secretarul general al Organizației Internaționale a Aviației Civile, de președintele COP26.

În cadrul sesiunii ”Circular Car”, discuțiile vor fi moderate de Ernest Moniz, fost secretar american al energiei.

Adina Vălean și-a preluat atribuțiile de comisar european pentru transport la 1 decembrie ca parte a instalării în funcție a noii Comisii Europene. Între atribuțiile sale figurează ca principal obiectiv, pentru următorii cinci ani, implementarea unui ”transport durabil, sigur și accesibil” la nivel european.

Pe de altă parte, coordonarea domeniului transporturilor la nivelul UE este importantă și din perspectiva Pactului Ecologic European.

În ambițiosul plan lansat de Comisia Europeană și care conține 50 de acțiuni concrete până în 2050 este prevăzută și reducerea cu 90% a emisiilor din domeniul transporturilor până în anul 2050, întrucât transporturile produc în prezent 25% din emisiile de gaze cu efect de seră.

Cea de-a 50-a ediție a prestigiosului Forum Economic Mondial de la Davos, o reuniune anuală a elitelor politice și de afaceri globale și care anul acesta stă sub schimbărilor climatice și turbulențelor mondiale, se desfășoară de marți până vineri în faimoasa stațiune din Alpii elvețieni. Aproximativ 3.000 de participanţi din 117 ţări participă la cea de-a 50-a reuniune anuală, printre aceştia numărându-se preşedintele american Donald Trump, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, precum și pe tânăra activistă de mediu Greta Thunberg.

Temele majore care domină în mod tradițional Forumul de la Davos – evoluțiile comerțului și economiei globale, a patra revoluție industrială și influența companiilor tehnologice, viitorul multilateralismului și al globalizării, precum și ordinea geopolitică a lumii – ar putea fi eclipsate în acest an de criza climatică. Pentru prima dată, anul acesta, Raportul anual al Forumului Economic Mondial plasează criza ecologică în top cinci riscuri cu un impact major asupra lumii în deceniul următor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending