Semnarea Declarației Grupului de interes al Parlamentului European privind accesul echitabil la asistența medicală este un document prin care se atrage atenția Comisiei Europene să investească mai mult în găsirea unor soluții pentru combaterea pandemiei și să nu lase pe nimeni în urmă nici după criza COVID-19, transmite eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE).

„Vedem cu toții că răspândirea COVID-19 a pus societățile și economiile noastre sub tensiune și a arătat ce lipsuri sunt în sistemele de sănătate. Încă dinainte de pandemie, Europa se confrunta cu deficit de medicamente, iar acest gol este accentuat acum de criză. Avem nevoie de o procedură accelerată pentru punerea pe piață, în condiții de maximă siguranță, a medicamentelor și vaccinurilor împotriva COVID-19 și, mai apoi, de o procedură comună de achiziții publice, care să evite specula și creșterea nejustificată a prețurilor”, spune Dan Motreanu.

Acesta mai explică că pacienții cronici au, de asemenea, nevoie să li se garanteze tratamentele care nu au substitut. Și, cum nicio țară nu poate asigura furnizarea tuturor medicamentelor, noi, eurodeputații semnatari ai acestui apel către Comisia Europeană, solicită eliminarea restricțiilor de export pentru medicamente.

„Criza COVID-19 ne-a învățat că nu trebuie să lăsăm pe nimeni în urmă, nici acum și nici în viitor. E clar că prioritatea imediată a UE este să asigure acces echitabil la diagnostice, medicamente, dispozitive medicale și echipamente de protecție pentru toate statele lovite de pandemie. Salutăm eforturile făcute de Comisie și sumele alocate pentru cercetare însă trebuie să avem mereu în vedere că boala nu cunoaște granițe, iar pacienții au drepturi egale”, punctează eurodeputatul PPE.

De asemenea, eurodeputații semnatari ai declarației solicită Comisiei să continue inițiativele planificate anterior: Planul pentru combaterea cancerului, siguranța pacienților, sănătatea digitală, spațiul european de date privind sănătatea și îngrijirea integrată, strategia farmaceutică pentru Europa. Nu în ultimul rând, Europa trebuie să pună accent special pe sănătatea mintală. Actuala criză a avut și are un impact psihosocial puternic în special în rândul persoanelor cu afecțiuni cronice și a celor în vârstă.

„Sănătatea nu este doar o problemă națională. Este o prioritate urgentă a politicii de sănătate europeană. Tocmai de aceea, nu mai putem accepta rolul limitat al UE în gestionarea amenințărilor fundamentale pentru sănătatea cetățenilor europeni”, mai spune Dan Motreanu.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a transmis o întrebare către Comisia Europeană privind rolul ONG-urilor în Planul european pentru combaterea cancerului, în contextul în care această boală solicită mobilizarea tuturor resurselor financiare și umane pentru combaterea ei.

România, unul dintre cele mai bune exemple de mobilizare civică pentru sănătate

„Am trimis astăzi o întrebare Comisiei Europene referitoare la rolul pe care îl vor avea organizațiile non-guvernamentale și non-profit în Planul european pentru combaterea cancerului. În țările în care sistemele de sănătate nu sunt suficient de puternice, aceste organizații au o contribuție semnificativă, iar România este unul dintre cele mai bune exemple de mobilizare civică și de ajutor oferit oamenilor în diverse situații legate de sănătate”, precizează eurodeputatul PPE.

Acesta subliniază necesitatea de a recunoaște că asociațiile civile au un stat de actor de sine stătător mai ales în lupta împotriva cancerului, deoarece, explică Marinescu, „avem de-a face cu o boală care solicită toate resursele disponibile, fie financiare sau umane dacă vrem să o învingem”.

Fostul eurodeputatul social-democrat Emilian Pavel prezintă trei oportunități de care poate profita România în contexul propunerii lansate de Comisia Europeană privind un plan de redresare pentru generația viitoare, care se bazează pe un instrument de 750 miliarde de euro pentru consolidarea economiei și rezilienței statelor membre post-pandemie. 

Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat, la 27 mai, în fața Legislativului European, un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual, de 1.100 de miliarde de euro, și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică sub forma unui fond de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului. Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

„Este o propunere curajoasă, de stânga, una care nu se încadrează în șablonul austerității promovate de guvernele de dreapta”, precizează fostul eurodeputat S&D.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonul resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

Această finanțare suplimentară va fi canalizată prin programele UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu după 2058.

Taxarea digitală a giganților IT

Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi, care vor proveni din taxarea digitală a giganțiilor IT, taxarea emisiilor poluante sau taxarea activele marilor corporații.

La nivel european, România a fost printre primele state membre care au discutat despre marile corporații (multinaționale) care nu plătesc taxe acolo unde realizează profitul și care au subliniat, astfel, oportunitatea ca taxarea acestora în viitor să aducă noi resurse proprii la bugetul UE. Eurodeputații care, însă, au susținut această idee, spune Emilian Pavel, au fost catalogați drept. eurosceptici. Totuși, prin propunerea Comisiei Europene, s-a revenit la ideea susținută de România. 

În acest context, fostul eurodeputat speră că și Consiliul UE va găsi un compromis, având în vedere că Franța și Italia au adoptat deja legislații naționale pentru taxarea digitală a giganților IT. Acesta subliniază că va fi greu să convingem statele membre să transforme aceste taxe  care sunt parte din venitul lor, în venit propriu al UE și minus în bugetul național.

Finanțarea investițiilor private

O altă măsură cu potențial enorm pentru România, punctează Emilian Pavel, este suplimentarea cu 15,3 miliarde de euro a bugetului dedicat InvestEU, programul de investiții emblematic al Europei, în vederea mobilizării de investiții private în proiecte din întreaga Uniune. În acest sens, politicianul spune că programul IMM Invest ar putea fi finanțat prin acest program, însă pentru a oferi granturi, nu credite.

Investiții în cercetare pentru sănătate, mediu și digitalizare

România poate beneficia de suplimentarea cu 94,4 miliarde de euro a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranziției către o societate digitală și verde.

„Aici se aprind câteva lumini. Cantacuzino ar fi doar una. Pentru laserul de la Măgurele ar fi luminița salvatoare după ce au fost lăsați fără parteneri într-un nou proiect de finanțare de partenerii din Cehia și Ungaria. Aici am dat doar două exemple. Pe partea digitală, fără nicio grijă, cred că avem cel mai mare potențial, însă”, mai precizează fostul eurodeputat social-democrat.