INTERNAȚIONAL
Cum vor să întărească siguranța publică și controlul comunicațiilor francezii, belgienii și germanii după asasinatele de la Paris
Published
9 years agoon
Franta, Belgia, Germania si Marea Britanie – sunt cateva tari in care autoritatile reclama masuri speciale dupa asasinatele de la Paris, in special un control mai strict al comunicatiilor pe net sau in retelele de telefonie mobila. Masurile supuse dezbaterii publice in Europa merg insa pana la retragerea cetateniei, inghetarea averilor sau retinierea actelor de identitate a cetatenilor care merg sa se antreneze in tabere teroriste, relatează HotNews.
Germania, de pilda, solicita inclusiv colectarea datelor de zbor de la pasageri, pentru un mai bun control al cetatenilor care calatoresc spre Europa din anumite regiuni.
Ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, a anuntat, citat de L’Express, ca vrea un anumit tip de control pe internet in ceea ce priveste mesajele care incita la ura sau violenta. El a enuntat o posibila colaborare cu retelele de socializare pentru stergerea imediata a acestor mesaje.
Tot Cazeneuve a enuntat si posibilitatea modificarii Tratatului Schengen, cu ingreunarea accesului strainilor in Franta, dar ideea a fost lasata in suspensie. Ministrul de Interne a mai spus ca UE trebuie sa adopte Passenger Name Record, un sistem european de colectare a datelor furnizate de companiile aeriene, dar propunerea legislativa este blocata in Parlamentul European.
Si premierul Manuel Valls a anuntat ca legislatia antiterorista si mijloacele de lupta trebuie intarite, dar nu a dat detalii precise. Singurul punct in care s-a pronuntat premierul este adoptarea unor masuri prin care detinutii condamnati pentru acte de terorism sa fie izolati de ceilalti detinuti, astfel incat sa nu mai poata face prozeliti.
In Belgia, premierul Charles Michel vrea sa accelereze un pachet de legi antiteorism, iar un prim set de masuri va fi adoptat vineri de guvern. Una dintre masuri priveste interceptarile telefonice, care vor putea fi realizate mult mai rapid. O alta masura este inghetarea averilor cetatenilor belgieni plecati sa lupte alaturi de factiunile jihadiste, precum si retragerea cetateniei belgiene.
Marea Britanie
Conservatorii britanici intentioneaza sa puna din nou in discutie si sa implementeze o noua lege pentru a ajuta serviciile secrete sa spioneze activitatea britanicilor pe internet dupa atacurile de la Paris, a declarat premierul David Cameron, citat de The Telegraph.
Potrivit sursei citate, premierul a declarat ca serviciile secrete vor primi dreptul de a citi toate mesajele trimise pe internet, daca Partidul Conservator va castiga alegerile din mai. Aceasta se anunta deja a fi una din temele electorale cheie, in conditiile in care liberal democratii se opun iar laburistii sustin puteri sporite pentru structurile de informatii, cu conditia ca activitatea lor sa fie dublata de o verificare mai stricta.
Premierul Cameron a afirmat ca noua legislatie va intra in vigoare incepand cu anul viitor: “Ca premier, ma voi asigura ca este o lege cuprinzatoare care nu lasa teroristilor spatii de comunicare”.
Publicatia Daily Mail aminteste ca pachetul de legi, elaborat in mai 2012 de secretarul de stat Theresa May, extinde obligatia companiilor de a retine datele de trafic in cazul comunicatiilor telefonice si de email – insa nu si continutul acestora – in cazul fiecarui cetatean care navigheaza pe net, inclusiv in cazul folosirii retelelor social ca Facebook, jocuri pe internet sau foloseste serviciul de mesagerie mobila.
Germania
Der Spiegel trateaza subiectul sigurantei publice intr-un amplu material in editia internationala online. Germania incearca sa trateze atacurile teroriste din Franta cu apeluri la calm, neavand planuri pentru noi legi anti-terorism. Totusi, exista o temere crescanda ca masacrele vor incuraja un curent anti-musulman in tara, scrie Der Spiegel.
Der Spiegel scrie ce contin legile pe care marea colalitie de guvernare din Germania a decis sa le intareasca. De pilda, orice tentativa de a calatori intr-o tabara de antrenament terorista va fi in curand considerata infractiune, la fel finantarea gruparilor teroriste. O lege va fi data in cursul lunii ianuarie care acorda autoritatilor posibilitatea de a retrage cartile de identitate ale suspectilor.
Der Spigel aminteste ca ministrul de interne german (crestin-democrat) sustine, de asemenea, infiintarea unui sistem UE capabil sa colecteze datele de zbor ale pasagerilor. Aceasta ar oferi posibilitatea de a compara numele pasagerilor care zboara in Europa din anumite regiuni cu cele aflate pe listele negre.
Potrivit unor date oficiale citate de Der Spiegel, se estimeaza ca in Germania exista circa 1000 de persoane in legatura cu cercuri teroriste islamiste, din care 230 sub supraveghere speciala. Acestia sunt clasificati drept periculosi, pregatiti sa comita acte de violenta in orice moment. Serviciile anti-terororism germane acorda o atentie speciala unui numar de aproximativ 550 de indivizi care au calatorit recent in Siria, unii dintre ei fiind implicati in lupte, si unui numar de 180 de indivizi care au revenit in Germania.
Politia germana estimeaza ca ar fi nevoie de aproximativ 3600 de ofiteri doar pentru a monitoriza indivizii care au revenit in tara. Potrivit unor oficiali din politie, ar fi nevoie de resurse suplimentare pentru a imbunatati problema securitatii in Germania.
.
.
You may like
Franța își irită aliații invitând Rusia la marcarea a 80 de ani de la Debarcarea din Normandia. Parisul se apără afirmând: “Contrar Kremlinului, Franța nu face revizionism politic al istoriei”
De la Berlin, Maia Sandu confirmă negocierile pentru un acord de securitate UE – Republica Moldova
Grecia propune înființarea unui sistem european de apărare antiaeriană similar cu sistemul israelian Iron Dome
Noua ofensivă a Rusiei în Ucraina ar trebui să fie ”un apel de trezire la realitate”, consideră ministrul britanic al Apărării: Nu este un război în care să te laşi distras de un alt conflict
SUA alocă o finanțare militară suplimentară de 2 miliarde de dolari pentru Ucraina
Premierul Slovaciei a fost împușcat în plină stradă
REPUBLICA MOLDOVA
Cel de-al optulea Consiliu de asociere UE-R. Moldova ce va avea loc în 21 mai se va axa pe procesul de aderare a acestei țări la Uniunea Europeană și pe reformele pe care trebuie să le implementeze Chișinăul
Published
11 hours agoon
May 18, 2024By
Teodora IonCea de-a 8-a reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova se va derula la Bruxelles, la 21 mai 2024, potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene.
Reuniunea va fi prezidată de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell. Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, va conduce delegația Republicii Moldova. Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, va participa, de asemenea, la reuniune.
Reuniunea – prima în urma deciziei Consiliului European de a deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova – va începe cu o discuție privind relațiile bilaterale, axându-se pe procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, precum și pe dialogul politic și pe reforme, în special în domeniile justiției, libertății și securității.
Delegația UE și delegația Republicii Moldova vor continua să facă schimb de opinii privind cooperarea și convergența în domeniul politicii externe și de securitate, precum și privind cooperarea economică și sectorială, în special în domeniul energiei, al comerțului și al aspectelor legate de comerț.
Consiliul de asociere va desfășura, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la provocările globale și regionale.
Ultima reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova a avut la începutul lunii februarie a anului trecut, fiind la acel moment prima de când această țară a primit statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.
Amintim că la 3 martie 2022, autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a țării la UE, iar la 23 iunie, același an, șefii de stat sau de guvern europeni au decis să acorde Republicii Moldova statutul de țară-candidată la UE, urmând ca această călătorie să ajungă într-o nouă etapă la 14 decembrie 2023, când Consiliul European a hotărât începerea negocierilor de aderare.
Aceste decizii au culminat cu hotărârea Comisiei Europene, la 13 martie 2024, de a înainta Consiliului UE propunerile privind cadrele de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, a căror adoptare este necesară pentru a demara discuțiile cu cele două țări.
Reuniți la 22 martie la Bruxelles în cadrul Consiliului European, șefii de stat sau de guvern și-au exprimat sprijinul pentru adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la UE și care pot constitui un facilitator de identificare a soluției pentru dosarul transnistrean.
”Republica Moldova este pe o cale istorică spre UE”, sublinia președintele Consiliului European, Charles Michel, cu prilejul unei întâlniri cu președinta Maia Sandu, la finalul lunii aprilie, chiar înainte de a celebra 20 de ani de la cel mai mare val de extindere a UE, moment ce i-a oferit celei din urmă ocazia de a reafirma agajamentul său pentru o Republică Moldova în UE.
NATO
România și Olanda au organizat, la Haga, Conferința “NATO Cyber Defence Pledge”, Odobescu subliniind creșterea rolului securității cibernetice în apărarea NATO
Published
17 hours agoon
May 18, 2024Ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, a evidenţiat vineri necesitatea creşterii rolului securităţii cibernetice în cadrul posturii generale de descurajare şi apărare a NATO, la Haga, unde a participat la Conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge”.
Potrivit unui comunicat MAE, şefa diplomaţiei române a subliniat importanţa asigurării securităţii cibernetice, esenţială pentru securitatea naţională şi pentru apărarea colectivă.
Luminiţa Odobescu a pledat pentru o abordare unitară şi coordonată la nivelul NATO şi al partenerilor pentru a preveni şi a răspunde ferm atacurilor şi activităţilor cibernetice ostile. Acestea cresc în frecvenţă, intensitate şi sofisticare, după cum o demonstrează războiul din Ucraina şi presiunea în creştere resimţită de către statele din zona Mării Negre. Astfel, este necesară o bună pregătire în combaterea tuturor ameninţărilor din domeniul cibernetic.
Conferinţa a marcat încheierea unui nou ciclu de evaluare a progresului aliaţilor în asigurarea rezilienţei cibernetice proprii, precum şi a rezilienţei Alianţei în ansamblul său. Evenimentul are loc cu o periodicitate anuală. La ediţia din acest an au participat pentru prima dată şi state partenere ale NATO, în calitate de invitaţi în cadrul anumitor sesiuni.
Agenda de discuţii din acest an a vizat teme de o relevanţă deosebită atât în contextul conflictului din Ucraina, cât şi din perspectiva riscurilor şi oportunităţilor generate de noile tehnologii la adresa rezilienţei cibernetice a infrastructurilor critice. Securitatea cibernetică portuară şi impactul inteligenţei artificiale asupra protecţiei infrastructurilor critice şi securităţii cibernetice au fost printre subiectele principale de discuţie.
Conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge”, care a avut loc joi şi vineri, a fost co-organizată de către România împreună cu Regatul Ţărilor de Jos.
În deschiderea evenimentului au participat, alături de ministrul Odobescu, ministrul apărării din Regatul Ţărilor de Jos, Kajsa Ollongren, şi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, iar la lucrări au luat parte peste 150 de delegaţi din 50 de ţări aliate şi partenere ale NATO.
Co-organizarea şi participarea României la conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge 2024” este în linie cu obiectivele aprobate de către Preşedintele României, precum şi la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, de intensificare a implicării României la nivelul NATO în domeniul apărării cibernetice.
Potrivit MAE, calitatea de co-organizator al conferinţei a sporit vizibilitatea eforturilor întreprinse de ţara noastră ca stat aliat NATO, punând totodată în valoare contribuţia şi expertiza pe care România o aduce deja la NATO în domeniul apărării cibernetice.
INTERNAȚIONAL
Franța își irită aliații invitând Rusia la marcarea a 80 de ani de la Debarcarea din Normandia. Parisul se apără afirmând: “Contrar Kremlinului, Franța nu face revizionism politic al istoriei”
Published
17 hours agoon
May 18, 2024Decizia Franței de a invita Rusia să participe la cea de-a 80-a aniversare a debarcărilor din Normandia, cunoscute drept Ziua Z/ D-Day, a alimentat tensiunile cu națiunile aliate, în special SUA și Marea Britanie, în timp ce liderii se pregătesc să se adune pe plajele din Normandia pe 6 iunie.
Luna trecută, Parisul a luat prin surprindere țările occidentale atunci când organizatorii Zilei Z au anunțat că adresează o invitație Moscovei, chiar în momentul în care Rusia lansează o nouă ofensivă asupra Ucrainei, relatează Politico Europe.
Oficiali din Marea Britanie, Statele Unite și alți doi aliați din cel de-al Doilea Război Mondial și-au exprimat îngrijorarea cu privire la această mișcare, ridicând întrebări care variază de la natura simbolică a ocaziei, probleme de protocol și întrebări despre angajamentul diplomatic cu reprezentanții ruși.
Casa Albă nu este încântată de această mișcare, au declarat doi oficiali ai administrației pentru Politico, dar a indicat faptul că SUA se vor supune deciziei guvernului Franței, care organizează comemorarea în Normandia. “Poate că acest lucru le va reaminti rușilor că ei chiar au luptat odată cu naziști reali, nu cu cei imaginari din Ucraina”, au transmis oficialii.
De altfel, Normandia este și numele formatului din care făceau parte Franța, Germania, Rusia și Ucraina pentru a aplana tensiunile dintre ultimele două, create de revanșismul rusesc.
Un oficial guvernamental britanic a declarat că acțiunile Franței – nu doar invitația la Ziua Z, ci și găzduirea președintelui chinez Xi Jinping în această lună și trimiterea unui reprezentant la învestirea președintelui rus Vladimir Putin – au fost “îngrijorătoare”.
Un diplomat dintr-o altă națiune europeană a declarat că Parisul “a luat pe toată lumea prin surprindere” cu invitația adresată Rusiei. Același diplomat și-a exprimat frustrarea cu privire la lipsa de comunicare de la anunț, având în vedere nivelul ridicat de reprezentare din partea mai multor țări. Sunt așteptați să participe președintele american Joe Biden, regele Charles al Marii Britanii și cancelarul german Olaf Scholz.
Organizatorul comemorării Zilei Z, Mission Libération, care este condus de fostul ambasador al Franței la Washington Philippe Etienne, a declarat luna trecută că reprezentanții ruși vor fi invitați, deși Putin este persona non grata la ceremonie.
“Contrar Kremlinului, Franța nu face revizionism politic al istoriei”, a declarat Mission Libération într-o declarație.
Mission Libération nu a confirmat ce oficiali ruși au fost incluși ca invitați și nici dacă Rusia a acceptat invitația. Palatul Élysée a refuzat să comenteze această situație
Prezența Rusiei la ceremonia de Ziua Z nu ar fi o premieră. Putin a participat la cea de-a 60-a aniversare a Zilei Z și la cea de-a 70-a aniversare, care a avut loc la câteva luni după ce Rusia a anexat teritoriul ucrainean Crimeea în 2014.
Operațiunea Neptun, cunoscută și ca Debarcările din Normandia, a fost asaltul și operațiunile amfibii din timpul Operațiunii Overlord declanșată de Aliații occidentali pentru deschiderea celui de-al doilea front în timpul celui de-al Doilea Război Mondial împotriva Germaniei naziste.
Concrete & Design Solutions
Comisia Europeană salută decizia țărilor membre de a interzice activitățile de difuzare în UE a patru noi canale mass-media asociate Rusiei: Măsurile ar trebui menținute până când vor înceta să mai dezinformeze
”Scutul estic”. Polonia anunță o investiție de peste 2 miliarde de euro pentru întărirea frontierei sale estice: ”Va fi un element de descurajare”
Cel de-al optulea Consiliu de asociere UE-R. Moldova ce va avea loc în 21 mai se va axa pe procesul de aderare a acestei țări la Uniunea Europeană și pe reformele pe care trebuie să le implementeze Chișinăul
Cel puțin opt țări din UE susțin o repatriere a refugiaților sirieni, anunță Ciprul: Stabilitatea în această ţară nu a fost restabilită integral, dar trebuie să creăm condițiile care permit revenirea tuturor persoanelor în Siria
Într-o eră marcată de o transformare digitală rapidă, misiunea ICI București este să dezvolte soluții inteligente care să răspundă nevoilor societății moderne, subliniază directorul general al institutului
Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces
România și Olanda au organizat, la Haga, Conferința “NATO Cyber Defence Pledge”, Odobescu subliniind creșterea rolului securității cibernetice în apărarea NATO
Franța își irită aliații invitând Rusia la marcarea a 80 de ani de la Debarcarea din Normandia. Parisul se apără afirmând: “Contrar Kremlinului, Franța nu face revizionism politic al istoriei”
“Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”: Clipul electoral lansat de Parlamentul European a fost vizionat de peste 190 de milioane de ori
De la Berlin, Maia Sandu confirmă negocierile pentru un acord de securitate UE – Republica Moldova
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces
Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila
Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge
Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei
Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul
Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”
Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene
Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
Trending
- POLITICĂ1 week ago
Nicolae Ciucă: Ziua Europei este sărbătoarea noastră. În România, Europa înseamnă fiecare stradă, școală sau spital reabilitate sau construite cu fonduri UE
- ROMÂNIA6 days ago
Marcel Ciolacu consideră că României îi vor fi ridicate vizele pentru SUA în acest an: Trebuie o mobilizare din partea românilor să își reînnoiască vizele
- ROMÂNIA1 week ago
Ministrul Economiei evidențiază avantajele poziției geografice a României pentru reconstrucția Ucrainei: Putem fi un centru logistic
- REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
România a devenit cel mai important investitor din R. Moldova, anunță președintele Senatului, Nicolae Ciucă, la Forumul președinților Euroregiunii Siret-Prut-Nistru
- INTERNAȚIONAL1 week ago
Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”