Comisia Europeană invită părțile interesate să contribuie cu experiența lor practică la conturarea unor reguli clare și accesibile privind modelele de inteligență artificială cu uz general (GPAI), care vor fi incluse în viitoarele orientări ale Comisiei.

Potrivit comunicatului oficial, orientările vor clarifica conceptele-cheie care stau la baza dispozițiilor din Legea IA privind modelele GPAI.

Documentul aflat în pregătire va oferi explicații detaliate pentru întrebări esențiale, precum: „ce este un model de inteligență artificială cu uz general?”, „care entități sunt considerate furnizori în diferite configurații?” și „ce acțiuni constituie introducerea pe piață?”. De asemenea, orientările vor descrie rolul Biroului pentru Inteligență Artificială în sprijinirea respectării cerințelor legale.

Help shape the EU guidelines on general-purpose AI (GPAI) models under the AI Act.

We invite all stakeholders and citizens to share feedback by 22 May in a targeted consultation.#EUHaveYourSay

— European Commission (@EU_Commission) April 22, 2025

Totodată, va fi explicat modul în care semnarea Codului de bune practici – dacă este aprobat de Biroul și Consiliul pentru Inteligență Artificială – poate reduce povara administrativă pentru furnizori și poate funcționa ca un reper pentru conformitatea cu reglementările.

În acest sens, orientările vor completa Codul de bune practici privind GPAI, aflat în prezent în faza finală de elaborare.

Toți actorii interesați – inclusiv furnizori de modele GPAI, furnizori secundari de sisteme IA, reprezentanți ai societății civile, ai mediului academic, experți și autorități publice – sunt invitați să trimită opinii până pe 22 mai.

Orientările nu vor avea caracter obligatoriu, dar vor aduce clarificări cu privire la modul în care Comisia, în calitate de autoritate responsabilă cu supravegherea și aplicarea regulilor privind GPAI, intenționează să le interpreteze și implementeze în baza Actului privind IA. Publicarea orientărilor și a versiunii finale a Codului de bune practici este așteptată înainte de luna august 2025.

În plus, ca parte a eforturilor sale de a sprijini părțile interesate în punerea în aplicare a Legii privind inteligența artificială, Comisia va lansa în curând o consultare specifică privind clasificarea sistemelor de inteligență artificială drept sisteme cu risc ridicat.

Rusia își intensifică atacurile hibride împotriva Olandei și a aliaților săi europeni pentru a influența și a slăbi societățile acestora, a declarat marți serviciile olandeze de informații militare MIVD, informează Politico Europe.

Raportul anual al agenției precizează că Rusia a încercat să perturbe alegerile europene din 2024 prin lansarea de atacuri cibernetice asupra site-urilor web aparținând partidelor politice olandeze și companiilor de transport public, cu scopul de a îngreuna votul cetățenilor olandezi.

MIVD: Nederland wordt steeds vaker geconfronteerd met hybride aanvallen die onze samenleving proberen te ontwrichten en verzwakken. Russische brutaliteit neemt daarbij toe.

Lees hier meer over het jaarverslag: https://t.co/ankfrz29bM pic.twitter.com/gJxIOol41p

— Ministerie van Defensie (@Defensie) April 22, 2025

”MIVD nu consideră că amenințarea rusă împotriva Europei scade, ci crește. Chiar și după un posibil sfârșit al războiului cu Ucraina”, a declarat în raport directorul MIVD și viceamiralul Peter Reesink.

”Există evoluții turbulente în politica internațională și în domeniul alianțelor …. Viteza cu care se întâmplă acest lucru și efectul potențial asupra securității noastre este fără precedent”, a adăugat el.

MIVD a dezvăluit mai multe operațiuni rusești recente în Țările de Jos, inclusiv primul atac cunoscut de sabotaj cibernetic al unui grup de hackeri ruși care a vizat sistemele digitale ale unei instalații publice olandeze nespecificate în 2024. Potrivit raportului, impactul atacului a fost minim și nu a generat niciun prejudiciu.

Agenția a detectat, de asemenea, o operațiune cibernetică rusă care viza infrastructura critică din Țările de Jos, posibil în pregătirea unor sabotaje viitoare. Operațiunea nu a avut succes, se menționează în raport.

”Trăim într-o zonă gri între război și pace”, a comentat ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, cu privire la raport.

”Pentru a preveni vulnerabilitățile în fața Rusiei, o redimensionare rapidă a forțelor noastre armate și a industriei de apărare este esențială. Numai atunci vom putea preveni noi agresiuni rusești în Europa”, a adăugat el.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, vor participa la funeraliile Papei Francisc, programate pentru sâmbătă, 26 aprilie. 

Vaticanul a anunțat că ceremonia va avea loc sâmbătă, în Basilica Sfântul Petru, începând cu ora locală 10:00 (11:00, ora României).

Printre liderii politici care și-au anunțat până acum participarea la funeraliile Papei Francisc, decedat luni la vârsta de 88 de ani, se numără Ilie Bolojan, Donald Trump, Emmanuel Macron, Volodimir Zelenski și Javier Gerardo, președintele Argentinei, țara natală a Suveranului Pontif.

Șefi de state și de guvern din toată Europa au reacționat imediat după anunțul morții Papei Francisc, în a doua zi de Paște, evocând personalitatea, vocația și valoarea spirituală și simbolică a pontificatului său, situat între compasiune, smerenie și progresism și considerat unul al apărării celor săraci și suferinzi.

„Astăzi, lumea deplânge moartea Papei Francisc. El a inspirat milioane de oameni, mult dincolo de Biserica Catolică, prin smerenia și dragostea sa atât de pură pentru cei mai puțin norocoși. Gândurile mele sunt alături de toți cei care simt această pierdere profundă. Fie ca ei să găsească alinare în ideea că moștenirea Papei Francisc va continua să ne ghideze pe toți către o lume mai dreaptă, mai pașnică și mai plină de compasiune”, a scris, pe X, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

La rândul său, Antonio Costa a declarat că se alătură „milioanelor de oameni din întreaga lume care plâng moartea Sanctității Sale Papa Francisc”, referindu-se la Suveranul Pontif ca fiind “profund plin de compasiune” și căruia îi păsa de marile provocări globale ale timpului nostru, precum migrația, schimbările climatice, inegalitățile, pacea.

Citiți și: Papa Francisc a încetat din viață la vârsta de 88 de ani, în a doua zi de Paște (Vatican)

Papa Francisc a murit luni la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul. Suveranul Pontif a trecut în neființă în a doua zi de Paște, nu înainte de a-și face apariția duminică, în prima zi de Paște, în Piața Sfântul Petru pentru a-i binecuvânta pe credincioși în tradiționala “Urbi et Orbi”.

Decesul său a fost anunțat de cardinalul Kevin Farrell, șambelan al Vaticanului.

“Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț moartea Sfântului Părinte Francisc. În această dimineață, la ora 7.35, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui. Întreaga sa viață a fost dedicată slujirii Domnului și Bisericii Sale. El ne-a învățat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj și iubire universală, în special în favoarea celor mai săraci și marginalizați. Cu imensă recunoștință pentru exemplul său de adevărat discipol al Domnului Isus, încredințăm sufletul Papei Francisc iubirii milostive infinite a Dumnezeului Unic și Treimic”, a anunțat Vaticanul, într-un comunicat.

Născut la 17 decembrie 1936, la Buenos Aires, sub numele de Jorge Mario Bergoglio, Papa Francisc a fost al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor, fiind primul papă non-european după Papa Grigore al III-lea, primul papă sud-american din istorie și primul papă iezuit.

Jorge Mario Bergoglio s-a născut într-o familie de imigranți italieni. A fost hirotonit preot în ordinul iezuit în anul 1969. În perioada 1973-1979, a fost principalul lider al acestui ordin în Argentina. A devenit episcop auxiliar de Buenos Aires în 1992 și arhiepiscopul acestui oraș în 1998. A fost numit cardinal în 2001 de papa Ioan Paul al II-lea.

Francisc, care a fost episcop al Romei, șef al Bisericii Catolice și suveran al Vaticanului, a devenit papă după ce predecesorul său Benedict al XVI-lea a demisionat.

Vaticanul a publicat luni seară certificatul de deces în care a anunțat că Papa Francisc a murit în urma unui accident vascular cerebral care a provocat o comă și o insuficiență cardio-circulatorie ireversibilă.

În seara morții Sfântului Părinte, Sala de Presă a Sfântului Scaun a publicat testamentul regretatului pontif, care a dispus să fie înmormântat în bazilica Santa Maria Maggiore, nu departe de icoana Fecioarei Maria ”Salus Populi Romani” din Roma.

Pontiful argentinian a cerut ca mormântul să fie simplu, direct în pământ, și să fie inscripționat cu cuvântul ”Franciscus”.