Connect with us

NATO

Decizie oficială: SUA retrag 11.900 de militari americani din Germania. O parte vor putea fi relocați la Marea Neagră și pe flancul sud-estic al NATO

Published

on

© Forțele Navale Române

Statele Unite vor retrage aproximativ 11.900 de militari americani staționați în Germania, reducând contingentul la aproximativ 24.000, iar o mare parte dintre aceștia vor fi relocați în regiunea Mării Negre, în Polonia, în țările baltice, în Belgia și Italia, a anunțat miercuri secretarul american al Apărării, Mark Esper. Deși nu a nominalizat România, secretarul american al Apărării a mai spus că o escadrilă de avioane de luptă vor fi repoziționate în Italia, mutându-le mai aproape de regiunea Mării Negre pentru ca SUA să fie mai capabile să desfășoare “o forță dinamică și deplasări rotaționale către flancul sud-estic al NATO”. O altă decizie crucială vizează faptul că principalele comandamente ale SUA din Germania vor fi relocate: Comandamentul SUA pentru Europa (EUCOM) va fi mutat în Belgia, iar Comandamentul SUA pentru Africa va fi mutat în altă parte, însă o decizie privind viitoarea țară gazdă nu a fost luată.

Esper a vorbit într-o conferință de presă alături de locţiitorul preşedintelui Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore ale Armatei SUA, generalul John Hyten, și de comandantul suprem al forțelor NATO în Europa, generalul Tod Wolters.

“În total, aproximativ 11.900 de militari vor fi repoziționați din Germania. Aproape 5.600 de militari vor fi repoziționați în alte țări NATO și 6.400 se vor întoarce în Statele Unite pentru a se pregăti pentru desfășurări rotaționale”, a spus Esper, conform unui comunicat al Departamentului Apărării, numărul contingentului militar ce va fi retras fiind peste cei 9.500 anunțați inițial de președintele Donald Trump.

Acesta a subliniat că repoziționarea forțelor are la bază principii precum consolidarea descurajării Rusiei, consolidarea NATO, reasigurarea aliaților, și îmbunătățirea flexibilității strategice a SUA și a flexibilității operaționale a Comandamentului SUA pentru Europa.

“Una dintre misiunile noastre principale este să prevenim un nou război între marile puteri și să menținem pacea între marile puteri”, a precizat și generalul Hyten.

Potrivit comunicatului Pentagonului, acest plan presupune “amplasarea unor forțe rotaționale în regiunea Mării Negre în flancul sud-estic al NATO”. Deși nu se referă explicit la o țară aliată anume, statele NATO din zona sudică a flancului estic sunt România și Bulgaria.

Cei aproape 4.500 de membri ai Regimentului 2 Cavalerie se vor întoarce în Statele Unite, deoarece alte unități Stryker încep rotații continue mai departe spre est, în regiunea Mării Negre, pentru a îmbunătăți descurajarea de-a lungul flancului sud-estic al NATO“, a spus Esper.

Secretarul american al Apărării a mai spus că o escadrilă de avioane de luptă vor fi repoziționate în Italia, mutându-le mai aproape de regiunea Mării Negre pentru ca SUA să fie mai capabile să desfășoare “o forță dinamică și deplasări rotaționale către flancul sud-estic al NATO”.

Mark Esper a mai arătat că mai multe locații militare ale SUA din Europa vor fi consolidate, inclusiv în Belgia, țara care găzduiește Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, și în Italia, țara care găzduiește Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

De altfel, decizia SUA are o importanță strategică pentru România, întrucât noul comandament Corpul Multinațional Sud-Est de la Sibiu a fost înființat pentru a completa lanțul de comandă militară între unitățile NATO din România și din Bulgaria și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli. Mai mult, Bucureștiul și-a asumat la nivelul Strategiei Naționale de Apărare a Țării, întocmită de președintele Klaus Iohannis și adoptată de Parlament, obiectivul creșterii prezenței militare a SUA pe teritoriul țării noastre. De asemenea, încă de la anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusia, România a pledat pentru consolidarea prezenței NATO la Marea Neagră, devenită o regiune de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică.


Citiți și

România vrea o creștere a prezenței militare a SUA pe teritoriul său. Țara noastră va găzdui o nouă structură NATO – Corpul Multinațional de Sud-Est de la Sibiu

Ministrul Nicolae Ciucă a discutat cu secretarul Apărării din SUA despre o prezență sporită a forțelor militare americane în România și la Marea Neagră

Extinderea bazei militare de la Mihail Kogălniceanu, discutată de ministrul Apărării și șeful Statului Major cu al doilea cel mai important general din armata SUA


Secretarul american a mai spus că cei 2.500 de membri ai Forțelor Aeriene ale SUA aflați în Regatul Unit și responsabili cu operațiunile speciale vor rămâne în Marea Britanie.

În ce privește nordul flancului estic, Mark Esper a precizat că forțe rotaționale vor fi trimise în Polonia în baza acordurilor dintre președinții Trump și Duda după ce Varșovia va aproba un Acord de cooperare în materie de apărare, alături de detalii privind asumarea costurilor și a responsabilităților.

Decizia SUA de retragerea unei treimi din totalul efectivelor militare americane de pe teritoriul Germaniei vine ca urmare a dorinței președintelui Donald Trump de a sancționa Berlinul pentru că alocă minim 2% din PIB pentru apărare în cadrul NATO. De asemenea, decizia urmează și altor critici virulente, liderul SUA acuzând Germania de “delincvență” întrucât profită economic de Statele Unite și continuă să avanseze construcția gazoductului Nord Stream 2 cu Rusia, țară considerată o provocare și o amenințare la adresa securității euro-atlantice.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Erdogan dă undă verde aderării Finlandei la NATO, nu și Suediei: Președintele turc cere Parlamentului să ratifice aderarea Finlandei la Alianță

Published

on

© Recep Tayyip Erdogan/ Facebook

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat vineri că şi-a dat în cele din urmă acordul pentru aderarea Finlandei la NATO, parlamentul de la Ankara urmând să ratifice aderarea acestei ţări, nu însă şi pe cea a Suediei, transmit agenţiile AFP, Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.

Am decis să lansăm în parlamentul nostru procesul de aderare a Finlandei la NATO“, a declarat Erdogan după o întrevedere avută la Ankara cu preşedintele finlandez Sauli Niinisto. Preşedintele turc şi-a exprimat speranţa că votul parlamentului turc se va desfăşura înaintea alegerilor legislative care se vor desfăşura pe 14 mai. Coaliţia lui Erdogan are majoritate în legislativ şi nici opoziţia nu s-a manifestat contra primirii Finlandei în Alianţa, aşadar ratificarea ar trebui să fie doar o formalitate.

“Turcia este unul dintre cei mai mari susţinători ai politicii NATO a uşilor deschise. Am văzut că Finlanda a făcut paşi sinceri pentru îndeplinirea promisiunilor înscrise în memorandumul tripartit de la Madrid” semnat în iulie anul trecut, a afirmat preşedintele turc, vorbind la o conferinţă de presă comună cu omologul său finlandez.

Cât despre Suedia, Erdogan a spus că va continua discuţiile cu aceasta asupra chestiunilor legate de terorism şi că ratificarea de către Turcia a intrării acestei ţări în Alianţă va depinde de măsurile luate de guvernul suedez.

 

Finlanda și Suedia au semnat protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri. În prezent, 28 din cele 30 de state membre, între care și România, au ratificat aderarea celor două țări nordice la Alianța Nord-Atlantică, excepții făcând Ungaria și Turcia, care încă păstrează obiecții în calea aderării finale a celor două state nordice.

Ungaria, singura ţară membră NATO în afară de Turcia care nu a ratificat aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, a anunţat că va ratifica pe 27 martie aderarea Finlandei. Anunţul a fost făcut de Mate Kocsis, liderul grupului parlamentar al formaţiunii Fidesz a premierului Viktor Orban.

În ce priveşte ratificarea aderării Suediei, parlamentul de la Budapesta o va vota “mai târziu”, a mai spus politicianul maghiar.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Majoritatea elvețienilor susține legături mai strânse cu NATO după un an de război al Rusiei în Ucraina (sondaj)

Published

on

© NATO

De la izbucnirea războiului din Ucraina, anul trecut, majoritatea elvețienilor afirmă că își doresc legături mai strânse cu NATO, dar nu și calitatea de membru, a anunţat joi Departamentul federal al Apărării, relatează AFP, preluat de Agerpres.

În total, 55% dintre persoanele care au participat la sondajul publicat joi de Academia Militară și Centrul pentru Studii de Securitate al Institutului Federal de Tehnologie din Elveția ETH Zurich au declarat că doresc o apropiere între Elveția și NATO. Această cifră este cu 10% mai mare decât în ianuarie 2021.

În plus, 53% consideră că neutralitatea elvețiană ar trebui să permită națiunii alpine să își planifice apărarea militară împreună cu NATO. Cu toate acestea, doar o treime dintre cei intervievați susțin ideea ca Elveția să se alăture alianței militare.

Totodată, există o susținere fermă pentru armata elvețiană, 78% dintre respondenți considerând că aceasta este necesară, în timp ce 76% sunt de părere că ar trebui să fie „complet echipată”. De la izbucnirea războiului din Ucraina, 14% dintre cei intervievați au impresia că armata investește „prea puțin” în dotare.

Între timp, atitudinea față de neutralitate pare să se schimbe ușor. În general, sprijinul pentru neutralitate a scăzut cu 6 puncte procentuale, ajungând la 91%. Majoritatea respondenților (57%) consideră în continuare că Elveția ar trebui să își asume o politică diferențiată de neutralitate, și anume că ar trebui să adopte o poziție politică în anumite chestiuni, dar să rămână neutră din punct de vedere militar.

O majoritate clară (75%) consideră, de asemenea, că sancțiunile elvețiene împotriva Rusiei sunt compatibile cu neutralitatea.

Sondajul a fost realizat în ianuarie 2023, prin telefon, în rândul a 1.238 de cetățeni elvețieni din cele trei regiuni lingvistice principale. 

Continue Reading

NATO

Slovacia calcă pe urmele Poloniei și trimite Ucrainei avioane de luptă MiG-29

Published

on

© Andrew Rickman/ Flickr

Slovacia devine al doilea aliat al Ucrainei care furnizează avioane de luptă MiG-29, despre care Kremlinul spune că sunt cruciale pentru a respinge invazia Rusiei, intrată deja în al doilea an, informează Reuters.

Flota aeriană a acestui stat NATO de 11 avioane MiG-29 a fost retrasă vara trecută, iar cele mai multe dintre ele nu sunt în stare operațională. Le va trimite pe cele care sunt operaționale, iar restul vor merge pentru piese de schimb.

Slovacia va furniza, de asemenea, o parte din sistemul său de apărare aeriană KUB, a declarat premierul Eduard Heger.

”Astăzi, guvernul a decis și a aprobat în unanimitate un acord internațional (privind donația)”, a declarat Heger.

”Procesul de predare a acestor avioane de luptă este coordonat îndeaproape cu partea poloneză, cu Ucraina și, bineînțeles, cu alți aliați”, a spus el.

Slovacia va primi compensații financiare din partea Uniunii Europene. De asemenea, a ajuns la un acord cu Statele Unite privind livrări de material militar în valoare de aproximativ 700 de milioane de dolari, a precizat Heger.

Joi, președintele polonez, Andrzej Duda, a declarat că țara sa este pregătită să predea Ucrainei avioane de luptă MiG-29 de fabricație sovietică în zilele următoare.

Anunțul său a dat startul deschiderii în rândul statelor aliate ale Ucrainei de a-i oferi acesteia avioane de luptă.

Danemarca, prin vocea ministrului său al Apărării, a declarat că ”nu voi exclude faptul că la un moment dat ar putea fi necesar să analizăm contribuția avioanelor de luptă”, informează The Guardian.

De cealaltă parte, Germania și Statele Unite și-au menținut poziția.

”Până acum, toată lumea a fost de acord că nu este momentul să trimitem avioane de luptă. Nu am încă nicio confirmare din partea Poloniei că acest lucru s-a întâmplat”, le-a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius reporterilor.

Casa Albă a calificat drept o decizie suverană faptul că Polonia a furnizat avioane de luptă Ucrainei și i-a lăudat pe polonezi pentru că au continuat să se ”autodepășească” pentru a ajuta Kievul.

Dar administrația americană a subliniat că decizia Poloniei nu va avea nicio influență asupra președintelui Joe Biden, care a rezistat solicitărilor de a furniza Ucrainei avioane F-16 americane.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL43 mins ago

Miniștrii justiției din peste 40 de țări se reunesc la Londra pentru a consolida sprijinul internațional privind investigarea crimelor de război din Ucraina

INTERNAȚIONAL52 mins ago

Finlanda își menține statutul de ”cea mai fericită țară din lume”. România ocupă locul 24 în clasament

ROMÂNIA2 hours ago

Bogdan Aurescu va susține, la Bruxelles, furnizarea cât mai rapidă de echipament militar și instruire Ucrainei și înăsprirea sancțiunilor la adresa Rusiei

U.E.3 hours ago

UE salută decizia Curții Penale Internaționale de a emite un mandat de arestare împotriva lui Putin: Este un început de tragere la răspundere a liderilor ruși pentru crime și atrocități

G717 hours ago

G7: Este regretabilă lipsa de reacție a Consiliului de Securitate al ONU în privința testelor cu rachete ale Coreei de Nord

U.E.20 hours ago

Germania își închide ultimele trei centrale nucleare la 15 aprilie

U.E.21 hours ago

Liderii țărilor din UE ar urma să solicite companiilor „să utilizeze pe deplin” mecanismul de achiziție în comun a gazelor naturale

U.E.1 day ago

Serbia și Kosovo au convenit asupra pașilor pentru normalizarea relațiilor în cadrul procesului mediat de UE

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis, în vizită la Masdar City. România și Emiratele Arabe Unite vor continua să facă pași în a se susține reciproc în tranziția verde și digitală

INTERNAȚIONAL2 days ago

Acordul care permite exportul în siguranță al cerealelor din porturile ucrainene a fost prelungit, anunță Turcia și ONU

NATO3 days ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE4 days ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA4 days ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Eugen Tomac4 days ago

Eugen Tomac a cerut Comisiei Europene să vină cu un plan concret pentru a sprijini R. Moldova în fața încercărilor de destabilizare din partea Rusiei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Rareș Bogdan le cere liderilor UE ”să decidă plata unor compensații” pentru fermierii români care ”au pierdut enorm după declanșarea invaziei ruse în Ucraina”

INTERNAȚIONAL6 days ago

AUKUS: De pe coasta Pacificului, liderii SUA, Regatului Unit și Australiei au lansat programul submarinelor cu propulsie nucleară pentru a garanta securitatea globală

U.E.1 week ago

Israelul vrea să accelereze ”livrările de gaz către Europa prin Italia”, anunță Benjamin Netanyahu după discuții cu Giorgia Meloni

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi prezintă contribuția comisiei pe care o prezidează în PE la măsurile adoptate de UE în domeniul energetic în contextul războiului rus din Ucraina: Lumea, așa cum o știam, s-a schimbat

Team2Share

Trending