Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană, un ultim avertisment pentru Guvernul de la București: Reveniți urgent pe calea corectă privind statul de drept, altfel Comisia va acționa rapid

Published

on

Colegiul Comisiei Europene, reunit în tradiționala sa întâlnire săptămânală la Bruxelles, a discutat miercuri, în premieră, situația statului de drept din România, o dezbatere ce a avut loc în contextul ordonanțelor de urgență de la București privind domeniul justiției și în urma unui dialog politic intensificat pe această temă între prim-vicepreședintele Frans Timmermans și premierul Viorica Dăncilă.

Comisia Europeană cere Guvernului României să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar, în ceea ce reprezintă un nou avertisment preventiv dat României în condițiile în care executivul european, organismele Consiliului Europei și Parlamentul European prin rezoluția din noiembrie 2018 au transmis avertismente puternice privind derapajele Bucureștiului în privința statului de drept.

România trebuie să revină urgent la o reformă corectă și să se abțină de la orice măsuri care ar duce la un regres a măsurilor din ultimilor ani. Avertizez Guvernul român să nu ia măsuri care afectează sistemul judiciar și să creeze impunitate pentru funcționarii de nivel înalt care au pedepse pentru corupție. Am avut mai multe discuții cu premierul Dăncilă, am cerut rezultate cât mai urgent. I-am arătat că avem nevoie de acțiuni concrete, cât mai curând, din partea României”, a declarat Timmermans, cel care a prezentat Colegiului Comisarilor evaluarea efectuată în cazul României, aceasta reieșind din concluziile discuțiilor recente dintre experții Comisiei și cei ai Guvernului de la București.

Am reînceput discuția la nivel tehnic. Din păcate, nu am putut încă să tragem concluzia că România se află pe drumul cel drept. Vreau să avertizez împotriva oricăror măsuri care ar inversa progresul înregistrat de România. O asemenea măsură ar obliga Comisia Europeană să acționeze rapid”, a mai spus prim-vicepreședintele Comisiei Europene, candidat al Socialiștilor Europeni la șefia executivului european.

Întrebat de jurnaliști, despre cum va acționa Comisia Europeană împotriva României, Timmermans a răspuns că ”nu am spus din întâmplare că este o problemă urgentă. Din ce informații dețin, se așteaptă decizii care vor duce la o schimbare în domeniul judiciar care va periclita lupta împotriva corupției. Comisia va reacționa rapid, în termeni de zile. Nu este timp de pierdut”.

”O problemă într-un stat membru este o problemă pentru toată lumea. Anumite probleme nu au dat de ales Comisiei Europene decât să activeze mecanismul statului de drept și articolul 7. (…) Când vine vorba de statul de drept, nu am culoare politică”,  a mai spus Timmermans.

Trebuie remarcat faptul că discuția din Colegiul Comisiei Europene a vizat problematica statului de drept la nivelul UE și specific cazurile României, Poloniei și Ungariei. Cu acest prilej, executivul european a lansat un proces de reflecție privind statul de drept în Uniunea Europeană, trasând posibile piste pentru acțiuni viitoare. (Mai multe detalii aici).

Anunțul Comisiei Europene urmează unui interviu pe care președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, l-a dat marți în presa europeană și în care s-a arătat deschis ideii de a folosi ”noi instrumente pentru a salva statul de drept în viitor.

Comisia Europeană trebuie să discute odată sau de două ori pe an un raport privind statul de drept în toate statele membre. Avem nevoie de o judecată obiectivă”, a spus președintele executivului european, potrivit unei postări pe Twitter a purtătorului de cuvânt, Mina Andreeva, în cadrul căreia aceasta anunța că Colegiul Comisarilor, alcătuit din cei 28 de comisari, va discuta miercuri situația statului de drept în România, care a preluat de la 1 ianuarie 2019 președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Solicitarea lui Juncker, aflat la final de mandat, vine pe fondul unor discuții intense de corelare, în viitorul Cadru Financiar Multianual, a disfuncționalităților ce țin de stat de drept și a problemei corupției endemice de acordarea fondurilor europene. Mai mult, această solicitare are și un precedent, Comisia Europeană publicând în 2015, pentru prima și singura dată, un raport al corupției specific pentru fiecare din cele 28 de state membre.

Pe de altă parte situația legilor justiției și a statului de drept din România are și o dinamică internă aparte în contextul în care președintele Klaus Iohannis a decis să facă uz de prerogativele sale constituționale și să organizeze un referendum privind justiția în data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile pentru Parlamentul European.

Posibilitatea activării articolului 7 în cazul României, așa-numita ”opțiune nucleară” activată de Comisia Europeană în cazul Poloniei și de Parlamentul European în privința Ungariei, a apărut, în premieră, în urma unei declarații făcute în această direcție anul trecut de Elmar Brok, cel mai vechi membru al legislaturii europene.

Mesajul a fost ulterior preluat și de liderul ALDE în Parlamentul European, Guy Verhofstadt, dar și de președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag-ul german, Gunther Kirchbaum.

De altfel, în privința Poloniei – activarea articolului ce prevede, în ultimă instanță, suspendarea dreptului de vot în Consiliu – traseul acestei măsuri a fost precedat de o activare în prealabil a mecanismului statului de drept de către Comisia Europeană,  o procedură care s-a dovedit ineficientă și care a presupus un dialog structurat între prim-vicepreședintele Frans Timmermans și Guvernul de la Varșovia.

Ce prevede articolul 7 din tratatul din UE?

Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene prevede un mecanism de întărire a valorile UE. Conform 7(1), Consiliul poate stabili că există un risc clar de încălcare serioasă a valorilor UE de către un stat membru, prevenind o încălcare efectivă prin anumite recomandări specifice adresate respectivului stat membru.

Articolul 7 poate fi activat de o treime din statele membre, de Parlament sau de Comisie. Consiliul trebuie să adopte o decizie cu o majoritate de patru cincimi după ce a primit consimțământul Parlamentului, care trebuie dat cu două treimi din voturile exprimate și majoritatea absolută a deputaților.

Următoarea etapă este articolul 7(2) prin care Comisia sau Consiliul pot stabili o încălcare efectivă, la propunerea a unei treimi din statele membre. Consiliul trebuie să decidă în unanimitate și Parlamentul trebuie să își dea acordul. Articolul 7(3) prevede sancțiuni, cum ar fi suspendarea dreptului de vot.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker se retrage, Ursula von der Leyen mai așteaptă: Președintele Comisiei Europene prezintă în plenul Parlamentului European bilanțul celor cinci ani de mandat

Published

on

Parlamentul European se reunește, de luni până joi, la Strasbourg într-o sesiune plenară în care eurodeputații ar fi trebuit să supună votului viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, votul de validare fiind amânat pentru luna noiembrie din cauza respingerii de către comisiile co-legislativului european a candidaților propuși de Franța, România și Ungaria. În schimb, sesiunea plenară de la Strasbourg le va oferi prilejul președinților în funcție ai Comisiei Europene și Consiliului European, Jean-Claude Juncker și Donald Tusk de a se adresa, pentru ultima dată, hemiciclului democrației europene.

Sesiunea plenară care debutează luni seară continuă marți cu dezbaterea, alături de Donald Tusk și Jean-Claude Juncker, a concluziilor Consiliului European din 17-18 octombrie, unde liderii UE au aprobat recentul acord privind Brexit, au condamnat intervenția militară a Turciei în nord-estul Siriei și au dezbătut cu Ursula von der Leyen prioritățile pentru următorii cinci ani, însă au amânat decizii importante precum începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania sau cruciale precum tratativele privind viitorul Cadru Financiar Multianual, care ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Momentul zilei va fi dezbaterea cu președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, privind rezultatele executivului european în ultimii cinci ani. Juncker, care va mai sta o lună în plus în funcție din cauza amânării votului pentru Comisia von der Leyen, a participat săptămâna trecută la ultimul său Consiliu European, fiind omagiat de liderii europeni ca un ”veteran al istoriei europene” după ce a participat la aproape 600 de reuniuni UE în întreaga carieră politică, inclusiv 147 de Consilii Europene.

Voi rămâne mândru până la sfârşitul vieţii mele că am putut sluji Europa, mulţumesc!”, a spus Juncker, în conferința de presă de la finalul ultimului său summit european, cu vocea încărcată de emoție.

Cu excepţia unei crize politice și unei prelungiri a incertitudinii în jurul Comisiei Ursulei von der Leyen, Consiliul European din 17-18 octombrie a fost ultimul pentru Juncker

De la preluarea mandatului pe 1 noiembrie 2014, Comisia Juncker a abordat o serie de probleme importante, printre care schimbările climatice, Brexit-ul, criza zonei euro, șomajul în rândul tinerilor, migrația, imixtiunea străină în procesele democratice și dezinformarea, atacurile la adresa drepturilor omului și a statului de drept, schimbările provocate de digitalizare, creșterea tensiunilor internaționale și numeroasele conflicte armate aflate în apropierea granițelor UE.

Intitulată de Juncker drept ”Comisia ultimei șanse”, o serie de rezultate majore pe care actuala Comisie le-a realizat în cei cinci ani de mandat sunt reprezentate de soluționarea crizei datoriilor Greciei, implementarea Fondului European de Investiții Strategice (cunoscut și ca ”Planul Juncker”), lansarea Pilonului Social European, precum și contribuția la deciziile UE privind viitorul Europei prin lansarea Cartei Albe cu cinci scenarii de viitor.

Jean-Claude Juncker este, până în prezent, primul și singurul președinte al Comisiei Europene ales în baza procedurii Spitzenkandidat, sistem care nu a mai fost aplicat de liderii europeni care au numit-o drept succesoare a lui Juncker pe Ursula von der Leyen, care a promis o ”Comisie geopolitică”.

Ales cu 422 de voturi pentru de Parlamentul European, spre deosebire de cele doar 383 obținute de Ursula von der Leyen, Jean-Claude Juncker a susținut, în cei cinci ani de mandat, patru discursuri privind Starea Uniunii Europene (#SOTEU).

Dacă în cadrul primului său discurs privind Starea Uniunii (în 2015), o frază a lui Juncker a rămas celebră pentru sintetizarea situației de la acel moment în Europa (confruntată cu criză de securitate la est, cu amenințări teroriste și sub presiunea migrației) – Nu prea există spirit european în această Uniune. și nu prea există uniune în această Uniune – în 2016, șeful Comisiei a insistat asupra beneficiilor pe care integrarea europeană le-a adus în ultimele șase decenii, invocând pacea și prosperitatea și pledând pentru o Europă mai bună care apără și protejează.

În discursul privind Starea Uniunii din 2017, România a fost țara cea mai invocată în alocuțiunea lui Juncker, președintele Comisiei Europene culminând cu propunerea organizării, la Sibiu, a unui summit dedicat viitorului Europei după Brexit. Summitul liderilor europeni a avut loc anul acesta, la 9 mai, fiind prima astfel de reuniune europeană organizată chiar de Ziua Europei.

”În sfârșit, vântul s-a întors în velele noastre”, a spus Juncker, în 2017, pentru ca la ultimul său discurs, cel din 2018, să afirme că ”este timpul ca Europa să își ia destinul în propriile mâini”.

În ce-l privește pe Donald Tusk, retragerea sa de pe scena europeană va fi mai degrabă una în lateral, întrucât șeful actual al Consiliului European a fost nominalizat pentru a prelua funcția de președinte al Partidului Popular European, cea mai mare familie politică din UE și care deține cel mai mare grup politic în Parlamentul European.

De asemenea, în sesiunea plenară de la Strasbourg, Parlamentul European își va adopta poziția cu privire la bugetul UE pe anul viitor, cu accent pe schimbările climatice, șomajul în rândul tinerilor, Erasmus, migrație și politicile externe.

Deputații subliniază, în proiectul de rezoluție, că bugetul Uniunii Europene pe anul 2020 ar trebui să deschidă calea pentru bugetul UE pe termen lung 2021-2027 și să ofere un punct de plecare solid pentru lansarea noii generații de programe și politici UE.

Este de așteptat ca la viitoarea sesiune plenară, cea din perioada 25-28 noiembrie 2019, să fie supusă votului echipa Ursulei von der Leyen pentru mandatul 2019-2024 al Comisiei Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană, reacție după votul Parlamentului britanic privind Brexit: UE îi cere lui Boris Johnson să anunțe ”pașii de urmat cât mai curând posibil”

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Comisia Europeană a luat notă de votul din Camera Comunelor prin care acordul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană nu a fost supus votului, a scris, într-o reacție pe Twitter, purtătorul de cuvânt al executivului european, Mina Andreeva.

Este de datoria Guvernului Regatului Unit să ne informeze asupra pașilor de urmat cât mai curând posibil”, a continuat Andreeva.

De altfel, după ce negociatorii UE și cei ai Marii Britanii au ajuns la un acord joi, Jean-Claude Juncker, președintele în exercițiu al Comisiei Europene, a precizat în cadrul unor declarații comune de presă cu premierul britanic Boris Johnson că nu mai există motiv să amânăm suplimentar Brexit-ul și că retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană trebuie să aibă loc la 31 octombrie 2019.

Parlamentarii britanici au votat sâmbătă, într-o sesiune extraordinară convocată pentru acordul privind Brexit, să amâne votul asupra acestui acord până când va fi adoptată legislaţia prin care s-ar implementa acordul.

Amendamentul Letwin, care cere premierului Boris Johnson să solicite o nouă amânare a Brexit-ului, a fost adoptat cu 332 de voturi pentru și 306 împotrivă.

Prin urmare, premierul conservator Boris Johnson ar trebui să ceară Uniunii Europene amânarea Brexitului dincolo de data de 31 octombrie.

Într-o primă reacție, Boris Johnson a declarat, în Parlament, că nu va negocia cu Uniunea Europeană nicio nouă amânare a procesului de retragere, dar că va introduce în parlament legislaţia necesară ieșirii din UE.

Acordul la care au ajuns UE și guvernul premierului Boris Johnson, aprobat de Consiliul European joi, a fost modificat într-o proporție scăzută față de precedentele sale forme, însă noua înțelegere înlătură mecanismul de backstop (plasa de siguranță). Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie chiar și fără un acord, trebuie aprobată şi de liderii europeni.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Noi bani europeni pentru Republica Moldova: Comisia Europeană alocă 14,35 milioane de euro sub formă de sprijin bugetar pentru realizarea reformelor

Published

on

Comisia Europeană a aprobat vineri plata sumei de 14,35 milioane de euro, sub formă de sprijin bugetar, pentru a contribui la realizarea reformelor atât de necesare care sunt continuate de noul guvern al Republicii Moldova.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, asistența va sprijini reforma poliției, combaterea corupției și a spălării banilor, modernizarea sectorului energetic și eficientizarea și transparentizarea finanțelor publice. 

”Pachetul de asistență adoptat este dovada angajamentului UE față de cetățenii moldoveni, care au militat cu perseverență pentru ca aceste reforme să fie puse în practică. Autoritățile Republicii Moldova și-au intensificat activitățile întreprinse pentru combaterea eficace a corupției și garantarea independenței instanțelor judecătorești și a parchetelor. Îndeplinirea acestor obiective este de o importanță determinantă dacă se dorește ca cetățenii să-și recapete încrederea și ca reformele să avanseze la capacitate maximă. Cetățenii Republicii Moldova se pot baza cu încredere pe sprijinul deplin al UE față de acest proces de reforme”, a declarat, în context, Johannes Hahn, comisarul european pentru vecinătate și negocieri pentru extindere. 

Plata efectuată vineri urmează plăților aferente sprijinului bugetar efectuate în iulie 2019 (14,54 milioane de euro), primei tranșe a asistenței macrofinanciare, anunțată recent (30 de milioane de euro) și Consiliului de asociere UE-Republica Moldova, desfășurat la 30 septembrie 2019.

Comisia Europeană și-a reluat în iulie plățile aferente sprijinului bugetar către Republica Moldova, după ce le-a suspendat timp de doi ani din cauza deteriorării situației statului de drept din această țară. În urma schimbării guvernului din iunie 2019, autoritățile Republicii Moldova s-au angajat într-un proces de reforme structurale semnificative și substanțiale, proces care a asigurat condițiile necesare pentru ca UE să își reia sprijinul bugetar și asistența macrofinanciară. 

UE recunoaște măsurile importante luate de guvern pentru a găsi soluții la problemele pe care le reprezintă politizarea accentuată a instituțiilor de stat, corupția și lipsa de independență a sistemului judiciar și a parchetelor. Prin aceste măsuri, guvernul de coaliție a răspuns multora dintre preocupările UE evidențiate deja în Concluziile Consiliului din 26 februarie 2018. S-au înregistrat rezultate pozitive îndeosebi în ceea ce privește reformele sistemului electoral, proiectul de lege privind reforma Curții Supreme de Justiție și legislația privind Procurorul General. Mai mult, Republica Moldova a solicitat Comisiei de la Veneția să avizeze aceste proiecte legislative, ceea ce reprezintă un pas înainte. De asemenea, consultările publice își păstrează în continuare importanța. Noul guvern a restabilit, de asemenea, relațiile cu Fondul Monetar Internațional (FMI). La 20 septembrie, FMI a încheiat a patra și a cincea evaluare a programului său cu Moldova.

Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă vor continua să monitorizeze îndeaproape situația politică și să evalueze îndeplinirea condițiilor înaintea fiecărei plăți de sprijin bugetar.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending