Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană, un ultim avertisment pentru Guvernul de la București: Reveniți urgent pe calea corectă privind statul de drept, altfel Comisia va acționa rapid

Published

on

Colegiul Comisiei Europene, reunit în tradiționala sa întâlnire săptămânală la Bruxelles, a discutat miercuri, în premieră, situația statului de drept din România, o dezbatere ce a avut loc în contextul ordonanțelor de urgență de la București privind domeniul justiției și în urma unui dialog politic intensificat pe această temă între prim-vicepreședintele Frans Timmermans și premierul Viorica Dăncilă.

Comisia Europeană cere Guvernului României să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar, în ceea ce reprezintă un nou avertisment preventiv dat României în condițiile în care executivul european, organismele Consiliului Europei și Parlamentul European prin rezoluția din noiembrie 2018 au transmis avertismente puternice privind derapajele Bucureștiului în privința statului de drept.

România trebuie să revină urgent la o reformă corectă și să se abțină de la orice măsuri care ar duce la un regres a măsurilor din ultimilor ani. Avertizez Guvernul român să nu ia măsuri care afectează sistemul judiciar și să creeze impunitate pentru funcționarii de nivel înalt care au pedepse pentru corupție. Am avut mai multe discuții cu premierul Dăncilă, am cerut rezultate cât mai urgent. I-am arătat că avem nevoie de acțiuni concrete, cât mai curând, din partea României”, a declarat Timmermans, cel care a prezentat Colegiului Comisarilor evaluarea efectuată în cazul României, aceasta reieșind din concluziile discuțiilor recente dintre experții Comisiei și cei ai Guvernului de la București.

Am reînceput discuția la nivel tehnic. Din păcate, nu am putut încă să tragem concluzia că România se află pe drumul cel drept. Vreau să avertizez împotriva oricăror măsuri care ar inversa progresul înregistrat de România. O asemenea măsură ar obliga Comisia Europeană să acționeze rapid”, a mai spus prim-vicepreședintele Comisiei Europene, candidat al Socialiștilor Europeni la șefia executivului european.

Întrebat de jurnaliști, despre cum va acționa Comisia Europeană împotriva României, Timmermans a răspuns că ”nu am spus din întâmplare că este o problemă urgentă. Din ce informații dețin, se așteaptă decizii care vor duce la o schimbare în domeniul judiciar care va periclita lupta împotriva corupției. Comisia va reacționa rapid, în termeni de zile. Nu este timp de pierdut”.

”O problemă într-un stat membru este o problemă pentru toată lumea. Anumite probleme nu au dat de ales Comisiei Europene decât să activeze mecanismul statului de drept și articolul 7. (…) Când vine vorba de statul de drept, nu am culoare politică”,  a mai spus Timmermans.

Trebuie remarcat faptul că discuția din Colegiul Comisiei Europene a vizat problematica statului de drept la nivelul UE și specific cazurile României, Poloniei și Ungariei. Cu acest prilej, executivul european a lansat un proces de reflecție privind statul de drept în Uniunea Europeană, trasând posibile piste pentru acțiuni viitoare. (Mai multe detalii aici).

Anunțul Comisiei Europene urmează unui interviu pe care președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, l-a dat marți în presa europeană și în care s-a arătat deschis ideii de a folosi ”noi instrumente pentru a salva statul de drept în viitor.

Comisia Europeană trebuie să discute odată sau de două ori pe an un raport privind statul de drept în toate statele membre. Avem nevoie de o judecată obiectivă”, a spus președintele executivului european, potrivit unei postări pe Twitter a purtătorului de cuvânt, Mina Andreeva, în cadrul căreia aceasta anunța că Colegiul Comisarilor, alcătuit din cei 28 de comisari, va discuta miercuri situația statului de drept în România, care a preluat de la 1 ianuarie 2019 președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Solicitarea lui Juncker, aflat la final de mandat, vine pe fondul unor discuții intense de corelare, în viitorul Cadru Financiar Multianual, a disfuncționalităților ce țin de stat de drept și a problemei corupției endemice de acordarea fondurilor europene. Mai mult, această solicitare are și un precedent, Comisia Europeană publicând în 2015, pentru prima și singura dată, un raport al corupției specific pentru fiecare din cele 28 de state membre.

Pe de altă parte situația legilor justiției și a statului de drept din România are și o dinamică internă aparte în contextul în care președintele Klaus Iohannis a decis să facă uz de prerogativele sale constituționale și să organizeze un referendum privind justiția în data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile pentru Parlamentul European.

Posibilitatea activării articolului 7 în cazul României, așa-numita ”opțiune nucleară” activată de Comisia Europeană în cazul Poloniei și de Parlamentul European în privința Ungariei, a apărut, în premieră, în urma unei declarații făcute în această direcție anul trecut de Elmar Brok, cel mai vechi membru al legislaturii europene.

Mesajul a fost ulterior preluat și de liderul ALDE în Parlamentul European, Guy Verhofstadt, dar și de președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag-ul german, Gunther Kirchbaum.

De altfel, în privința Poloniei – activarea articolului ce prevede, în ultimă instanță, suspendarea dreptului de vot în Consiliu – traseul acestei măsuri a fost precedat de o activare în prealabil a mecanismului statului de drept de către Comisia Europeană,  o procedură care s-a dovedit ineficientă și care a presupus un dialog structurat între prim-vicepreședintele Frans Timmermans și Guvernul de la Varșovia.

Ce prevede articolul 7 din tratatul din UE?

Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene prevede un mecanism de întărire a valorile UE. Conform 7(1), Consiliul poate stabili că există un risc clar de încălcare serioasă a valorilor UE de către un stat membru, prevenind o încălcare efectivă prin anumite recomandări specifice adresate respectivului stat membru.

Articolul 7 poate fi activat de o treime din statele membre, de Parlament sau de Comisie. Consiliul trebuie să adopte o decizie cu o majoritate de patru cincimi după ce a primit consimțământul Parlamentului, care trebuie dat cu două treimi din voturile exprimate și majoritatea absolută a deputaților.

Următoarea etapă este articolul 7(2) prin care Comisia sau Consiliul pot stabili o încălcare efectivă, la propunerea a unei treimi din statele membre. Consiliul trebuie să decidă în unanimitate și Parlamentul trebuie să își dea acordul. Articolul 7(3) prevede sancțiuni, cum ar fi suspendarea dreptului de vot.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Coronavirus: Comisia Europeană anunță că va schimba proiectul de buget multianual al UE și promite “un plan de relansare care va garanta menţinerea coeziunii”

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat sâmbătă că va propune o serie de schimbări pentru noul buget multianual al Uniunii Europene, proiect inițial propus de Comisia Juncker și blocat actualmente în negocierile dintre statele membre, pentru ca Uniunea Europeană să facă faţă consecinţelor economice ale pandemiei de coronavirus.

“Pentru asigurarea relansării economice, Comisia va propune schimbări în proiectul de buget multianual pentru a face faţă consecinţelor crizei coronavirusului”, a afirmat Ursula von der Leyen într-un comunicat.

Șefa executivului european a adăugat că această schimbare “va include un plan de relansare care va garanta menţinerea coeziunii în cadrul Uniunii prin solidaritate şi responsabilitate”. De asemenea, Comisia Europeană a precizat suplimentar că, în situația actuală, von der Leyen “nu exclude nicio opţiune în limitele tratatului”.

Anunțul lui von der Leyen vine în contextul în care negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 au rămas blocate în urma summitului european din 20-21 februarie, dar și în condițiile în care liderii celor 27 de state membre ale UE au decis joi seara, după discuții care au durat peste șase ore în sistem de videoconferință, să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19. Această din urmă formulă de compromis a apărut după ce țările UE nu s-au putut înțelege asupra unei riposte economice comune puternice în faţa crizei sanitare fără precedent care foarte probabil va arunca Europa şi lumea întreagă în recesiune în acest an.

Italia și Spania, susținute de Franța au solicitat planuri și măsuri urgente pentru salvarea economiei, în timp ce Germania și Olanda s-au opus emiterii de obligațiuni guvernamentale. Ulterior, atât prim-ministrul Italiei Giuseppe Conte, cât și președintele Franței Emmanuel Macron au criticat pozițiile cancelarului german Angela Merkel și prim-ministrului olandez Mark Rutte.

Dacă cei care au economii nu arată solidaritate cu celelalte țări, atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun, a spus Macron, în vreme ce Conte a declarat că fără o gestionare corectă a crizei, ”întregul proiect european își va pierde rațiunea de a fi”.

Pe de altă parte, liderii UE au căzut de acord joi pentru ”o strategie de ieșire” din criza COVID-19 cu principiul unor ”investiții fără precedent”. În paralel, șefii de stat sau de guvern au salutat măsurile anunțate recent de Banca Centrală Europeană prin alocarea a 750 de miliarde de euro pentru datorii, planul de 37 de miliarde de euro al Comisiei Europene aprobat joi de Parlamentul European, flexibilizarea regulilor bugetare prin suspendarea prevederilor Pactului de Stabilitate și Creștere și permiterea ajutoarelor de stat sau contribuția Băncii Europene de Investiții.

În ce privește negocierile privind viitorul buget multianual, acestea sunt împotmolite după summitul din 20-21 februarie.

Statele UE au respins atunci documentul de buget al președintelui Consiliului European, o propunere de cadru financiar multianual pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE, dar care cuprindae tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă. De altfel, propunerea cuprindea tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană, principalul domeniu revizuit în plus fiind obiectivul schimbărilor climatice, finanțat cu o cotă de 25% din buget așa cum a solicitat Comisia Europeană.

Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker propusese la 2 mai 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27. În egală măsură, Parlamentul European a cerut o alocare 1,3% din venitul național brut al fiecărui stat membru și a avertizat că nu își va consimțământul pentru o propunere de buget care afectează agricultura, coeziunea și cercetarea.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Coronavirus: Comisia Europeană va discuta cu India, cel mai mare producător de medicamente generice din lume, necesarul de paracetamol al statelor membre ale UE

Published

on

Comisia Europeană a solicitat statelor membre să o informeze ”cât mai rapid” în legătură cu rezervele lor de paracetamol și de alte principii active, astfel încât executivul european să poată aborda acest subiect cu India, cel mai mare producător de medicamente generice din lume, a informat vineri purtătorul de cuvânt al Comisiei, Stefan de Keersmaecker, în conferinţa de presă zilnică a executivului comunitar, transmite EFE, potrivit Agerpres.

Acesta a punctat că președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a abordat acest subiect în acestă săptămână cu premierul indian, Narendra Modi, iar comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, a discutat despre acelaşi lucru cu omologul ei indian.

În urma acestor contacte, comisarul european pentru sănătate a cerut statelor Uniunii Europene, într-o conferinţă telefonică ce a avut loc joi, să-i furnizeze datele cu privire la rezervele lor.

India este cel mai mare producător și furnizor de medicamente generice din lume. Aceasta a decis la începutul lunii martie să-și restrângă exporturile la circa 10 principii active de medicamente, măsură introdusă pentru a proteja stocurile interne pe fondul pandemiei de coronavirus.

Cu toate că noua politică a guvernului de la New Delhi nu interzice cu totul exporturile, transporturile în afara ţării de astfel de medicamente sunt condiţionate de decizii punctuale ale autorităţilor şi de stocurile pieţei locale.

La 19 martie, Comisia Europeană a decis instituirea primei rezerve strategice a Uniunii Europene de echipamente medicale de urgență, în contextul crizei sanitare provocate de pandemia noului coronavirus.

Rezerva va fi găzduită de unul sau mai multe state membre, statul gazdă fiind responsabil cu achiziționarea echipamentelor. Comisia va finanța 90 % din rezervă. Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență va gestiona distribuția echipamentelor, pentru a se asigura că acestea ajung acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

România a primit deja acceptul Uniunii Europene de a demara procedurile de achiziție necesare pentru constituirea unei rezerve a UE pe teritoriul țării noastre.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Franța și Germania au donat Italiei mai multe măști de protecție decât China

Published

on

© EU Delegation to UK/ Facebook

Franța și Germania au donat Italiei mai multe măști și echipamente medicale decât China, a anunțat joi, prin intermediul unei postări pe Facebook, Comisia Europeană.

Potrivit executivului european, Franța a trimis Italiei 1 milion de măști și 200.000 de echipamente de protecție, iar Germania va trimite tot 1 milion de măști Italiei în cursul aceste săptămâni.

Dintre ajutoarele și gesturile de solidaritate între statele membre ale Uniunii Europene, Reprezentanța Comisiei Europene mai subliniază faptul că și Austria a donat Italiei 1 milion de măști sanitare.

Alte state, precum Italia, Letonia, Luxemburg și Belgia au repatriat mai mulți cetățeni europeni aflați în afara teritoriului Uniunii Europene.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a deplâns joi lipsa inițială de coordonare și de solidaritate din partea țărilor membre ale Uniunii Europene în fața efectelor provocate de criza sanitară a pandemiei cu noul coronavirus.

”Povestea din ultimele săptămâni este parțial una dureroasă de spus. Când Europa trebuia cu adevărat să fie acolo unul pentru celălalt, inițial, prea mulți au acționat singuri. Când Europa avea într-adevăr nevoie de un spirit ”toți pentru unul”, prea mulți au dat inițial un răspuns „numai pentru mine (…) Dar nu a trecut mult timp până când unii au simțit consecințele propriilor acțiuni necoordonate”, a spus von der Leyen, în plenul Parlamentului European, reunit de urgență și în condiții speciale pentru a aproba planurile de ajutor economic ale Comisiei Europene pentru statele membre.

Deși nu s-a referit explicit la acest lucru, țara natală a președintei executivului european, Germania, a decis să preia în spitalele sale pacienți din Franța și din Italia, infectați cu coronavirus și aflați în stare gravă. De altfel, la nivel federal, Germania este primul stat european care a anunțat o măsură de sprijin și pentru Italia, unde va trimite un milion de măști sanitare.

La începutul săptămânii, șeful diplomației europene Josep Borrell a afirmat într-un editorial că politica generozității practicată de China a determinat ”încercări de a discredita UE ca atare” și de a critica lipsa de solidaritate europeană.

Pandemia de coronavirus, izbucnită inițial în regiunea Wuhan din China în luna decembrie a anului trecut, a devenit provocare globală, afectând 192 de țări și teritorii. Cele mai multe cazuri de infectare sunt înregistrate încă în China, care se află pe o curbă descedentă a cazurilor de infectare. La nivel mondial, sunt peste 500.000 de cazuri de infectare, dintre care peste 22.000 de decese și peste 120.000 de cazuri vindecate.

Între timp, Europa a fost declarată epicentrul acestei pandemii de către Organizația Mondială a Sănătății, iar toate țările Uniunii Europene au cazuri active de infectare cu virusul SARS-COV-2. De asemenea, numărul deceselor din Europa l-a depășit pe cel din Asia, unde au apărut primele cazuri de infectare cu Covid-19. Totodată, Italia și Spania au depășit China la numărul de decese.

În Europa, cele mai afectate țări sunt Italia (peste 75.000 de cazuri și peste 7.500 de decese), Spania (peste 56.000 de cazuri și peste 4.000 de decese), Germania (peste 40.000 de cazuri și peste 200 decese) și Franța (peste 25.000 de cazuri și peste 1.300 de decese). România are peste 1.000 de cazuri confirmate și 18 decese

Evoluția pandemiei de COVID-19 la nivel mondial este disponibilă aici.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending