Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Conferința ”Fake news- un pericol la adresa democrației”. Europarlamentarul PPE Ramona Mănescu: ”Utilizarea sentimentului de nemulțumire față de migrația masivă, una dintre cauzele dezinformării”

Published

on

”Utilizarea sentimentului de nemulțumire față de migrația masivă, una dintre cauzele dezinformării”, a declarat europarlamentarul PPE Ramona Mănescu în cadrul conferinței ”Fake news – un pericol la adresa democrației”, organizat de Forumului Europolis în parteneriat cu Comisia pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaților.

În prezentarea sa, Ramona Mănescu a folosit un exemplu relativ recent pentru a explica cum se produce și se propagă dezinformarea, ce are la bază un sentiment de nemulțumire față de migrație. Cazul Lisa, o fetiță de origine ruso-germană, in varsta de treisprezece ani, a afirmat că doi migranți de origine araba, care nu vorbeau bine limba germana, au răpit-o și au violat-o.

Afirmațiile s-au dovedit mai târziu neadevărate, dar nu înainte ca presa rusă să difuzeze în mod activ povestea, iar ministrul rus de externe a acuzat public Berlinul că a incercat sa musamalizeze cazul.

„Plecând de la emoția creată de presupusa răpire a unei fete de 13 ani, în media au rulat in mod agresiv știri false, dar care se adresează unor percepții și sentimente deja existente în societate. Cazul „Lisa”, a oferit Moscovei ocazia de a genera diviziune în societatea germană.”, a menționat Ramona Mănescu în cadrul intervenției.

S-a ajuns ca mii de oameni să protesteze împotriva guvernului german sub pretext că ar fi încercat să mușamalizeze cazul, se arată în prezentarea eurodeputatului.

Eurodeputatul liberl consideră că „folosind media și resurse diplomatice pentru a promova o poveste falsă, într-o perioadă în creștere a sentimentelor anti-migratie, Moscova a căutat să exploateze diviziunile politice interne germane pentru a încuraja demonstrațiile publice și a destabiliza politic guvernul german.”

 

Informații suplimentare:

România este, geopolitic și ca expertiză, în prima linie a frontului anti- fake news. În special în contextul anilor electorali pe care-i traversăm, se impune o acțiune de sensibilizare la scară largă a publicului românesc în legătură cu vulnerabilitățile existente și acțiunile întreprinse, precum și cu responsabilitățile ce ne revin fiecăruia dintre noi.

Combaterea fake news nu este doar obligația specialiștilor, ci și datoria cetățenilor. Pentru că fake news reprezintă un fenomen care ne amenință pe toți”, consideră Horia Blidaru, moderatorul conferinței și coordonatorul Europolis.

Citiți și: Conferința ”Fake news- un pericol la adresa democrației”. Europarlamentarul PPE Ramona Mănescu: ”În ciuda măsurilor luate, continuăm să fim vulnerabili”

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Semnatarii Declarația Grupului de interes al PE privind accesul echitabil la asistența medicală solicită eliminarea restricțiilor de export pentru medicamente

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Semnarea Declarației Grupului de interes al Parlamentului European privind accesul echitabil la asistența medicală este un document prin care se atrage atenția Comisiei Europene să investească mai mult în găsirea unor soluții pentru combaterea pandemiei și să nu lase pe nimeni în urmă nici după criza COVID-19, transmite eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE).

 

„Vedem cu toții că răspândirea COVID-19 a pus societățile și economiile noastre sub tensiune și a arătat ce lipsuri sunt în sistemele de sănătate. Încă dinainte de pandemie, Europa se confrunta cu deficit de medicamente, iar acest gol este accentuat acum de criză. Avem nevoie de o procedură accelerată pentru punerea pe piață, în condiții de maximă siguranță, a medicamentelor și vaccinurilor împotriva COVID-19 și, mai apoi, de o procedură comună de achiziții publice, care să evite specula și creșterea nejustificată a prețurilor”, spune Dan Motreanu.

Acesta mai explică că pacienții cronici au, de asemenea, nevoie să li se garanteze tratamentele care nu au substitut. Și, cum nicio țară nu poate asigura furnizarea tuturor medicamentelor, noi, eurodeputații semnatari ai acestui apel către Comisia Europeană, solicită eliminarea restricțiilor de export pentru medicamente.

„Criza COVID-19 ne-a învățat că nu trebuie să lăsăm pe nimeni în urmă, nici acum și nici în viitor. E clar că prioritatea imediată a UE este să asigure acces echitabil la diagnostice, medicamente, dispozitive medicale și echipamente de protecție pentru toate statele lovite de pandemie. Salutăm eforturile făcute de Comisie și sumele alocate pentru cercetare însă trebuie să avem mereu în vedere că boala nu cunoaște granițe, iar pacienții au drepturi egale”, punctează eurodeputatul PPE.

De asemenea, eurodeputații semnatari ai declarației solicită Comisiei să continue inițiativele planificate anterior: Planul pentru combaterea cancerului, siguranța pacienților, sănătatea digitală, spațiul european de date privind sănătatea și îngrijirea integrată, strategia farmaceutică pentru Europa. Nu în ultimul rând, Europa trebuie să pună accent special pe sănătatea mintală. Actuala criză a avut și are un impact psihosocial puternic în special în rândul persoanelor cu afecțiuni cronice și a celor în vârstă.

„Sănătatea nu este doar o problemă națională. Este o prioritate urgentă a politicii de sănătate europeană. Tocmai de aceea, nu mai putem accepta rolul limitat al UE în gestionarea amenințărilor fundamentale pentru sănătatea cetățenilor europeni”, mai spune Dan Motreanu.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Săptămâna europeană a luptei împotriva cancerului. Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: România, unul dintre cele mai bune exemple de mobilizare civică pentru sănătate

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a transmis o întrebare către Comisia Europeană privind rolul ONG-urilor în Planul european pentru combaterea cancerului, în contextul în care această boală solicită mobilizarea tuturor resurselor financiare și umane pentru combaterea ei.

România, unul dintre cele mai bune exemple de mobilizare civică pentru sănătate

„Am trimis astăzi o întrebare Comisiei Europene referitoare la rolul pe care îl vor avea organizațiile non-guvernamentale și non-profit în Planul european pentru combaterea cancerului. În țările în care sistemele de sănătate nu sunt suficient de puternice, aceste organizații au o contribuție semnificativă, iar România este unul dintre cele mai bune exemple de mobilizare civică și de ajutor oferit oamenilor în diverse situații legate de sănătate”, precizează eurodeputatul PPE.

Acesta subliniază necesitatea de a recunoaște că asociațiile civile au un stat de actor de sine stătător mai ales în lupta împotriva cancerului, deoarece, explică Marinescu, „avem de-a face cu o boală care solicită toate resursele disponibile, fie financiare sau umane dacă vrem să o învingem”.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Fostul eurodeputat S&D Emilian Pavel subliniază oportunitățile de investiții private și cercetare pentru România în cadrul planului de redresare a UE

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Fostul eurodeputatul social-democrat Emilian Pavel prezintă trei oportunități de care poate profita România în contexul propunerii lansate de Comisia Europeană privind un plan de redresare pentru generația viitoare, care se bazează pe un instrument de 750 miliarde de euro pentru consolidarea economiei și rezilienței statelor membre post-pandemie. 

Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat, la 27 mai, în fața Legislativului European, un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual, de 1.100 de miliarde de euro, și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică sub forma unui fond de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului. Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

„Este o propunere curajoasă, de stânga, una care nu se încadrează în șablonul austerității promovate de guvernele de dreapta”, precizează fostul eurodeputat S&D.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonul resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

Această finanțare suplimentară va fi canalizată prin programele UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu după 2058.

Taxarea digitală a giganților IT

Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi, care vor proveni din taxarea digitală a giganțiilor IT, taxarea emisiilor poluante sau taxarea activele marilor corporații.

La nivel european, România a fost printre primele state membre care au discutat despre marile corporații (multinaționale) care nu plătesc taxe acolo unde realizează profitul și care au subliniat, astfel, oportunitatea ca taxarea acestora în viitor să aducă noi resurse proprii la bugetul UE. Eurodeputații care, însă, au susținut această idee, spune Emilian Pavel, au fost catalogați drept. eurosceptici. Totuși, prin propunerea Comisiei Europene, s-a revenit la ideea susținută de România. 

În acest context, fostul eurodeputat speră că și Consiliul UE va găsi un compromis, având în vedere că Franța și Italia au adoptat deja legislații naționale pentru taxarea digitală a giganților IT. Acesta subliniază că va fi greu să convingem statele membre să transforme aceste taxe  care sunt parte din venitul lor, în venit propriu al UE și minus în bugetul național.

Finanțarea investițiilor private

O altă măsură cu potențial enorm pentru România, punctează Emilian Pavel, este suplimentarea cu 15,3 miliarde de euro a bugetului dedicat InvestEU, programul de investiții emblematic al Europei, în vederea mobilizării de investiții private în proiecte din întreaga Uniune. În acest sens, politicianul spune că programul IMM Invest ar putea fi finanțat prin acest program, însă pentru a oferi granturi, nu credite.

Investiții în cercetare pentru sănătate, mediu și digitalizare

România poate beneficia de suplimentarea cu 94,4 miliarde de euro a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranziției către o societate digitală și verde.

„Aici se aprind câteva lumini. Cantacuzino ar fi doar una. Pentru laserul de la Măgurele ar fi luminița salvatoare după ce au fost lăsați fără parteneri într-un nou proiect de finanțare de partenerii din Cehia și Ungaria. Aici am dat doar două exemple. Pe partea digitală, fără nicio grijă, cred că avem cel mai mare potențial, însă”, mai precizează fostul eurodeputat social-democrat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending