Connect with us

NATO

Decizie oficială: SUA retrag 11.900 de militari americani din Germania. O parte vor putea fi relocați la Marea Neagră și pe flancul sud-estic al NATO

Published

on

© Forțele Navale Române

Statele Unite vor retrage aproximativ 11.900 de militari americani staționați în Germania, reducând contingentul la aproximativ 24.000, iar o mare parte dintre aceștia vor fi relocați în regiunea Mării Negre, în Polonia, în țările baltice, în Belgia și Italia, a anunțat miercuri secretarul american al Apărării, Mark Esper. Deși nu a nominalizat România, secretarul american al Apărării a mai spus că o escadrilă de avioane de luptă vor fi repoziționate în Italia, mutându-le mai aproape de regiunea Mării Negre pentru ca SUA să fie mai capabile să desfășoare “o forță dinamică și deplasări rotaționale către flancul sud-estic al NATO”. O altă decizie crucială vizează faptul că principalele comandamente ale SUA din Germania vor fi relocate: Comandamentul SUA pentru Europa (EUCOM) va fi mutat în Belgia, iar Comandamentul SUA pentru Africa va fi mutat în altă parte, însă o decizie privind viitoarea țară gazdă nu a fost luată.

Esper a vorbit într-o conferință de presă alături de locţiitorul preşedintelui Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore ale Armatei SUA, generalul John Hyten, și de comandantul suprem al forțelor NATO în Europa, generalul Tod Wolters.

“În total, aproximativ 11.900 de militari vor fi repoziționați din Germania. Aproape 5.600 de militari vor fi repoziționați în alte țări NATO și 6.400 se vor întoarce în Statele Unite pentru a se pregăti pentru desfășurări rotaționale”, a spus Esper, conform unui comunicat al Departamentului Apărării, numărul contingentului militar ce va fi retras fiind peste cei 9.500 anunțați inițial de președintele Donald Trump.

Acesta a subliniat că repoziționarea forțelor are la bază principii precum consolidarea descurajării Rusiei, consolidarea NATO, reasigurarea aliaților, și îmbunătățirea flexibilității strategice a SUA și a flexibilității operaționale a Comandamentului SUA pentru Europa.

“Una dintre misiunile noastre principale este să prevenim un nou război între marile puteri și să menținem pacea între marile puteri”, a precizat și generalul Hyten.

Potrivit comunicatului Pentagonului, acest plan presupune “amplasarea unor forțe rotaționale în regiunea Mării Negre în flancul sud-estic al NATO”. Deși nu se referă explicit la o țară aliată anume, statele NATO din zona sudică a flancului estic sunt România și Bulgaria.

Cei aproape 4.500 de membri ai Regimentului 2 Cavalerie se vor întoarce în Statele Unite, deoarece alte unități Stryker încep rotații continue mai departe spre est, în regiunea Mării Negre, pentru a îmbunătăți descurajarea de-a lungul flancului sud-estic al NATO“, a spus Esper.

Secretarul american al Apărării a mai spus că o escadrilă de avioane de luptă vor fi repoziționate în Italia, mutându-le mai aproape de regiunea Mării Negre pentru ca SUA să fie mai capabile să desfășoare “o forță dinamică și deplasări rotaționale către flancul sud-estic al NATO”.

Mark Esper a mai arătat că mai multe locații militare ale SUA din Europa vor fi consolidate, inclusiv în Belgia, țara care găzduiește Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, și în Italia, țara care găzduiește Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

De altfel, decizia SUA are o importanță strategică pentru România, întrucât noul comandament Corpul Multinațional Sud-Est de la Sibiu a fost înființat pentru a completa lanțul de comandă militară între unitățile NATO din România și din Bulgaria și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli. Mai mult, Bucureștiul și-a asumat la nivelul Strategiei Naționale de Apărare a Țării, întocmită de președintele Klaus Iohannis și adoptată de Parlament, obiectivul creșterii prezenței militare a SUA pe teritoriul țării noastre. De asemenea, încă de la anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusia, România a pledat pentru consolidarea prezenței NATO la Marea Neagră, devenită o regiune de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică.


Citiți și

România vrea o creștere a prezenței militare a SUA pe teritoriul său. Țara noastră va găzdui o nouă structură NATO – Corpul Multinațional de Sud-Est de la Sibiu

Ministrul Nicolae Ciucă a discutat cu secretarul Apărării din SUA despre o prezență sporită a forțelor militare americane în România și la Marea Neagră

Extinderea bazei militare de la Mihail Kogălniceanu, discutată de ministrul Apărării și șeful Statului Major cu al doilea cel mai important general din armata SUA


Secretarul american a mai spus că cei 2.500 de membri ai Forțelor Aeriene ale SUA aflați în Regatul Unit și responsabili cu operațiunile speciale vor rămâne în Marea Britanie.

În ce privește nordul flancului estic, Mark Esper a precizat că forțe rotaționale vor fi trimise în Polonia în baza acordurilor dintre președinții Trump și Duda după ce Varșovia va aproba un Acord de cooperare în materie de apărare, alături de detalii privind asumarea costurilor și a responsabilităților.

Decizia SUA de retragerea unei treimi din totalul efectivelor militare americane de pe teritoriul Germaniei vine ca urmare a dorinței președintelui Donald Trump de a sancționa Berlinul pentru că alocă minim 2% din PIB pentru apărare în cadrul NATO. De asemenea, decizia urmează și altor critici virulente, liderul SUA acuzând Germania de “delincvență” întrucât profită economic de Statele Unite și continuă să avanseze construcția gazoductului Nord Stream 2 cu Rusia, țară considerată o provocare și o amenințare la adresa securității euro-atlantice.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Bogdan Aurescu, despre prezența militară a Rusiei în regiune: România nu se simte amenințată. Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

România nu se simte ameninţată, ci îngrijorată de prezenţa militară sporită a Rusiei în regiune, iar datorită Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic, Marea Neagră “e parţial şi un lac NATO”, a afirmat, joi, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, informează Agerpres.

El a participat la EPC Talks Geopolitics, dezbatere organizată online. În acest context, a vorbit despre rolul ţării noastre pe flancul estic al NATO.

Întrebat dacă România se simte ameninţată de prezenţa militară sporită a Federaţiei Ruse în regiune, Aurescu a răspuns: “Nu ne simţim ameninţaţi. România este aliat NATO, face parte din Alianţă – cea mai de succes şi cea mai puternică alianţă militară din istorie -, nu ne simţim ameninţaţi, dar, în acelaşi timp, suntem îngrijoraţi când vedem o dislocare masivă de militari, o asemenea demonstraţie de forţă militară în regiune. Nu putem să nu ne întrebăm care este motivul pentru acest lucru, ce tip de îngrijorare vrea să transmită Rusia către noi, în calitate de aliaţi NATO din regiune”.

În cadrul intervențiilor sale în dialogul cu David O’Sullivan, ministrul Bogdan Aurescu  a realizat o analiză asupra mediului de securitate și evoluțiilor geopolitice din regiunea Mării Negre, precum și asupra priorităților țării noastre în regiune și a modalităților de promovare a acestora, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Ministrul român de externe a vorbit despre prioritățile României pentru Summitul NATO din 14 iunie 2021, cu accent pe evidențierea importanței securității și stabilității la Marea Neagră pentru securitatea euroatlantică, precum și pe necesitatea de a continua eforturile de consolidare a posturii de descurajare și apărare a NATO în regiune. Totodată, a reiterat susținerea activă a României pentru procesul de reflecţie strategică NATO 2030, coordonat de Secretarul General al NATO, și relevanța adoptării unui nou Concept Strategic al NATO, adaptat situației de securitate actuale și provocărilor cu care se confruntă aliații în prezent. Totodată, ministrul român a făcut referire la inițiativa României de a înființa și găzdui un Centru Euro-Atlantic pentru Reziliență, dedicat statelor NATO, UE și partenere.

Ministrul a fost întrebat şi “ce ar putea NATO să facă pentru a împiedica Rusia să transforme Marea Neagră într-un lac rusesc”

Datorită aliaţilor NATO, Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO. Nu putem renunţa la a fi prezenţi în regiune ca membri ai Alianţei şi cred că este important să continuăm să ne promovăm valorile în regiune“, a spus şeful diplomaţiei române.

El a apreciat că “este important ca NATO să continue apărarea şi descurajarea în această zonă şi că, în acelaşi timp, conflictele prelungite din zonă reprezintă o ameninţare la securitatea regională şi nu numai”.

Totodată, a arătat că ţara noastră îşi doreşte “mai mulţi aliaţi în brigada multinaţională din România” și a vorbit de nevoia de coeziune pe Flancul estic al Alianţei, conchide sursa citată.

Afirmațiile șefului diplomației române urmează unei reuniuni trilaterale pe teme de securitate România – Polonia – Turcia pe care Bogdan Aurescu a găzduit-o în urmă cu două săptămâni la București, la care au fost invitați și omologii din Ucraina și Georgia, și unde miniștrii de externe român, polonez și turc au reafirmat sprijinul lor pentru securitatea la Marea Neagră și pe flancul estic al NATO.

Mai mult, în același siaj, președintele Klaus Iohannis și omologul său polonez, Andrzej Duda, vor găzdui luni, la București, un summit al formatului București 9, cadru ce reunește statele aliate de pe flancul estic al NATO.

De asemenea, Bogdan Aurescu a afirmat recent că orice ameninţare la adresa României este o ameninţare la adresa NATO, într-o referire la o declarație recentă a ambasadorului rus la București, care spusese că România ar trebui să se îngrijoreze dacă ar fi implicată “într-un fel de aventură militară concepută de “capetele fierbinți” din sediul NATO”.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis săptămâna trecută ca țara noastră să continue promovarea demersurilor menite să conducă la consolidarea suplimentară a posturii aliate în România și în regiune, de o manieră responsabilă, conformă dreptului internațional, în urma tensiunilor din Marea Neagră dintre Rusia și Ucraina.

Continue Reading

NATO

Șeful diplomației SUA, prima vizită în Europa de Est: Președintele Ucrainei îi cere lui Antony Blinken sprijinul SUA pentru a obține planul de acțiune de aderare la NATO

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, i-a cerut joi Rusiei să înceteze comportamentul său ”agresiv” faţă de Kiev, forţe armate ruse continuând să fie desfăşurate în număr mare la frontiera cu Ucraina, în pofida unei recente retrageri, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a reînnoit solicitarea ca NATO să ofere țării sale un plan de acțiune pentru aderarea la Alianță.

“Sperăm că Rusia îşi va înceta acţiunile periculoase şi agresive”, a spus Antony Blinken, potrivit AFP şi Reuters, în timpul întrevederii pe care a avut-o la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul primei sale vizite în Europa de Est după preluarea mandatului de secretar de stat

“Suntem conştienţi că Rusia şi-a retras unele forţele de la frontiera sa cu Ucraina, însă vedem că rămân forţe semnificative”, a subliniat el.

Blinken, care s-a deplasat la Kiev după o reuniune G7 la Londra în care țările participante la acest format au denunțat comportamentul destabilizator al Rusiei, a promis să conlucreze cu Ucraina pentru ca ea “să se poată apăra ea însăşi împotriva unei agresiuni”.

La rândul său, Zelenski a denunţat retragerea “prea lentă”, anunţată de Moscova la 23 aprilie, după săptămâni de tensiuni izbucnite în urma desfăşurării a zeci de mii de soldaţi la frontiera comună ruso-ucraineană şi în peninsula ucraineană Crimeea anexată de Rusia în 2014, informează Agerpres.

Această demonstraţie de forţă a alimentat temeri la Kiev şi în Occident privind o posibilă ofensivă sau chiar o invazie rusă, NATO și UE subliniind că această acumulare de trupe și echipamente reprezintă cea mai mare desfășurare militară rusă din 2014 încoace, când Moscova a anexat ilegal Crimeea.

Washingtonul, Bruxellesul şi NATO şi-au înmulţit declaraţiile de susţinere faţă de Kiev, însă nu au dat curs solicitării Ucrainei de a accelera aderarea sa la Alianţă, o linie roşie pentru Moscova.

De altfel, potrivit Reuters, preşedintele ucrainean a cerut din nou joi Alianţei Nord-Atlantice să-şi întărească prezenţa militară în regiune, iar Statelor Unite să susţină candidatura Kievului la Planul de Acţiune pentru aderare la organizaţie în timpul summitului din iunie. Volodimir Zelenski a lansat această solicitare luna trecută, în timpul comasării militare ruse de la frontiera cu țara pe care o conduce.

Anterior întrevederii cu Zelenski, Antony Blinken s-a întâlnit cu ministrul de externe Dmytro Kuleba, cu prim-ministrul Denys Shmyhal și cu membrii ai Parlamentului de la Kiev, ocazii cu care a reafirmat sprijinul SUA pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Potrivit Departamentului de Stat, din 2014, Statele Unite au oferit Ucrainei asistență totală de peste 4,6 miliarde de dolari, inclusiv asistență de securitate și non-securitate. În plus, Washington-ul a oferit oferit trei garanții de împrumut suveran de 1 miliard de dolari.

Statele Unite au furnizat peste 49 de milioane de dolari în asistență legată de COVID, inclusiv finanțare îndreptată către nevoile umanitare și de sănătate.

Din 2014, Statele Unite au contribuit cu peste 306 milioane dolari la agențiile umanitare pentru a sprijini asistența persoanelor strămutate sau afectate de acțiunile agresive ale Rusiei în estul Ucrainei și Crimeea.

Continue Reading

NATO

A început Defender Europe 2021, cel mai mare exercițiu militar SUA în Europa din ultimii 25 de ani, care va avea loc și în România: 28.000 de soldați din 26 de țări se vor antrena în 12 țări NATO și partenere

Published

on

© U.S. European Command Public Affairs

Defender Europe 2021, cel mai mare exercițiu militar organizat de SUA în Europa în ultimii 25 de ani, a început marți, cu ocazia unei ceremonii de deschidere desfășurate în Portul Durres, din Albania, unde au participat președintele Ilir Meta, prim-ministrul albanez Edil Rama și comandantul suprem al forțelor NATO în Europa, generalul Tod D. Wolters.

Bazându-se pe succesul exercițiului de anul trecut, desfășurat la scară mult mai mică din cauza pandemiei, Defender-Europe 21 include un număr mai mare de țări aliate și partenere ale NATO care desfășoară activități într-o zonă mai largă decât cea planificată pentru 2020. Peste 28.000 de forțe multinaționale din 26 de națiuni vor desfășura operațiuni aproape simultane în mai mult de 30 de zone de antrenament din 12 țări, inclusiv România, pentru a exersa apărarea flancului estic al NATO. Din cei peste 28.000 de soldați, 2.900 vor fi militari americani.

“Pe tot parcursul Defender 21, (…) vom îmbunătăți apărarea integrată la nivel aerian și împotriva rachetelor, ne vom angaja în exerciții de foc și vom culmina cu un exercițiu de comandă. Aceste evenimente ne obligă să ne îmbunătățim mușchii și intelectul”, a afirmat generalul Wolters.

Defender Europe este un exercițiu anual pe scară largă al Armatei SUA în Europa și Africa, multinațional, menit să construiască pregătirea strategică și operațională și interoperabilitatea dintre SUA, aliații și partenerii NATO.

O galerie foto a evenimentului de deschidere poate fi vizualizată aici.

Anul trecut, armata americană planificase pentru acest exerciţiu cea mai mare desfăşurare militară în Europa din ultimii 25 de ani, cu 20.000 de soldaţi trimişi din Statele Unite pentru a se alătura celor 9.000 de militari aflaţi deja pe continent.

Primele exerciţii practice vor începe în luna mai şi vor dura la finalul lunii iunie. Cele mai importante module ale exercițiului vor fi:

  • Swift Response – la începutul luni mai, incluzând operaţii aeriene în Estonia, Bulgaria şi România, cu peste 7.000 de militari din 11 ţări;
  • Immediate Response – la începutul lunii mai până la jumătatea lunii iunie, la care participă peste 5.000 de militari din opt ţări în 31 de poligoane în 12 ţări unde vor avea loc exerciţii cu trageri reale;
  • Saber Guardian – se va desfășura de la mijlocul lunii mai până la începutul lunii iunie, unde peste 13.000 de militari din 19 țări vor desfășura operațiuni de apărare împotriva incendiilor și aeriene și antirachete, plus o evacuare medicală la scară largă;
  • Command Post Exercise — în luna iunie, cu participarea a 2.000 de militari, comandamente din 14 ţări, de pe două continente, se vor antrena în planificarea şi conducerea operaţiilor militare întrunite.

Conectate cu Defender Europe 2021 vor fi și alte două exerciţii:

  • African Lion – de la jumătatea lunii mai până la jumătatea lunii iunie, la care vor participa 5.000 de militari din 24 de ţări, majoritatea din Maroc;
  • Steadfast Defender – de la jumătatea lunii mai până la finalul lunii iunie, fiind un exerciţiu nou al NATO pentru a demonstra capabilităţile Alianţei de a răspunde la o ameninţare pe scară largă.

© US Army Europe and Africa

Manevrele pe scară largă a trupelor și echipamentelor pentru aceste exerciții implică un sprijin extins din partea fiecărei națiuni gazdă, demonstrând importanța investițiilor aliate și partenere în pregătirea și apărarea militară europeană.

O strategie strictă de prevenire și atenuare a COVID implementată de SUA și națiunile participante va fi esențială pentru execuția DEFENDER-Europe 21. În consecință, soldații din SUA vor efectua teste COVID înainte de operații, o carantină în Europa la sosire și vor efectua un alt test COVID în timp ce călătoresc pe tot continentul.

DEFENDER-Europe 21 este dovada angajamentului ferm al SUA față de NATO, este un prim exemplu al capacităților colective și demonstrează că aliații și partenerii NATO sunt mai puternici împreună, conchide sursa citată.

 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dacian Cioloș14 mins ago

Dacian Cioloș: Summitul UE de la Porto este șansa de a construi bazele unei redresări post-COVID care oferă oportunități tuturor cetățenilor UE

U.E.15 mins ago

Emmanuel Macron va participa pe 9 mai la inaugurarea Conferinței privind viitorul Europei, la Strasbourg

Alin Mituța16 mins ago

Eurodeputatul Alin Mituța: La 14 ani de la aderare, exporturile României în cadrul UE au crescut de peste două ori, de la 18.3 la 45.7 miliarde de euro

U.E.37 mins ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

POLITICĂ1 hour ago

Cristian Diaconescu, videoconferință cu secretarul general al PPE: Popularii Europeni susțin demersurile PMP, al treilea partid ca scor politic la nivel național în urma alegerilor locale

CONSILIUL UE1 hour ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, la reuniunea cu omologii din UE: România sprijină consolidarea palierului operațional al Politicii de Securitate şi Apărare Comună

Cristian Bușoi18 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, consideră că viitorul Europei depinde de inovare: Bugetul record pentru programul Orizont Europa, dovada că ne pasă de Uniunea pe care o vom lăsa moștenire

NATO18 hours ago

Bogdan Aurescu, despre prezența militară a Rusiei în regiune: România nu se simte amenințată. Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO

Corina Crețu18 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu cere mai multă transparență din partea Guvernului privind folosirea fondurilor europene în domeniul sănătății

NATO18 hours ago

Șeful diplomației SUA, prima vizită în Europa de Est: Președintele Ucrainei îi cere lui Antony Blinken sprijinul SUA pentru a obține planul de acțiune de aderare la NATO

U.E.37 mins ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în negociere, nu a fost refuzat de Comisia Europeană. Este vorba de a remodela ce avem noi în planul de redresare şi rezilienţă

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Summitul privind clima. Joe Biden le cere liderilor lumii să se unească în lupta împotriva schimbărilor climatice: America s-a întors. Trebuie să trecem la acţiune noi toţi, în pas accelerat

Advertisement
Advertisement

Trending