Președintele Consiliului European, Charles Michel, va efectua o serie de vizite în Moldova, Georgia și Ucraina începând de duminică, 28 februarie, până miercuri, 3 martie, potrivit unui comunicat.

La Chișinău, Charles Michel se va întâlni cu președintele Maia Sandu înainte de a zbura în Georgia, unde se va întâlni cu președintele Salome Zourabichvili, cu prim-ministrul Irakli Gharibashvili și cu Archil Talakvadze, președintele Parlamentului Georgiei. De asemenea, va vizita linia administrativă de demarcație și va întâlni reprezentanți ai opoziției.

Liderul european s-a mai întâlnit cu președinta Republicii Moldova, în a doua jumătate a lunii ianuarie, la Bruxelles, în cadrul vizitei pe care aceasta efectuat-o la instituțiile UE după preluarea mandatului în fruntea țării, unde a avut întrevederi și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu Înaltul Reprezentant Josep Borrell și cu mai mulți comisari europeni, între care cei pentru extindere, pentru buget și pentru justiție.

Citiți și Maia Sandu s-a întâlnit cu președintele Consiliului European: Republica Moldova își reia calea firească. Suntem un popor european, cu vocație europeană și viitor european

În Ucraina, Charles Michel se va alătura președintelui Zelenskyy în vizita din estului Ucrainei înainte de o discuție despre relațiile UE-Ucraina la Kiev și înainte de a se întâlni cu reprezentanți ai instituțiilor care luptă împotriva corupției.

Pe lângă relațiile bilaterale și lupta comună împotriva Covid-19, viitorul Parteneriatului Estic va fi, de asemenea, un subiect important pe agenda vizitei în vecinătatea răsăriteană.

O proporţie de 97% dintre cetăţenii europeni din ţările Uniunii Europene, Islanda, Norvegia, Liechtenstein şi Elveţia care au cerut statut de rezident în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au primit din partea autorităţilor britanice acordul de a rămâne în această ţară după Brexit, potrivit datelor furnizate de Ministerul britanic de Interne.

Din numărul total al cererilor primite de autoritățile Regatului Unit (4.916.280), cele mai multe au fost depuse de cetățeni polonezi (911.240), urmați de români (836.980) și italieni (472.300).

© gov.uk

În perioada 28 august 2018-31 decembrie 2020, un număr de 4.514.250 de cereri au fost finalizate. Dintre acestea în cazul a 2.432.940 de persoane (54%) a fost acordat statutul de rezident permanent. 1.949.950 au primit statutul de rezident temporar, care oferă permisiunea de a continua să trăiască provizoriu în Regatul Unit şi posibilitatea de a face o nouă solicitare după cel puţin cinci ani de locuit în această ţară. 47.870 de cerceri au fost nule sau retrase, 49.210 au fost calificate drept non-valide, iar unui număr de 34.240 de persoane li s-a refuzat cererea de rezidenţă.

© gov.uk

Majoritatea cererilor au fost depuse de persoane care trăiesc în Anglia (4.446.320), Scoția (245.410) și Țara Galilor (81.280).

Pentru a continua să se bucure de drepturile actuale pe teritoriul Marii Britanii (dreptul de a locui, a studia și a munci) și după Brexit, toți cetățenii europeni trebuie să solicite noul statut de rezident.

Statutul de ”pre-settled” este atribuit celor care sunt de mai puţin timp rezidenţi ai ţării. Acest statut le va permite să rămână cinci ani suplimentari în Marea Britanie şi să solicite statutul permanent, odată trecut pragul de cinci ani de rezidenţă.

Orice cetățean român care, fie se găsește deja pe teritoriul Marii Britanii, fie a intrat pe teritoriul Marii Britanii până la 31 decembrie 2020, poate să aplice pentru acest statut până la 30 iunie 2021. De la 1 ianuarie 2021, cetăţenii europeni din Marea Britanie sunt condiţionaţi să-şi demonstreze statutul atât autorităţilor dar şi atunci când închiriază o proprietate, deschid un cont bancar sau să-şi dovedească dreptul de muncă în această ţară.

Pentru a veni în sprjinul românilor din Marea Britanie Ambasada României în Regatul Unit a precizat anterior că informaţii referitoare la procedura de înregistrare sunt disponibile pe pagina de internet a Home Office (https://www.gov.uk/), pe pagina de internet a Ministerului român al Afacerilor Externe la secţiunea Brexit (http://www.mae.ro/brexit), şi pe paginile de internet a Ambasadei României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la secţiunea Brexit (www.ambasada-romaniei.co.uk/ro/brexit şi https://londra.mae.ro/node/2171).

În plus, Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a pus la dispoziție un număr de telefon ( 07503882992 ) și o adresă de e-mail ( londra.brexit@mae.ro )  prin care românii pot solicita informaţii şi sprijin în legătură cu procedura de înregistrare în EUSS.  

De asemenea, trebuie amintit că cetățenii străini, inclusiv cei din statele membre ale Uniunii Europene, care doresc să lucreze în Regatul Unit de la 1 ianuarie 2021 pot aplica online pentru viză de muncă începând din data de 1 decembrie, în cadrul unui sistem bazat pe puncte.

Administrația Biden a anunțat Congresul SUA că nu mai puțin de 18 companii, printre ele aflându-se și compania de servicii petroliere Baker Hughes Co și grupul de asigurări AXA Group, au încetat recent să mai lucreze pentru controversatul gazoduct Nord Stream 2 și nu vor fi sancționate, informează Reuters care a consultat documentul, citat de Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a precizat zilele trecute reporterilor că faptul că aceste companii renunţă din cauza sancţiunilor care se apropie ”demonstrează că obiectivele legislative şi acţiunile noastre au efect”. Price a mai spus că Departamentul de Stat continuă să ”examineze entităţile implicate în activităţi potenţial sancţionabile”, precizând că ”sancţiunile sunt doar unul” dintre multele instrumente disponibile ca răspuns la Nord Stream 2.

Anterior, Reuters a dezvăluit că Departamentul de Stat al SUA a avertizat companiile europene pe care le suspectează că ajută Rusia în construcţia gazoductului Nord Stream 2 că riscă sancţiuni.

Potrivit unui diplomat american, Departamentul de Stat se pregăteşte să publice un raport cu privire la companiile despre care crede că ajută la construcţia conductei care porneşte din Rusia şi ajunge până în Germania. Printre companiile care ar putea fi menţionate în raport sunt firme de asigurări, cele care ajută la instalarea conductei submarine sau cele verifică echipamentul de construcţie, a mai spus sursa.

La începutul lunii februarie, Franța, prin ministrul Afacerilor Europene, Clement Beaune, a cerut Germaniei să renunțe la acest proiect controversat, ca urmare a acțiunilor întreprinde de regimul lui Putin împotriva liderului opoziției, Aleksei Navalnîi. Berlinul a declinat apelurile Franţei, precizând că ”Guvernul federal nu și-a schimbat poziția de bază” pe acest subiect.

Pe celălalt mal al Atlanticului, noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, a apreciat că acest proiect este o ”afacere proastă pentru Europa”, anunțând în același timp că administraţia sa va reexamina sancţiunile referitoare la acest gazoduct incluse într-un proiect de lege adoptat în mandatul preşedintelui Donald Trump.

Critici au venit și din partea Parlamentului European, care a cerut la mijlocul lunii ianuarie ”oprirea imediată” și revizuirea relațiilor UE-Rusia.

În cadrul Consiliului de apărare și securitate germano-francez, fondat în 2017 pentru a avansa mai multe proiecte de apărare între cele țări, Emmanuel Macron și Angela Merkel au precizat că vor lucra pentru a avea o strategie unificată europeană în ce privește energia și vor vorbi pe o singură voce în ce privește Nord Stream 2.

Lucrările de construcţie la gazoductul Nord Stream 2 între Rusia şi Germania au fost reluate la începutul lunii februarie în apele daneze după o fază pregătitoare de aproape două săptămâni. 

Acesta este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell. Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.