Miliardarul american Elon Musk amenință democrația în Europa prin sprijinul său pentru extrema-dreaptă, a declarat vineri cancelarul german Olaf Scholz, informează Deutsche Welle.

”El sprijină extrema-dreaptă în întreaga Europă – în Marea Britanie, Germania și multe alte țări. Acesta este un lucru complet inacceptabil, care pune în pericol dezvoltarea democratică a Europei”, a declarat Scholz.

Vineri, Scholz a declarat că nu critică faptul că ”un miliardar din altă țară își spune părerea într-o lume globală”.

Cu toate acestea, ”partizanatul lui Musk pentru extrema-dreaptă, fie din interese de afaceri, fie din motive care au legătură cu propria sa poziție politică, este inacceptabil”, a adăugat cancelarul.

Musk a stârnit controverse prin faptul că i-a insultat pe liderii germani și i-a îndemnat pe oameni să voteze cu formațiunea de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) în alegerile parlamentare anticipate care vor avea loc în luna februarie. Acțiunea a fost condamnată în întregul spectru politic.

Săptămâna trecută, platforma media X a miliardarului a transmis în direct o conversație între Musk și liderul AfD, Alice Weidel.

Partidul a înregistrat câștiguri uriașe în estul Germaniei în cadrul recentelor alegeri regionale și aproape și-a dublat popularitatea în sondajele de opinie, ajungând la aproximativ 20%, în perioada premergătoare alegerilor anticipate din 23 februarie.

”Președintele federal nu este un tiran antidemocratic, iar Germania este o democrație puternică și stabilă – Musk poate pretinde ce dorește. În Germania, voința cetățenilor este cea care contează, nu declarațiile aberante ale unui miliardar din SUA”, menționa Scholz la începutul lunii ianuarie, într-o referire la atacurile lui Musk, care a aruncat invective la adresa sa precum ”nebun” și ”prost incompetent”, înainte de a-l ataca și pe președintele german Frank-Walter Steinmaier, pe care l-a descris drept ”tiran”.

 O reacție a venit și din parteapremierului spaniol Pedro Sanchez care l-a atacat pe miliardarul Elon Musk, acuzându-l de subminarea democrației.

De altfel, Pedro Sanchez s-a alăturat președintelui francez Emmanuel Macron, care l-a acuzat pe patronul rețelei X că susține „o nouă internațională reacționară” și că intervine în alegeri

Remarcile acestora sunt completate de reacția pe care a avut-o vicecancelarul german Robert Habeck.

”Jos mâinile de pe democraţia noastră, domnule Musk!”, a declarat Habeck atunci când a fost întrebat de revista Der Spiegel dacă Elon Musk este o ameninţare pentru Germania.

”Cel mai bogat om din lume, care deține una dintre cele mai puternice platforme de comunicare, susține în mod deschis un partid care este parțial de extremă dreaptă. Nu ar trebui să facem greșeala de a ignora acest lucru”, a declarat Habeck.

Președintele Partidului Popular European și al grupului cu același nume din Parlamentul European, Manfred Weber, și-a exprimat sprijinul pentru o Europă ”conștientă de sine”, care să colaboreze cu SUA în fața provocărilor internaționale precum cea reprezentantă de China, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, anunță EFE, citat de Agerpres.

Într-o aluzie la a doua economie a lumii, China, Weber a militat pentru Europă care vine ”cu propuneri” pentru a răspunde mai bine, împreună cu SUA, ”provocării chineze”.

”Dacă vrem să îngrădim eforturile Chinei de a domina și să îngrădim sistemul autocratic din spatele ei, atunci are sens ca Europa și SUA să acționeze împreună”, a subliniat liderul PPE, sosit în capitala Germaniei, în ajunul reuniunii pe care partidul condus de el o organizează vineri și sâmbătă la Berlin pentru a-și contura liniile politice pentru 2025.

El a reliefat nevoia ca Uniunea Europeană să devină mai conștientă de importanța sa pe scena globală, acționând în direcția intereselor sale.

”Dacă Donald Trump începe să impună tarife la produsele europene, așa cum a spus în campania electorală”, atunci ”Europa trebuie să demonstreze că nu este un partener care să se lase împins de colo-colo” pentru că ”suntem la fel de puternici din punct de vedere economic ca SUA”, a subliniat Manfred Weber, oferind și cifre pentru a-și susține afirmația: ”Uniunea Europeană reprezintă 21% din PIB-ul Terrrei, iar Statele Unite 22%, suntem egali”.

Printre cei care vor participa la reuniunea PPE se numără și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a trecut recent print-o pneumonie, mai mulți șefi de stat sau de guvern, precum premierii Suediei sau Greciei, sau lideri ai opoziției, ca cel al CDU, Friedrich Merz, al cărui partid urmează să se confrunte în alegerile parlamentare anticipate din Germania, din februarie, cu social-democratul Olaf Scholz.

Pentru președinte PPEE, cheia reuniunii este de a vedea cum anume poate UE să câștige cursa competitivității prin ”revigorarea economiei”, profitând de consolidarea pieței interne, a politicii comerciale, fără a lăsa în urmă securitatea europeană.

Uniunea Europeană se pregătește de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, care a amenințat deja  că există riscul unui război comercial cu SUA dacă UE nu va cumpăra mai mult petrol și gaze americane pentru a reduce fericitul balanței comerciale existent între cele două.

În campania electorală pentru alegerile americane din 2024, republicanul s-a angajat să impună tarife vamale de 10-20% asupra tuturor importurilor. El a amenințat, de asemenea, că va aplica o taxă de 60 % asupra tuturor bunurilor provenite din China.

În timpul primului său mandat, Trump a impus tarife de 25 % la importurile de oțel și de 10 % la cele de aluminiu, declanșând un război comercial cu UE, care a ripostat cu tarife la bunuri americane în valoare de aproximativ 6 miliarde de dolari.

UE a exportat bunuri în valoare de 576,3 miliarde de dolari – aproape 20% din totalul exporturilor sale – către SUA în 2023, conform datelor Biroului de Statistică al SUA, făcând din SUA al doilea partener comercial al blocului.

Un student croat a primit un ajutor pentru mobilitate în scopul învățării în cadrul programului Erasmus+ în vederea șederii sale pentru studii la o universitate din Finlanda. Administrația fiscală croată a informat-o pe mama sa că majorarea deducerii de bază cu caracter personal pentru un copil aflat în întreținere, de care aceasta a beneficiat întotdeauna, a fost înlăturată pentru anul respectiv. Astfel, pragurile prevăzute de legislația croată au fost depășite ca urmare a perceperii de către copilul acesteia a ajutorului pentru mobilitate în cadrul programului Erasmus+.

Curtea Constituțională croată, sesizată cu soluționarea litigiului, solicită să se stabilească dacă legislația fiscală națională în cauză este compatibilă cu dreptul Uniunii. Curtea de Justiție dă un răspuns negativ. Ea arată mai întâi că, din moment ce un stat membru participă la programul Erasmus+, acesta trebuie să se asigure că modalitățile de alocare și de impozitare a burselor destinate să faciliteze mobilitatea beneficiarilor acestui program nu creează o restricție nejustificată privind dreptul de circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre, informează un comunicat al Curții de Justiției a UE, remis CaleaEuropeana.ro. 

În speță, ajutorul pentru mobilitate nu făcea, ca atare, obiectul unei impozitări în Croația la data faptelor. Totuși, el a fost luat în considerare în vederea calculării impozitului pe venitul mamei, ceea ce a dezavantajat-o pe aceasta. Luarea în considerare a ajutorului pentru mobilitate de care a beneficiat un copil aflat în întreținere pentru a stabili cuantumul deducerii de bază la care un părinte contribuabil are dreptul pentru acest copil, cu consecința pierderii dreptului la majorarea acestei deduceri în cadrul calculului impozitului pe venit, constituie o restricție privind dreptul de liberă circulație și de ședere.

Curtea consideră că în astfel de împrejurări, având în vedere în special legăturile economice dintre copil și părintele său, se poate prevala de efectele acestei restricții nu numai copilul aflat în întreținere care și-a exercitat libertatea de circulație, ci și părintele său contribuabil, direct dezavantajat de efectele acestei restricții.

În sfârșit, Curtea amintește că o restricție privind dreptul de liberă circulație și de ședere nu poate fi justificată în raport cu dreptul Uniunii decât dacă este întemeiată pe motive obiective de interes general independente de cetățenia persoanelor în cauză.

În plus, ea trebuie să fie proporțională cu obiectivul urmărit în mod legitim de dreptul național. În special, trebuie să fie de natură să asigure realizarea acestui obiectiv.

În ceea ce privește mai concret respectarea principiului proporționalității, Curtea arată că ajutoarele financiare în cadrul programului Erasmus+ sunt menite să contribuie la acoperirea costurilor suplimentare care ar fi inexistente în lipsa acestei mobilități. În consecință, ele nu reduc cheltuielile părinților contribuabili în cadrul obligației lor de întreținere a copiilor aflați în întreținere și nici nu cresc capacitatea contributivă a acestor părinți pe plan fiscal. Tratamentul fiscal al acestor ajutoare poate conduce la sarcini fiscale mai împovărătoare pentru acești părinți contribuabili, fără ca resursele aflate la dispoziția lor să fi fost majorate pentru a le face față.

În consecință, Curtea consideră că reglementarea națională în discuție este chiar susceptibilă să producă efecte inverse.