Connect with us

NATO

Decizie oficială: SUA retrag 11.900 de militari americani din Germania. O parte vor putea fi relocați la Marea Neagră și pe flancul sud-estic al NATO

Published

on

© Forțele Navale Române

Statele Unite vor retrage aproximativ 11.900 de militari americani staționați în Germania, reducând contingentul la aproximativ 24.000, iar o mare parte dintre aceștia vor fi relocați în regiunea Mării Negre, în Polonia, în țările baltice, în Belgia și Italia, a anunțat miercuri secretarul american al Apărării, Mark Esper. Deși nu a nominalizat România, secretarul american al Apărării a mai spus că o escadrilă de avioane de luptă vor fi repoziționate în Italia, mutându-le mai aproape de regiunea Mării Negre pentru ca SUA să fie mai capabile să desfășoare “o forță dinamică și deplasări rotaționale către flancul sud-estic al NATO”. O altă decizie crucială vizează faptul că principalele comandamente ale SUA din Germania vor fi relocate: Comandamentul SUA pentru Europa (EUCOM) va fi mutat în Belgia, iar Comandamentul SUA pentru Africa va fi mutat în altă parte, însă o decizie privind viitoarea țară gazdă nu a fost luată.

Esper a vorbit într-o conferință de presă alături de locţiitorul preşedintelui Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore ale Armatei SUA, generalul John Hyten, și de comandantul suprem al forțelor NATO în Europa, generalul Tod Wolters.

“În total, aproximativ 11.900 de militari vor fi repoziționați din Germania. Aproape 5.600 de militari vor fi repoziționați în alte țări NATO și 6.400 se vor întoarce în Statele Unite pentru a se pregăti pentru desfășurări rotaționale”, a spus Esper, conform unui comunicat al Departamentului Apărării, numărul contingentului militar ce va fi retras fiind peste cei 9.500 anunțați inițial de președintele Donald Trump.

Acesta a subliniat că repoziționarea forțelor are la bază principii precum consolidarea descurajării Rusiei, consolidarea NATO, reasigurarea aliaților, și îmbunătățirea flexibilității strategice a SUA și a flexibilității operaționale a Comandamentului SUA pentru Europa.

“Una dintre misiunile noastre principale este să prevenim un nou război între marile puteri și să menținem pacea între marile puteri”, a precizat și generalul Hyten.

Potrivit comunicatului Pentagonului, acest plan presupune “amplasarea unor forțe rotaționale în regiunea Mării Negre în flancul sud-estic al NATO”. Deși nu se referă explicit la o țară aliată anume, statele NATO din zona sudică a flancului estic sunt România și Bulgaria.

Cei aproape 4.500 de membri ai Regimentului 2 Cavalerie se vor întoarce în Statele Unite, deoarece alte unități Stryker încep rotații continue mai departe spre est, în regiunea Mării Negre, pentru a îmbunătăți descurajarea de-a lungul flancului sud-estic al NATO“, a spus Esper.

Secretarul american al Apărării a mai spus că o escadrilă de avioane de luptă vor fi repoziționate în Italia, mutându-le mai aproape de regiunea Mării Negre pentru ca SUA să fie mai capabile să desfășoare “o forță dinamică și deplasări rotaționale către flancul sud-estic al NATO”.

Mark Esper a mai arătat că mai multe locații militare ale SUA din Europa vor fi consolidate, inclusiv în Belgia, țara care găzduiește Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, și în Italia, țara care găzduiește Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

De altfel, decizia SUA are o importanță strategică pentru România, întrucât noul comandament Corpul Multinațional Sud-Est de la Sibiu a fost înființat pentru a completa lanțul de comandă militară între unitățile NATO din România și din Bulgaria și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli. Mai mult, Bucureștiul și-a asumat la nivelul Strategiei Naționale de Apărare a Țării, întocmită de președintele Klaus Iohannis și adoptată de Parlament, obiectivul creșterii prezenței militare a SUA pe teritoriul țării noastre. De asemenea, încă de la anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusia, România a pledat pentru consolidarea prezenței NATO la Marea Neagră, devenită o regiune de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică.


Citiți și

România vrea o creștere a prezenței militare a SUA pe teritoriul său. Țara noastră va găzdui o nouă structură NATO – Corpul Multinațional de Sud-Est de la Sibiu

Ministrul Nicolae Ciucă a discutat cu secretarul Apărării din SUA despre o prezență sporită a forțelor militare americane în România și la Marea Neagră

Extinderea bazei militare de la Mihail Kogălniceanu, discutată de ministrul Apărării și șeful Statului Major cu al doilea cel mai important general din armata SUA


Secretarul american a mai spus că cei 2.500 de membri ai Forțelor Aeriene ale SUA aflați în Regatul Unit și responsabili cu operațiunile speciale vor rămâne în Marea Britanie.

În ce privește nordul flancului estic, Mark Esper a precizat că forțe rotaționale vor fi trimise în Polonia în baza acordurilor dintre președinții Trump și Duda după ce Varșovia va aproba un Acord de cooperare în materie de apărare, alături de detalii privind asumarea costurilor și a responsabilităților.

Decizia SUA de retragerea unei treimi din totalul efectivelor militare americane de pe teritoriul Germaniei vine ca urmare a dorinței președintelui Donald Trump de a sancționa Berlinul pentru că alocă minim 2% din PIB pentru apărare în cadrul NATO. De asemenea, decizia urmează și altor critici virulente, liderul SUA acuzând Germania de “delincvență” întrucât profită economic de Statele Unite și continuă să avanseze construcția gazoductului Nord Stream 2 cu Rusia, țară considerată o provocare și o amenințare la adresa securității euro-atlantice.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

MAREA BRITANIE

Marea Britanie cere aliaților din NATO să fie solidari privind libertatea de exprimare în disputa Franța-Turcia

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Marea Britanie și-a declarat miercuri sprijinul pentru Franța, în mijlocul unei dispute diplomatice cu Turcia, pentru comentariile anti-islam ale președintelui francez, în urma decapitării profesorului Samuel Paty de către un radical musulman, informează Reuters, preluat de Agerpres

„Regatul Unit este solidar cu Franţa şi cu poporul francez după uciderea îngrozitoare a lui Samuel Paty”, a declarat ministrul de externe britanic, Dominic Raab, adăugând că „terorismul nu poate şi nu trebuie să fie justificat niciodată”. „Aliaţii din NATO şi comunitatea internaţională în general trebuie să fie solidari privind valorile fundamentale ale toleranţei şi libertăţii de exprimare; nu trebuie să le facem niciodată cadou teroriştilor disensiunile între noi”, a mai spus şeful diplomaţiei britanice.

Președintele francez Emmanuel Macron a declanșat o campanie de boicotare a Franței în lumea musulmană, după ce a susținut în mod public dreptul de a publica caricaturi satirice ale profetului Mahomed și a caracterizat Islamul ca fiind o „religie în criză”.

Macron a făcut aceste remarci în timpul omagierii profesorului Samuel Paty, decapitat de un radical musulman la 16 octombrie, după ce le-a arătat caricaturile Profetului elevilor săi. De altfel, pe fondul acestui incident, președintele francez, a decis să sporească securitatea în școli și supravegherea propagandei islamiste radicale online.

Citiți și Franța cere sprijinul aliaților din UE pentru a consolida „echilibrul de putere” european în raport cu Turcia

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan le-a cerut luni turcilor să nu cumpere niciodată bunuri franceze, continuându-și astfel atacul la adresa președintelui francez și a Franței, după ce sâmbătă a declarat că Macron are o problemă cu musulmanii și are nevoie de controale mentale – declarație care a determinat Franța să-și recheme ambasadorul de la Ankara.

Turcia și Franța sunt ambii membri ai alianței militare NATO, dar relațiile bilaterale s-au tensionat puternic încă de anul trecut, în special din cauza sprijinului francez acordat miliţiilor kurde siriene şi a dezacordurilor cu privire la Libia şi incursiunile Turciei în Mediterana de Est. 

 

Continue Reading

NATO

Premierul Ludovic Orban, discuții cu liderii Parlamentului francez: România dorește o prezență militară a Franței la Brigada Multinațională NATO de la Craiova

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Prim-ministrul Ludovic Orban a avut marţi, la Paris, întrevederi separate cu Richard Ferrand, preşedintele Adunării Naţionale, şi cu Gerard Larcher, preşedintele Senatului francez, iar, cu această ocazie, premierul român a evidenţiat rolul diplomaţiei parlamentare în promovarea numeroaselor poziţii de interes comun, pledând în favoarea consolidării acesteia în cadrul relaţiei bilaterale cu Franţa.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, întrevederea prim-ministrului Ludovic Orban cu cei doi înalţi oficiali ai statului francez a prilejuit o trecere în revistă a stadiului excelent al cooperării dintre cele două state, încadrate de Parteneriatul Strategic bilateral, în contextul împlinirii a 140 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice, precum şi un schimb de opinii privind contextul european şi internaţional.

“Premierul român a evidenţiat rolul diplomaţiei parlamentare în promovarea numeroaselor poziţii de interes comun, pledând în favoarea consolidării acesteia în cadrul relaţiei bilaterale cu Franţa”, se precizează în comunicat.

Prim-ministrul a salutat, totodată, evoluţia foarte bună din ultima perioadă a schimburilor economice bilaterale şi rolul important pe care investiţiile franceze îl au în România, transmiţând, de asemenea, interesul României pentru atragerea de noi investiţii cu capital francez, precum şi pentru diversificarea cooperării economice.

“Cu referire la agenda europeană, prim-ministrul Ludovic Orban a exprimat interesul României de a coopera strâns cu Franţa, inclusiv la nivel parlamentar, în perspectiva preluării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, de către Franţa, la 1 ianuarie 2022. Au fost evocate, de asemenea, oportunităţile de colaborare bilaterală adiacente Planului de relansare economică post-pandemie, în special pe dimensiunea ecologică şi digitală”, precizează sursa citată.

De asemenea, premierul român a discutat cu cei doi înalţi oficiali francezi şi despre importanţa continuării politicii de extindere a Uniunii Europene şi susţinerii unui Parteneriat Estic mai ambiţios.

A fost abordată, de asemenea, situaţia generală de securitate de la Marea Neagră, în contextul ameninţărilor de pe flancul de est al NATO. Prim-ministrul Ludovic Orban a exprimat dorinţa ţării noastre pentru o prezenţă militară sporită a Franţei în România, în special prin participarea la Brigada Multinaţională NATO găzduită la Craiova“, menţionează Guvernul.

Nu în ultimul rând, în cadrul întrevederii, prim-ministrul Orban a reiterat obiectivele României pentru aderarea la Schengen şi OCDE şi a solicitat sprijinul părţii franceze în acest sens. 

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: Parteneriatul Strategic româno-american devine în fiecare an tot mai robust, indiferent de administrațiile de la București sau Washington

Published

on

© NATO

Parteneriatul strategic româno-american devine în fiecare an tot mai robust, indiferent de administraţiile de la Bucureşti sau de la Washington, a declarat luni secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană, care a salutat drept un aspect pozitiv orice formă suplimentară de colaborare între aliaţii nord-atlantici.

“Din punctul de vedere al deciziilor în planul bilateral al relaţiilor SUA-România, în calitatea mea de secretar general adjunct nu pot decât să salut orice formă suplimentară de colaborare între aliaţi, este un lucru pozitiv. Vorbind ca fost diplomat şi om politic român, într-un fel prezent la botezul şi momentul de lansare a parteneriatului strategic româno-american, spun că acesta devine în fiecare an, indiferent de administraţiile de la Bucureşti sau de la Washington, tot mai robust“, a declarat secretarul general adjunct al NATO, în cadrul unui briefing online, de la Bruxelles, cu jurnalişti români cu privire la deciziile luate de miniștrii apărării din țările NATO la reuniunea ministerială de săptămâna trecută, printre hotărârile luate numărându-se decizia înființării unui centru spațial în Germania pentru protejarea sistemelor aliate împotriva amenințărilor.

Înaltul oficial aliat a făcut trimitere la “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document semnat la 8 octombrie la Washington de ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și secretarul apărării Mark Esper și care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate.

“Documentul semnat de secretarul apărării american şi ministrul apărării naţionale român cu privire la un plan pe următorii zece ani de zile este un document care conţine câteva linii directoare importante, deşi evident va depinde de cele două state aliate să dea concreteţe şi după aceea să dezvolte în planuri operaţionale concrete aceste elemente de colaborare între cele două state aliate”, a precizat Geoană.

El a menționat și “nivelul de sinergie între SUA şi România şi mulţi alţi europeni”, care “este unul foarte mare”. Astfel, el a arătat România nu este singurul stat care își consolidează în plan bilateral colaborarea cu SUA, vorbind despre proiectele din ultimii ani concretizate între Polonia și Statele Unite.

În acest sens, Mircea Geoană a vorbit şi despre colaborarea NATO-UE pe tema mobilităţii militare în forumuri precum Iniţiativa celor Trei Mări, din care face part şi România și Polonia.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

EVENIMENTE48 seconds ago

Ambasada Lituaniei în România și Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning au organizat, la București, o conferință privind viitorul Belarusului

Dragoș Pîslaru12 mins ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Turcia va face toți pașii juridici și diplomatici necesari privind caricatura președintelui Erdogan din revista franceză Charlie Hebdo

Corina Crețu1 hour ago

Corina Crețu: Voi milita în Parlamentul European pentru a transforma garanția pentru copii în realitate, în România și în țările UE unde românii și-au întemeiat o familie

MAREA BRITANIE1 hour ago

Marea Britanie cere aliaților din NATO să fie solidari privind libertatea de exprimare în disputa Franța-Turcia

ROMÂNIA2 hours ago

Ambasadorul României la Paris: Vizita premierului Ludovic Orban, foarte importantă pentru relația bilaterală și evocatoare pentru multele lucruri care ne leagă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan: Decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus insuflă curaj tuturor celor care luptă împotriva dictaturii

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Liderul eurodeputaților români din PPE, Rareș Bogdan, apără interesele României privind tranziția verde a UE: Interesul național, exprimat de Klaus Iohannis, nu este negociabil

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

COVID-19: Majoritatea activităților Parlamentului European se vor desfășura la distanță și în noiembrie

ROMÂNIA3 hours ago

Vicepremierul Raluca Turcan: Am primit asigurări că proiectele de infrastructură ale României din cadrul Inițiativei celor 3 Mări vor primi finanțare

Dragoș Pîslaru12 mins ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA1 day ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA1 day ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA1 day ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA1 day ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș2 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA5 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Advertisement
Advertisement

Trending