Connect with us

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, scrisoare către Ursula von der Leyen. Ce condiții îi impune a treia forță politică din Parlamentul European pentru a o vota președinte al Comisiei Europene

Published

on

© Dacian Cioloș/Twitter

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, i-a transmis joi o scrisoare Ursulei von der Leyen, la o zi după ce eurodeputații celui de-al treilea grup politic din legislativ au discutat cu candidata la șefia Comisiei Europene, în care i-a prezentat condițiile prin care aceasta poate beneficia de voturile celor 108 eurodeputați ai Renew Europe pentru alegerea în funcția de președinte al Comisiei Europene.

În scrisoarea de două pagini, Cioloș îi transmite lui von der Leyen că statul de drept, Conferința privind viitorul Europei propusă de Renew Europe, atribuirea unei poziții ”pe picior de egalitate” cu Frans Timmermans lui Margrethe Vestager și realizarea unui echilibru geografic în distribuția portofoliilor de la nivelul Comisiei Europene sunt condițiile pe care Renew Europe i le impune pentru a-i acorda votul prin care aceasta are șansa de a deveni prima femeie președinte din istoria Comisiei Europene.

”Statul de drept este piatra de temelie a stabilității și prosperității Uniunii Europene. De aceea, insistăm asupra angajamentului foarte clar și precis de a crea un mecanism european pentru statul de drept. (…) În al doilea rând, dincolo de susținerea generală pentru Conferința privind viitorul Europei, dorim să știm cum vedeți această conferință funcționând și către ce rezultat să ne îndrepte”, se arată în scrisoarea semnată de liderul Renew Europe.

Un punct sensibil al scrisorii îi privește pe cei doi viitori prim-vicepreședinți ai Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen.

Ne așteptăm să nu existe nicio diferență de statut între Frans Timmermans și Margrethe Vestager. Pentru a fi clar, Margrethe Vestager trebuie să se regăsească la același nivel cu Frans Timmermans, cu o puternică responsabilitate politică, cu putere de decizie și cu un portofoliu solid. Aceasta este parte a angajamentului Consiliului European și orice retractare a acestuia ar fi inacceptabilă pentru grupul nostru”, scrie Cioloș.

De altfel, acest subiect a fost tratat și în timpul discuțiilor dintre Ursula von der Leyen și grupul Renew Europe, candidata la șefia Comisiei Europene dând asigurări că va proceda așa cum a promis liderilor europeni. La 2 iulie, după un summit maraton care a început la 30 iunie, președintele Consiliului European Donald Tusk a anunțat că șefii de stat sau de guvern au luat ”notă de dorința Ursulei von der Leyen de a-i numi vicepreședinți cu cel mai înalt nivel de decizie pe Frans Timmermans și pe Margrethe Vestager”.

Propunerea transmisă atunci de von der Leyen, care a apărut drept candidat PPE la șefia Comisiei Europene după ce liderii europeni l-au respins pe candidatul inițial al PPE Manfred Weber și pe candidatul PES Frans Timmermans, are rolul de a echilibra pozițiile politice în viitoarea Comisie Europeană, dar și de a facilita crearea unei majorități în Parlamentul European, acolo unde PPE, S&D și Renew Europe au nevoie de voturile fiecăruia din cele trei grupuri menționate pentru a întruni o majoritate pro-europeană.

În scrisoarea lui Cioloș este precizat și aspectul unui echilibru geografic în distribuția portofoliilor din viitoarea Comisie Europeană, în condițiile în care nicio poziție de top din cele anunțate de lideri nu sunt deținute de oameni politici din Est.

”Pentru a avea o Comisie eficientă este esențial să avem comisari politici solizi, cu experiență și competenți și cu o atribuire a portofoliilor-cheie echilibrată geografic”, mai spune Cioloș, primul om politic din Europa Centrală și de Est devenit lider al unui grup politic din Parlamentul European.

Mai mult, scrisoarea lui Cioloș apare și în urma discuțiilor politice pe care Ursula von der Leyen le-a avut miercuri la Bruxelles cu celelalte grupuri politice din care a reieșit sprijinul fără echivoc al grupului PPE, precum și decizia grupurilor Verzilor și GUE/NGL de nu o vota pe von der Leyen la plenara de săptămâna viitoare. La acestea este adăugată și poziția grupului S&D, care a hotărât să amâne o decizie pentru începutul săptămânii viitoare în privința modului cum vor vota eurodeputații celui de-al doilea grup politic din PE.

Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, actualul ministru german al Apărării are nevoie de minim de 376 de voturi din totalul celor 751 de eurodeputați. Cu toate acestea, o majoritate ar putea fi asigurată și prin 374 de voturi, în condițiile în care pe pagina Parlamentului European figurează înregistrați 746 de eurodeputați ca urmare a deciziei justiției spaniole de a nu acorda mandatele unor candidați aleși în regiunea Catalonia. Împreună, PPE, S&D și Renew Europe pot genera o majoritate de 445 de eurodeputați, însă actualmente este incertă o astfel de majoritate.

O dezbatere între Ursula von der Leyen și plenul Parlamentului European este programată marți, 16 iulie, la Strasbourg, urmată de un vot al eurodeputaților în cursul aceleiași zile.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde – pentru șefia Băncii Centrale Europene.

În cazul în care va fi aleasă de Parlamentul European în fruntea Comisiei Europene, von der Leyen va fi deopotrivă prima femeie ce ocupă această funcție, dar și primul german, după 52 ani, care va conduce executivul european.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dacian Cioloș

Fostul premier Dacian Cioloș transmite guvernului Ludovic Orban ”un set de reguli minime pentru a nu eșua”

Published

on

Fostul prim-ministru Dacian Cioloș i-a urat luni succes lui Ludovic Orban la conducerea noului guvern al României, după ce cabinetul său a primit votul de învestire din partea Parlamentului, dar a atras atenția că noul executiv al liderului PNL nu are o misiune ușoară.

”Îi urez succes lui Ludovic Orban la conducerea noului guvern, pentru că doar dacă va guverna bine și cu succes până la alegerile parlamentare România va câștiga pe termen lung. Odată cu plecarea Guvernului Dăncilă, ar trebui să se termine coșmarul Dragnea-PSD care ne ține în gardă de mai bine de trei ani. Guvernul Orban nu are însă o misiune ușoară. Dificultatea cu care s-a constituit fragila majoritate de azi arată că soluția pentru o perspectivă clară oferită țării rămân anticipatele. Am avut experiența conducerii unui executiv cu o susținere parlamentară fragilă”, a scris Cioloș, eurodeputat și liderul Renew Europe din Parlamentul European, pe pagina sa de Facebook.

Prim-ministru al României în perioada noiembrie 2015 – ianuarie 2017, Dacian Cioloș a transmis câteva recomandări noului executiv ”ca un set de reguli minime pentru a nu eșua”.

Între aceste recomandări se regăsesc: – să pregătească alegerile prezidențiale, locale și parlamentare în așa fel încât să nu existe nicio urmă de partizanat care să planeze asupra celor care le organizează; – să desemneze de urgență o propunere de comisar european care să fie dincolo de orice semne de îndoială în privința integrității, competenței și angajamentului european; – să fie un guvern transparent cu toate numirile în poziții centrale și locale, să verifice integritatea și competența înainte de orice loialitate de partide; – să nu facă niciun compromis la guvernare cu partidele politice și parlamentarii care au susținut PSD în acești trei ani negri care ne-au îndepărtat de Europa și de democrațiile consolidate;  – să elaboreze un proiect de buget echilibrat, fără excese și fără tăieri de la investițiile așteptate de atâta vreme de cetățeni, în special cele în construirea spitalelor și a autostrăzilor, care trebuie să demareze fără întârziere; – să fie un guvern deschis și transparent cu toate cheltuielile publice locale și centrale, să nu avantajeze nicio comunitate pe criterii politice; – Să nu ia decizii fără consultarea tuturor actorilor care pot fi afectați de măsurile propuse, chiar dacă aceste consultări vor fi dificile și vor consuma multă energie.

Mai mult, Dacian Cioloș îi solicită lui Ludovic Orban ”să nu uite de măsurile asumate în acordul politic semnat cu Dan Barna”, copreședinte al Alianței USR PLUS, referindu-se la abrogarea legii recursului compensatoriu, două tururi de scrutin la alegerile locale, desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție sau adoptarea inițiativei cetățenești Fără Penali în Funcții Publice.

”Nu în ultimul rând, să facă toate demersurile pentru a declanșa alegeri anticipate cât mai curând posibil pentru a oferi României un guvern stabil cu o majoritate clară”, a conchis Cioloș.

Guvernul prim-ministrului Ludovic Orban a primit luni votul de încredere al Parlamentului României, urmând să fie instalat în funcție la aproape o lună de la demiterea prin moțiune de cenzură a cabinetului Dăncilă și în săptămâna la finalul căreia cetățenii români sunt chemați la urne pentru alegerile prezidențiale.

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a aprobat cu 240 de voturi pentru, fiind necesare minim 233, învestirea cabinetului Orban.

Vă mulțumesc! Și aveți încredere în noi”, a spus Ludovic Orban, de la tribuna Parlamentului.

Auto-asumat drept un guvern ”cu perioadă limitată de maxim un an”, cabinetul Orban va avea de formulat măsuri privind rectificarea bugetară pentru anul în curs, realizarea bugetului pentru anul 2020 și încadrarea sub ținta de deficit de 3% din PIB, precum și nominalizarea unui comisar european din partea României, pe fondul respingerii candidaților propuși de PSD și a întârzierii votului de validare și de instalare în funcție a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen.

Programul de guvernare asumat de PNL este disponibil aici.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș: Dată fiind situația politică, România nu poate să vină cu o propunere de comisar susținută doar de PSD. Ar transfera problema în Parlamentul European

Published

on

© Dacian Ciolos/ captura video Facebook

Liderul grupului Renew Europen, Dacian Cioloș, a afirmat marți, în cadrul unor declarații de presă oferite jurnaliștilor români, că România și Franța trebuie să propune cât mai curând candidați pentru funcția de membru al Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, iar în cazul Bucureștiului nu vede fezabilă o propunere care să vină doar din partea PSD.

Întrebat de corespondentul CaleaEuropeană.ro dacă există un orizont de timp pentru propuneriile din partea Franței, României și a Ungariei, Cioloș a răspuns: ”Ca și pentru România, pentru că Ungaria a făcut deja o propunere, și Franța ar trebui să facă propunerea în următoarele zile, până la sfârșitul acestei săptămâni, începutul săptămânii viitoare”.

Dată fiind situația politică din România, eu nu văd cum ar putea să vină o propunere din România care să fie susținută doar de PSD. Riscă să transfere problema din România aici în Parlament”, a completat Cioloș, după ce a fost întrebat dacă, în acest context, propunerea din partea României trebuie făcută de guvernul interimar al Vioricăi Dăncilă.

Cioloș a reamintit că România și Franța sunt cele care propun candidații și că președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, își dorește ca echipa sa să fie validată la vot.

”Eu cred că dacă doamna von der Leyen vrea ca acest colegiu să treacă, atunci trebuie să se asigure că propunerea de candidat care vine din partea României (…). Aici trebuie să înțelegem că nu mai e vorba doar de ceea ce vrea România. Evident că România e cea care propune. Și e evident că Franța e cea care propune. Dar acei candidați trebuie să treacă prin Parlamentul European. Și trebuie să contribuie la susținerea majoritară a Colegiului Comisiei în Parlament”, a subliniat Cioloș.

România, Ungaria și Franța sunt așteptate să trimită propunerile lor pentru noua Comisie Europeană în condițiile în care respingerea candidaților inițiali ai celor trei țări a determinat Parlamentul European să amâne votul privind validarea Comisiei Europene a Ursulei von der Leyen, programat inițial pentru 23 octombrie.

Din partea României și a Ungariei, Rovana Plumb și Laszlo Trocsanyi au fost respinși pe criterii de integritate de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, în vreme Sylvie Goulard, din partea Franței, a fost respinsă după două audieri în comisiile de specialitate aferente portofoliului alocat, asupra sa planând tot controverse referitoare la integritate.

Potrivit unei decizii anunțate la 10 septembrie, Ursula von der Leyen a alocat Franței portofoliul pentru piață internă, industria apărării și politică spațială, Ungariei pe cel pentru vecinătate și extindere și României pe cel pentru transporturi.

În acest cadru de referință, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că va face o nouă propunere de comisar european după Consiliul European din 17-18 octombrie, premierul maghiar Viktor Orban a transmis deja că noua propunere a Budapestei este Oliver Varhely, ambasadorul Ungariei la UE, în timp ce la București au început negocierile politice pentru formarea unui nou guvern, PNL fiind favorit să preia conducerea executivă, iar în atribuțiile sale ar intra și nominalizarea unui nou comisar european.

Pe de altă parte, la Consiliul European de săptămâna trecută, președintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire cu Ursula von der Leyen, 

În context, președintele Klaus Iohannis a reiterat că România trebuie să nominalizeze ”o persoană integră” pentru funcția de comisar european. Mai mult, președintele a spus că von der Leyen este ”îngrijorată de situația creată cu un guvern interimar care nu va nominaliza un comisar” și a arătat că ”ar fi total nepotrivit și ar fi o eroare gravă din partea României să se oprească întregul demers din cauza noastră”.

 

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș apără procesul de extindere a UE blocat de președintele Franței: În calitate de cetățean român, sunt ferm convins că politica de extindere trebuie să rămână în miezul politicilor europene

Published

on

© European Parliament

Liderul grupului Renew Europe în Parlamentul European, Dacian Cioloș, a criticat marți, în plenul legislativului european, decizia statelor membre ale UE de a nu începe negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, o decizie provocată de veto-ul venit din partea Franței, Olandei și Danemarcei.

În calitate de cetățean român, o țară care a beneficiat foarte mult de pe urma extinderii, sunt ferm convins că politica de extindere trebuie să rămână în miezul politicilor europene. Nu ne putem închipui o Uniune puternică fără să fim deschiși față de vecinii noștri și față de țări care poate cred mai mult în Uniunea Europeană decât unele țări membre. Ușile Uniunii Europene trebuie să rămână larg deschise”, a spus Cioloș, în condițiile în care doi dintre liderii care s-au opus, președintele francez Emmanuel Macron și premierul olandez Mark Rutte fac parte din familia Renew Europe și au participat joia trecută la reuniunea acestei familii politice înainte de Consiliul European.

Liderii Uniunii Europene au respins, la summitul de la Bruxelles de săptămâna trecută, deschiderea negocierilor de aderare cu Skopje, din cauza opoziţiei Franţei, Danemarcei şi Olandei.

Sâmbătă, premierul Zaev a cerut organizarea de alegeri anticipate și a calificat eşecul liderilor UE de a conveni asupra lansării negocierilor de aderare cu ţara sa drept “o mare nedreptate” şi “o mare greşeală istorică”.

Potrivit concluziilor summitului, ”Consiliul European va reveni asupra acestui subiect înainte de summitul UE – Balcanii de Vest de la Zagreb, din mai 2020”.

În acest context, în ultima lor conferință de presă în calitate de lideri ai Consiliului European și Comisiei Europene, Tusk și Juncker au vorbit despre o ”gravă greșeală istorică”, precizând că ”cele două țări sunt pregătite, însă nu și statele membre ale UE”.

”O majoritate covârșitoare a liderilor au fost în favoarea începerii negocierilor de extindere cu Macedonia de Nord și cu Albania. Cu toate acestea, o astfel de decizie necesită unanimitate. Și nu a fost unanimitate. (…) Dați-mi voie să fiu explicit. Macedonia de Nord și Albania nu sunt de învinuit pentru asta. (…) Ambele țări au dreptul de a începe negocierile de aderare cu UE. Sunt pregătite. Din păcate, câteva state membre nu sunt pregătite încă. Personal, cred că a fost o greșeală”, a spus Donald Tusk.

De cealaltă parte, Jean-Claude Juncker a calificat lipsa unui consens drept o ”gravă eroare istorică”.

”Sunt foarte dezamăgit de rezultatele noastre privind extinderea. Acum cinci ani, când mi-am preluat funcția am spus că în timpul celor cinci ani de mandat nu va exista nicio extindere. Oamenii au fost dezamăgiți, însă țările din Balcanii de Vest au continuat să progreseze. Discuțiile de aseară nu au fost despre dacă aceste țări sunt pregătite. A fost o gravă eroare istorică”, a spus și Jean-Claude Juncker.

Blocarea unei astfel de decizii vine în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending