Connect with us

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, scrisoare către Ursula von der Leyen. Ce condiții îi impune a treia forță politică din Parlamentul European pentru a o vota președinte al Comisiei Europene

Published

on

© Dacian Cioloș/Twitter

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, i-a transmis joi o scrisoare Ursulei von der Leyen, la o zi după ce eurodeputații celui de-al treilea grup politic din legislativ au discutat cu candidata la șefia Comisiei Europene, în care i-a prezentat condițiile prin care aceasta poate beneficia de voturile celor 108 eurodeputați ai Renew Europe pentru alegerea în funcția de președinte al Comisiei Europene.

În scrisoarea de două pagini, Cioloș îi transmite lui von der Leyen că statul de drept, Conferința privind viitorul Europei propusă de Renew Europe, atribuirea unei poziții ”pe picior de egalitate” cu Frans Timmermans lui Margrethe Vestager și realizarea unui echilibru geografic în distribuția portofoliilor de la nivelul Comisiei Europene sunt condițiile pe care Renew Europe i le impune pentru a-i acorda votul prin care aceasta are șansa de a deveni prima femeie președinte din istoria Comisiei Europene.

”Statul de drept este piatra de temelie a stabilității și prosperității Uniunii Europene. De aceea, insistăm asupra angajamentului foarte clar și precis de a crea un mecanism european pentru statul de drept. (…) În al doilea rând, dincolo de susținerea generală pentru Conferința privind viitorul Europei, dorim să știm cum vedeți această conferință funcționând și către ce rezultat să ne îndrepte”, se arată în scrisoarea semnată de liderul Renew Europe.

Un punct sensibil al scrisorii îi privește pe cei doi viitori prim-vicepreședinți ai Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen.

Ne așteptăm să nu existe nicio diferență de statut între Frans Timmermans și Margrethe Vestager. Pentru a fi clar, Margrethe Vestager trebuie să se regăsească la același nivel cu Frans Timmermans, cu o puternică responsabilitate politică, cu putere de decizie și cu un portofoliu solid. Aceasta este parte a angajamentului Consiliului European și orice retractare a acestuia ar fi inacceptabilă pentru grupul nostru”, scrie Cioloș.

De altfel, acest subiect a fost tratat și în timpul discuțiilor dintre Ursula von der Leyen și grupul Renew Europe, candidata la șefia Comisiei Europene dând asigurări că va proceda așa cum a promis liderilor europeni. La 2 iulie, după un summit maraton care a început la 30 iunie, președintele Consiliului European Donald Tusk a anunțat că șefii de stat sau de guvern au luat ”notă de dorința Ursulei von der Leyen de a-i numi vicepreședinți cu cel mai înalt nivel de decizie pe Frans Timmermans și pe Margrethe Vestager”.

Propunerea transmisă atunci de von der Leyen, care a apărut drept candidat PPE la șefia Comisiei Europene după ce liderii europeni l-au respins pe candidatul inițial al PPE Manfred Weber și pe candidatul PES Frans Timmermans, are rolul de a echilibra pozițiile politice în viitoarea Comisie Europeană, dar și de a facilita crearea unei majorități în Parlamentul European, acolo unde PPE, S&D și Renew Europe au nevoie de voturile fiecăruia din cele trei grupuri menționate pentru a întruni o majoritate pro-europeană.

În scrisoarea lui Cioloș este precizat și aspectul unui echilibru geografic în distribuția portofoliilor din viitoarea Comisie Europeană, în condițiile în care nicio poziție de top din cele anunțate de lideri nu sunt deținute de oameni politici din Est.

”Pentru a avea o Comisie eficientă este esențial să avem comisari politici solizi, cu experiență și competenți și cu o atribuire a portofoliilor-cheie echilibrată geografic”, mai spune Cioloș, primul om politic din Europa Centrală și de Est devenit lider al unui grup politic din Parlamentul European.

Mai mult, scrisoarea lui Cioloș apare și în urma discuțiilor politice pe care Ursula von der Leyen le-a avut miercuri la Bruxelles cu celelalte grupuri politice din care a reieșit sprijinul fără echivoc al grupului PPE, precum și decizia grupurilor Verzilor și GUE/NGL de nu o vota pe von der Leyen la plenara de săptămâna viitoare. La acestea este adăugată și poziția grupului S&D, care a hotărât să amâne o decizie pentru începutul săptămânii viitoare în privința modului cum vor vota eurodeputații celui de-al doilea grup politic din PE.

Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, actualul ministru german al Apărării are nevoie de minim de 376 de voturi din totalul celor 751 de eurodeputați. Cu toate acestea, o majoritate ar putea fi asigurată și prin 374 de voturi, în condițiile în care pe pagina Parlamentului European figurează înregistrați 746 de eurodeputați ca urmare a deciziei justiției spaniole de a nu acorda mandatele unor candidați aleși în regiunea Catalonia. Împreună, PPE, S&D și Renew Europe pot genera o majoritate de 445 de eurodeputați, însă actualmente este incertă o astfel de majoritate.

O dezbatere între Ursula von der Leyen și plenul Parlamentului European este programată marți, 16 iulie, la Strasbourg, urmată de un vot al eurodeputaților în cursul aceleiași zile.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde – pentru șefia Băncii Centrale Europene.

În cazul în care va fi aleasă de Parlamentul European în fruntea Comisiei Europene, von der Leyen va fi deopotrivă prima femeie ce ocupă această funcție, dar și primul german, după 52 ani, care va conduce executivul european.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, liderul Grupului Renew Europe, despre Conferința privind viitorul Europei: Tinerii ar trebui să spună cum văd UE în viitor pentru că ei vor fi cei care vor pune în aplicare măsurile pe care le gândim acum

Published

on

Dacian Cioloș, liderul Grupului Renew Europe, a afirmat joi în cadrul unui interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro că, prin Conferința pentru viitorul Europei, tinerii vor fi implicați mai mult în procesul de reformare al Uniunii Europene pentru că ei sunt cei care ”ar trebui să spună cum văd Uniunea Europeană în viitor deoarece ei vor fi cei care vor pune în aplicare măsurile pe care le gândim acum”.

Fostul comisar european pentru Agricultură și fostul premier al României speră astfel că, în urma acestei conferințe care va însemna o dezbaterea ce se va întinde pe doi ani, doi ani și jumătate despre cum poate fi îmbunătățită funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană, condusă de președintele Ursula von der Leyen, ”să fie mai apropiată de cetățeni, să se poată lua decizii mai rapide”.

Astfel, Biroul Executiv al acestei conferințe urmează să propună un concept de organizare cu cicluri de dezbateri pe diferite teme în diferite regiuni din Europa ce vor fi anunțate până pe 9 mai, când Conferința privind viitorul Europei va fi lansată.

”După această perioadă în care Conferința va veni cu propuneri, cetățenii vor fi implicați, statele membre vor fi implicate, organizațiile neguvernamentale vor fi implicate, apoi Comisia să își asume că vine cu propuneri legislative astfel încât, până la sfârșitul mandatului acestui Parlament și acestei Comisii să avem deja modificări sau adoptări de texte legislative care să stabilească, de exemplu, că în viitoarea conducere a UE cetățenii vor avea un cuvânt de spus”, a precizat europarlamentarul român.

Dacian Cioloș a completat că vrea ca ”fiecare cetățean cu drept de vot să aibă un cuvânt de spus”.

”Am insistat în rezoluție să avem și o agoră a cetățenilor, reprezentanți ai cetățenilor care se vor reuni în mai multe agore în care vor discuta despre care sunt modificările pe care le văd ei din punct de vedere instituțional, o agoră pentru tineri, și am convenit ca la plenara care va sistetiza aceste discuții care vor avea loc – instituționale, cu parlamente nationale, cetățenii – să participe reprezentanți ai cetățenilor care să prezinte concluziile acestor agore care să fie integrate în concluziile Conferinței care apoi vor fi transferate în texte legislative.”, a mai explicat liderului Grupului Renew Europe.

Dacian Ciolos a explicat că în Conferința privind viitorul Europei Uniunea Europeană dorește să discute în ce fel cetățenii, organizații neguvernamentale să aibă un cuvânt de spus în stabilirea agendei politice anuale a UE, a programului de lucru al Comisiei Europene.

”Dorim ca în fiecare an să existe un mecanism de consultare. Comsia Europeană pe timpul verii, să consulte astfel de parteneri sociali legat de care ar trebui să fie prioritățile politice și legislative pentru anul următor, și apoi, în toamnă, când vine în Parlamentul European cu discursul privind Starea Uniunii să știm și care sunt așteptările cetățenilor.”, a completat Cioloș, spunând că Alianța USR-PLUS a promovat această idee.

Parlamentul European a adoptat miercuri poziția sa cu privire la Conferința pentru viitorul Europei, în care eurodeputații solicită ca cetățenii și tinerii ”să dea tonul” pentru reforma Uniunii Europene și în care propun organizarea unor ”agore tematice” ale cetățenilor din toată Europa. Parlamentul European precizează că negocierile cu Comisia și Consiliul European ar trebui încheiate la timp pentru ca această Conferință să fie lansată cu prilejul Zilei Europei din 2020 (9 mai) și să aibă loc până în vara anului 2022.

Citiți și:
Parlamentul European propune organizarea ”mai multor agore ale cetățenilor și tinerilor”: Cetățenii vor deveni piatra de temelie pentru Conferința privind viitorul Europei

În urma unei dezbateri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru democrație demografie, Dubravka Šuica, și cu președinția croată a Consiliului UE, eurodeputații au adoptat o rezoluție – cu 494 de voturi pentru, 147 împotrivă și 49 de abțineri – în care și-au expus viziunea pentru această conferință.

Eurodeputații susțin ca cetățenii să fie în centrul discuțiilor ample ce vor avea loc privind abordarea provocărilor interne și externe, neprevăzute în momentul încheierii Tratatului de la Lisabona.

”Cetățenii din toate mediile sociale, reprezentanții societății civile și părțile interesate la nivel european, național, regional și local trebuie să fie implicați în stabilirea priorităților UE, în conformitate cu preocupările cetățenilor, într-o abordare ascendentă, transparentă, inclusivă, participativă și bine echilibrată”, se arată în textul rezoluției adoptate.

În această rezoluție, Parlamentul European propune ca prioritățile pe care se axeze Conferința pentru viitorul Europei să fie: – valorile europene, drepturile și libertățile fundamentale; – aspectele democratice și instituționale ale UE; – provocările de mediu și criza schimbărilor climatice; – justiția socială și egalitatea; – chestiuni economice și de ocupare a forței de muncă, inclusiv impozitarea; – transformarea digitală; – securitatea și rolul UE în lume.

Amintim faptul că, în anul 2017, premergător discursului privind Starea Uniunii Europene al președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, CaleaEuropeană.ro a organizat, în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, proiectul ”Agora – Viitorul Europei”. Seria de trei dezbateri publice cu cetățenii, câte una în fiecare regiune istorică din România – Muntenia, Moldova și Transilvania, intitulate ”Agora – Viitorul Europei”, a fost axată pe cele cinci scenarii privind viitorul Europei, prezentate în Cartea Albă publicată de Comisia Europeană în martie 2017.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Avertismentul lui Dacian Cioloș pentru România: Pactul ecologic propus de Comisia Europeană ne avantajează, însă trebuie să ne pregătim. României îi lipsește capacitatea administrativă și de a gândi strategic în timp

Published

on

© European Parliament

Pactul ecologic european trebuie văzut de România ca o oportunitate, în contextul în care România este plasată de către Comisia Europeană între primele trei țări UE ca beneficiar potențial al Fondului pentru o tranziție justă, a afirmat Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe în Parlamentul European, acesta punctând că ”România trebuie să se pregătească deja ca să poată folosi în mod inteligent acești bani”, întrucât țării noastre ”îi lipsește capacitatea administrativă și de a gândi strategic în timp”.

”Acest Pact Verde sau un Green Deal ar trebui să fie văzut și de români ca o oportunitate. Să nu mai fim doar în defensivă, să ne apărăm de impunerea unor lucruri de la Bruxelles, ci să fim jucători și să participăm acum la luarea deciziilor. Să facem în așa fel încât deciziile care se iau acum să țină cont și de specificul României și apoi să folosim aceste oportunități pentru a moderniza economia românească, pentru a o face competitivă în raport cu noua viziune pe care o vedem dezvoltându-se în Europa”, a spus Cioloș, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro la Strasbourg, acolo unde Parlamentul European și-a adoptat poziția privind Pactul ecologic european, iar Comisia Europeană a lansat planul de investiții pentru acest pact

Cioloș a indicat că Uniunea Europeană e prima organizație internațională interguvernamentală de această dimensiune care ia decizii foarte clare pentru următoarele zeci de ani pentru a reduce efectele schimbării climatice, dând ca exemple rezoluția Parlamentului European și propunerea Comisiei Europene privind Fondul pentru o tranziție justă. Fostul prim-ministru a explicat că europarlamentarii români și România mai au timp să influențeze deciziile europene în materie, deși rezoluția Parlamentului European nu include energia nucleară și gazul ca resurse acceptabile în perioada de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic

”Noi, Alianța USR-PLUS, am solicitat ca energia nucleară și gazul metan să fie recunoscute ca energii susținute și acceptate în această perioadă de tranziție privind Pactul Verde. Din păcate, nu am avut suficientă susținere în Parlament, dar vom continua să milităm pentru a convinge partenerii noștri că dacă vrem această tranziție trebuie să susținem și gazul și energia nucleară. Nu e totul pierdut. Pentru noi, este important ca în propunerile legislative pe care le face Comisia ele să se regăsească. Chiar dacă nu o să le regăsim în propunerile Comisiei Europene, atunci când textele legislative vor veni în Parlament și în Consiliu o să facem front comun ca să venim cu argumentele necesare pentru ca și aceste surse de energie să poată să aibă susținere în continuare. E un avantaj pentru România faptul că are reprezentanți în Parlamentul European prin intermediul a trei partide și cele trei partide sunt membre ale primelor trei grupuri politice care și constituie majoritatea în Parlament”, a spus liderul Renew Europe.

”Al doilea element important e faptul că Comisia Europeană a prezentat și propunerea unui Fond de tranziție justă pe care l-a promis când a prezentat acest pachet Green Deal. Am avut chiar o discuție în această săptămână cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și știu că propunerea Comisiei pentru acest fond avantajează România, în sensul că România este între primele trei țări, după Germania și Polonia, ca beneficiar potențial al acestui fond de tranziție justă. E vorba de câteva sute de milioane de euro, 700 spre 800, o sumă importantă. Nu este suficientă, acestea fiind granturi și fonduri nerambursabile. Comisia Europeană vrea să folosească acești bani pentru a atrage și alți bani de pe piață, de la Banca Europeană de Investiții, precum și de la sectorul privat”, a spus Cioloș.

România se numără printre principalii beneficiari ai Mecanismului pentru o tranziţie echitabilă, destinat să ajute Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, potrivit estimărilor Comisiei Europene care au fost prezentate statelor membre UE, susţine Bloomberg. Așa cum au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro, anvelopa financiară a Fondului pentru o tranziție echitabilă pentru România este de 757 milioane de euro pe durata a șapte ani, fiind a treia cea mai mare alocare la nivelul statelor membre, după Germania și Polonia. Pe de altă parte, Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă, în care este inclus și Fondul menționat, prevede că alocările bugetare din partea UE vor fi menite să atragă și să genereze investiții.

Potrivit lui Cioloș, principala provocare pentru România este să se pregătească pentru a utiliza inteligent aceste fonduri. 

”Mi se important și cheie și i-am spus și prim-ministrului Orban când a fost Bruxelles ca România să se pregătească deja ca să poată folosi în mod inteligent acești bani. României îi lipsește capacitatea administrativă, de a pregăti proiecte mari și de a gândi strategic în timp. E foarte clar. România are nevoie să investească acești bani în primul rând în zonele care vor fi direct afectate de reducerea utilizării cărbunelui în producția de energie. În aceste zone trebuie folosiți acești bani pentru a moderniza ce mai poate fi modernizat pentru a reduce emisiile de carbon și pentru a gândi alte soluții de dezvoltare economică în acele zone”, a mai spus fostul prim-ministru.

Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă este un instrument-cheie bazat pe trei surse principale de finanţare – Fondul pentru o tranziție echitabilă, o schemă de finanțare la nivelul InvestEU și un mecanism de împrumut prin colaborare cu Banca Europeană de Investiții.

Fondul pentru o tranziție echitabilă va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, care se adaugă cuantumului inclus în propunerea Comisiei pentru următorul buget pe termen lung al UE. Statele membre vor trebui, de asemenea, să se angajeze să aloce, pentru fiecare euro din Fondul pentru o tranziţie echitabilă, fonduri din Fondul european de dezvoltare regională şi din Fondul social european Plus şi să furnizeze resurse naţionale suplimentare. Efectul cumulat va consta în finanţare în cuantum de 30-50 de miliarde de euro, care va mobiliza şi mai multe investiţii. Fondul va furniza în principal granturi regiunilor.

Schema specifică pentru o tranziţie echitabilă în cadrul InvestEU are rolul de a mobiliza investiţii în cuantum de până la 45 de miliarde de euro. Această schemă va încerca să atragă investiţii private, inclusiv în energie şi transporturi durabile, care să aducă beneficii regiunilor respective şi să ajute economiile acestora să găsească surse noi de creştere.

De asemenea, mecanismul de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiţii, cu garanţii de la bugetul UE, își propune să mobilizezeze investiţii de 25-30 de miliarde de euro. Mecanismul va fi folosit pentru împrumuturi acordate sectorului public, de exemplu în sectorul reţelelor de încălzire centralizată şi în cel al renovării clădirilor. În martie 2020, Comisia va prezenta o propunere legislativă care să încadreze acest aspect.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, despre înscrierea jurnalistului Moise Guran în USR: Va face parte din Comitetul Executiv al Alianței USR-PLUS. Vor mai fi și alte personalități care își vor asuma pasul în politică

Published

on

© European Parliament/ USR Facebook

Președintele PLUS și co-președintele Alianței 2020 USR-PLUS, Dacian Cioloș, a afirmat joi, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, că Alianța USR-PLUS merge în direcția fuziunii politice și trebuie să învețe să o facă, într-o reacție cu privire la pasul făcut de jurnalistul Moise Guran, care a renunțat la cariera jurnalistică pentru un drum politic în USR, și condiția acestuia ca cele două partide să fuzioneze.

”Moise Guran știa că noi avem pe masă această idee. Dacă țineți minte, la sfârșitul anului trecut, PLUS a propus chiar public să mergem spre un proiect de fuziune și să începem să construim cu adevărat împreună această alianță care a primit încrederea unei părți importante din electorat și la alegerile europarlamentare și la prezidențiale. Acest lucru pentru noi e foarte clar. Mergem în această direcție, trebuie să construim împreună, dar trebuie să învățăm să o facem. Nu e suficient să declari public că vrei să o faci, ci trebuie să o și faci. Atunci, noi am decis să o luăm pas cu pas. Avem deja o structură comună de conducere a Alianței, acel consiliu de coordonare cu birourile naționale reunite ale celor partide. Am decis să constituim și Comitetul Executiv al Alianței, al cărui coordonator va fi Dragoș Tudorache, fost ministru de interne și președinte executiv al PLUS. Din această structură va face parte și Moise Guran. Noi de altfel propusesem celor de la USR, încă de la început, să invităm doar astfel de personalități ca și Moise Guran în acest comitet executiv. Adică persoane neutre care nu sunt membri nici în PLUS, nici în USR, dar care vor să susțină Alianța. Colegii de la USR au vrut să avem discuția asta între partide. În cele din urmă și Moise Guran a decis să facă acest pas. Eu sunt convins că vor mai fi și alte personalități care își vor asuma și un pas în politică. Anul 2020 e un moment cheie pentru modul cum va arăta România în 2024, în 2028 și în 2030”, a afirmat Cioloș.

Moise Guran a anunțat miercuri, după participarea la ședința USR, că renunță la cariera de jurnalist și intră în politică. Acesta se va ocupa de coordonarea campaniilor electorale pentru Alianței USR-PLUS. 

Întrebat la Digi24 cum s-a produs apropierea de USR, Moise Guran a răspuns că USR și PLUS i-au făcut, în 2018, o ofertă de a coordona campania: „Ofertă pe care am refuzat-o, n-am considerat că este un conflict de interese dacă lucrez cu ei și din toamna lui 2018 am lucrat cu ei la programe, separat, și cu USR și cu PLUS. Programele lor sunt compatibile, precum roțile dințate. M-am gândit că cele două partide ar trebui să aibă programe compatibile tocmai în vederea fuziunii lor”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending