Confederația Patronală Concordia susține agenda de simplificare pe care Business at OECD (BIAC) o propune statelor membre OCDE pentru stimularea creșterii economice și a competitivității, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Documentul Cutting Complexity , prezentat la Consultarea Anuală cu liderii și ambasadorii OCDE, vine într-un moment critic în care economiile dezvoltate se confruntă cu încetinirea creșterii economice și cu o creștere nesustenabilă a complexității legislative.
Conform documentului, contextul economic global arată semne clare de fragilitate: creșterea economică este proiectată să scadă de la 3,3%, în 2024, la 2,9% în 2026, în timp ce deficitele fiscale în țările OCDE au ajuns la -4,6% din PIB, însoțite de niveluri istorice ale datoriei publice. Indicatorii de incertitudine, precum prețul aurului, au crescut cu aproximativ 40% în 2025, semnalând îngrijorări profunde ale investitorilor. În acest context precar, complexitatea excesivă a politicilor publice nu doar că eșuează în a restabili stabilitatea economică, dar devine ea însăși o povară majoră pentru competitivitate.
Sondajele recente OCDE în rândul organizațiilor de business confirmă această realitate îngrijorătoare: 90% dintre organizațiile de business din țările chestionate consideră nivelul actual de reglementare și birocratizare ca fiind excesiv, iar 77% raportează o agravare a acestei situații în ultimii trei ani. Povara nu este doar legislativă, ci și administrativă – de la obligații de raportare duplicate și volatile, până la cerințe neclare de conformitate și lacune de coordonare între autorități. Pentru IMM-uri, care reprezintă 99% din firme și generează între 50-60% din valoarea adăugată în țările OCDE, această complexitate este disproporționat de grea, consumând resurse ce ar putea fi dedicate inovației și creșterii.
“Procesul de aderare la OCDE este o oportunitate pentru România nu doar să se alinieze la cele mai înalte standarde de guvernanță economică și să devină o destinație mai atractivă pentru investitori, ci și să implementeze reforme substanțiale cu efecte vizibile pentru companii care operează deja în România. Nevoile companiilor sunt aceleași la nivel global: mai puțină birocrație, mai mult dinamism economic, mai puține distrosiuni comerciale.” a declarat Adelina Dabu, director afaceri publice, Condeferația Patronală Concordia.
Agenda de simplificare propusă de BIAC se construiește pe trei piloni esențiali.
Primul vizează reducerea birocratizării prin introducerea unei evaluări sistematice a reglementărilor – în prezent, mai puțin de o treime din țările OCDE verifică dacă regulile își ating obiectivele propuse. Companiile cheltuiesc peste 25% din bugetele dedicate sustenabilității doar pentru a completa raportări ESG divergente, în timp ce administrațiile fiscale sunt copleșite de peste 450 milioane de contacte telefonice și fizice și 2,3 miliarde de contacte online anual. Simplificarea presupune nu doar reducerea volumului de reguli, ci și asigurarea că acestea sunt inteligente, bazate pe dovezi, proporționale și coerent implementate.
Al doilea pilon se concentrează pe deblocarea inovației și creșterea participării pe piața muncii.
Creșterea producției potențiale per capita a scăzut cu un punct procentual de la sfârșitul anilor ’90, în timp ce peste 2.800 GW de capacitate solară și eoliană – mai mult de două treimi din totalul capacității instalate global – așteaptă conectarea la rețele electrice din cauza procedurilor greoaie de autorizare și a lipsei de investiții în infrastructură.
Deficitele de competențe și participarea insuficientă pe piața muncii amplifică aceste blocaje, frânând potențialul de creștere. Adoptarea tehnologiilor emergente, inclusiv inteligența artificială, rămâne inegală, necesitând cadre de reglementare coordonate, bazate pe risc, care să promoveze încrederea fără a sufoca inovația.
Cel de-al treilea pilon abordează distorsiunile de piață generate de intervenția guvernamentală crescândă. Numărul măsurilor comerciale restrictive în economiile G20 a atins un record – 823 de noi măsuri între octombrie 2024 și octombrie 2025 – cel mai ridicat nivel de la începerea monitorizării în 2009. Scenariile de re-localizare forțată ar putea reduce comerțul global cu 18% și PIB-ul global cu 5%, fără a genera câștiguri reale în reziliență. În schimb, îmbunătățirea cu 10% a procedurilor vamale automatizate și a cooperării transfrontaliere ar putea stimula exporturile cu până la 18%, demonstrând că simplificarea și deschiderea, nu protecționismul, sunt căile către competitivitate.
BIAC, organizația care reunește confederațiile patronale din țările OCDE și peste 10 milioane de companii la nivel global, recomandă ca prioritate lansarea unui Proiect Orizontal OCDE privind Simplificarea Regulamentară, care să mobilizeze toate comitetele relevante pentru o revizuire riguroasă a reglementărilor împovărătoare. În paralel, BIAC solicită simplificarea regulilor fiscale internaționale, inclusiv pentru Impozitul Minim Global (Pilonul II), operaționalizarea Principiilor OCDE privind Inteligența Artificială prin proiectul “Thriving with AI”, și dezvoltarea unui Plan de Acțiune pentru Minerale Critice.
Confederația Patronală Concordia susține integral aceste recomandări și le promovează în contextul local, considerând că politicile de simplificare trebuie să devină o condiție fundamentală pentru restabilirea încrederii în economiile de piață și asigurarea prosperității pe termen lung.
Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești și este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel național. Cu o contribuție de 30% din în PIB și peste 450.000 de angajați în 4.200 de firme mari și mici, cu capital românesc și străin, Confederația Patronală Concordia este singura organizație din România membră BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC). BIAC este vocea oficială a comunității internaționale de afaceri pe lângă Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)
Ca partener social reprezentativ, Concordia se concentrează pe teme de o importanță majoră pentru dezvoltarea și prosperitatea României, printre care se numără piața muncii și dialogul social, educația, digitalizarea, protecția consumatorilor, viitorul transportului, fondurile europene, economia circulară.
