Connect with us

NATO

Parlamentul a aprobat Strategia Națională de Apărare a Țării propusă de președintele Klaus Iohannis și care reafirmă ca piloni de bază Parteneriatul Strategic cu SUA și apartenența la UE și NATO

Published

on

© Administrația Prezidențială

Senatorii şi deputaţii au aprobat, marţi, în plenul reunit, raportul comun al Comisiilor de apărare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului cu privire la Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 – 2024, document transmis de preşedintele Klaus Iohannis.

S-au înregistrat 311 de voturi pentru, 4 împotrivă şi 38 de abţineri, informează Agerpres.

Odată aprobată de Parlament, Strategia Națională de Apărare a Țării acoperă toată perioada celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat la 27 mai noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, document care trebuie supus aprobării Parlamentului și care reafirmă pilonii de bază ai politicii externe și ai politicii de securitate a României, anume Parteneriatul Strategic cu SUA și apartenența la Uniunea Europeană și la NATO. Șeful statului a precizat că noua strategie a fost pregătită în condițiile speciale și impredictibile generate de pandemia de coronavirus și a subliniat că strategia va continua să opereze cu același concept de “securitate națională extinsă” și în beneficiul cetățenilor români. De asemenea, noua strategie prevede constituirea unui Grup de Reflecție Strategică, astfel încât schimbările din mediul internațional să fie analizate și evaluate într-un cadru comun inter-instituțional, iar președintele Klaus Iohannis a transmis că un obiectiv prioritar este modernizarea cadrului legislativ destinat domeniului securității naționale.

Citiți și Noua Strategie de Apărare a României definește “pre-eminența SUA” în fața Chinei drept element cheie pentru interesul național. Comportamentul agresiv al Rusiei, principala amenințare la adresa României

Documentul este structurat pe cinci capitole: “România membru activ NATO şi UE, stat rezilient, pol de stabilitate regională’; ‘Interese şi obiective naţionale de securitate”; “Evaluarea mediului internaţional de securitate”; “Ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi”; “Direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României”.

În cadrul primului capitol este reprezentată viziunea pentru o Românie modernă, ale cărei fundamente pentru politica externă şi de securitate sunt reprezentate de apartenenţa ţării noastre la Uniunea Europeană şi la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, precum şi la parteneriatul strategic cu SUA. Totodată, este subliniată necesitatea consolidării rezilienţei statale în faţa ameninţărilor şi a evoluţiilor mediului de securitate internaţional, astfel încât să fie asigurate securitatea şi prosperitatea cetăţenilor români.

Cel de-al doilea capitol abordează valorile, interesele şi obiectivele naţionale, elemente principale în definirea strategiei naţionale de apărare.

Al treilea capitol prezintă tendinţele majore cu potenţial de afectare şi influenţare a mediului de securitate internaţional, caracterizat şi în prezent printr-un grad crescut de dinamism şi impredictibilitate. “În acest context, România are oportunitatea de a-şi consolida postura strategică la nivel euro-atlantic şi rolul de vector de stabilitate şi furnizor de securitate naţională”, spune raportul comun al comisiilor de specialitate.

Al patrulea capitol al strategiei detaliază ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale. În cadrul ameninţărilor sunt menţionate criza economică cauzată de pandemia de SARS-CoV 2, consolidarea potenţialului militar în vecinătatea României, volatilitatea stării de securitate regionale, acţiuni ostile de influenţă în spaţiul public, atacurile cibernetice, distorsiuni pe pieţele energetice, interferenţe şi preluări străine ostile ale unor operatori economici de interes naţional. În rândul riscurilor sunt cuprinse tentaţia iliberală, evoluţia eurasiatică şi a Republicii Moldova, stagnarea extinderii UE în Balcanii de Vest fenomenul terorist, tendinţa de destructurare a multilateralismului, absenţa unei planificări bugetare multianuale reale, infrastructura precară, declinul demografic, corupţia, gestionarea cu dificultate a fondurilor europene, criminalitatea transfrontalieră, utilizarea şi furnizarea noilor tehnologii, operaţiuni ofensive cu caracter hibrid.

Ultimul capitol al strategiei abordează direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi de asigurare a securităţii naţionale pe opt dimensiuni: diplomatică, apărare, ordine publică, informaţii, contrainformaţii şi securitate, dimensiune economică şi energetică, diplomatică, de management al situaţiilor de criză şi protecţie civilă, securitatea mediului înconjurător, precum şi dimensiunea educaţională de sănătate, socială şi demografică. De asemenea, este subliniată dependenţa funcţionalităţii sistemului naţional de securitate de relaţionarea şi colaborarea de tip integrat, viziune ce presupune corelarea direcţiilor de acţiune cu obiectivele naţionale de securitate, din perspectiva ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor, ca esenţă a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării.

În finalul documentului se menţionează faptul că o condiţie necesară pentru operaţionalizarea strategiei o reprezintă asigurarea unui cadru legislativ coerent şi aplicat, menit să contribuie la consolidarea culturii de securitate şi modernizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Antony Blinken: SUA sunt recunoscătoare României și lui Klaus Iohannis pentru donarea unui sistem Patriot Ucrainei și pentru rolul jucat ca NATO să se axeze pe flancul estic

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Șeful diplomației americane, Antony Blinken, a exprimat vineri recunoștința Statelor Unite pentru decizia României de a dona Ucrainei un sistem de apărare aeriană Patriot și leadership-ului președintelui Klaus Iohannis pentru ca Alianța Nord-Atlantică să își concentreze eforturile în regiunea flancului estic al NATO.

Blinken a făcut aceste afirmații în cadrul unei întrevederi pe care a avut-o, la Washington, cu șefa diplomației române, Luminița Odobescu, alături de care a semnat un memorandum de cooperare SUA – România pentru combaterea dezinformării, a manipulării informațiilor și a propagandei.

România a jucat un rol esențial în a se asigura că Alianța este axată peste tot unde trebuie să fie axată, inclusiv pe flancul nostru estic. Și suntem recunoscători pentru asta. Îi sunt deosebit de recunoscător președintelui Iohannis și conducerii sale, asigurându-se că Alianța este axată în mod corespunzător“, a spus Blinken.

 

În aceeași zi, Ambasada Statelor Unite la București a precizat că Statele Unite consideră decizia președintelui Klaus Iohannis de a-și retrage candidatura la funcția de secretar general al NATO drept un exemplu al angajamentului său de a asigura unitatea și consensul în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

În același timp, Blinken a evocat faptul că SUA și România acționează ferm împreună pentru apărarea Ucrainei și împotriva agresiunii rusești în curs de desfășurare.

Ceea ce a făcut România din prima zi pentru a se asigura că Ucraina are sprijinul de care are nevoie pentru a respinge această agresiune este destul de remarcabil. Și acest lucru a continuat până în prezent, inclusiv prin donarea unui nou sistem de apărare aeriană Patriot – ceva de care Ucraina are o nevoie critică – și suntem foarte recunoscători pentru acest lucru“, a subliniat secretarul de stat al SUA, referindu-se la decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării prin care România va dona Ucrainei un sistem Patriot de rachete de apărare antiaeriană și antirachetă.

Decizia României a mai fost salutată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg și de consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, Jake Sullivan.

Secretarul de stat Antony Blinken s-a întâlnit vineri, la Washington, cu ministrul român de externe, Luminița Odobescu, cu ocazia Dialogului Strategic SUA – România, context în care cei doi înalți oficiali au reafirmat importanța sprijinirii Ucrainei împotriva agresiunii Rusiei și s-au angajat să colaboreze, în calitate de aliați NATO, pentru consolidarea securității și rezilienței energetice în regiunea Mării Negre.

Continue Reading

NATO

Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, afirmă Odobescu la întâlnirea cu Blinken: Contăm pe decizii la summitul NATO pentru întărirea apărării la Marea Neagră

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, iar summitul NATO de la Washington va oferi o oportunitate excelentă pentru a adopta decizii care să consolideze apărarea și descurajarea pe flancul estic și în regiunea Mării Negre, a transmis vineri, la Washington, ministrul român de externe, Luminița Odobescu.

Odobescu a făcut aceste afirmații în cadrul unei întrevederi pe care a avut-o, la sediul Departamentului de Stat, cu șeful diplomației americane, Antony Blinken, alături de care a semnat un memorandum de cooperare SUA – România pentru combaterea dezinformării, a manipulării informațiilor și a propagandei.

“În timp ce ne întâlnim astăzi, Rusia și vecinii săi continuă să submineze securitatea regiunilor Mării Negre, o regiune de importanță strategică pentru NATO. Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică. Împreună cu UE și NATO, SUA rămân un partener esențial pentru o regiune a Mării Negre sigură, prosperă, liberă și conectată”, a afirmat Odobescu.

Șefa diplomației române a subliniat că România va continua să sprijine Ucraina atâta timp cât va fi necesar, de la tranzitul de cereale până la sprijin militar.

“Decizia de ieri vorbește de la sine”, a spus ea, referindu-se la decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării prin care România va dona Ucrainei un sistem Patriot de rachete de apărare antiaeriană și antirachetă.

În același timp, a continuat Odobescu, România contează pe “angajamentul activ” al SUA în “consolidarea apărării și descurajării pe flancul estic, inclusiv la Marea Neagră”.

“În câteva săptămâni, summitul NATO de la Washington va oferi o oportunitate excelentă de a adopta decizii semnificative în această privință”, a completat ea.

Secretarul de stat Antony Blinken s-a întâlnit vineri, la Washington, cu ministrul român de externe, Luminița Odobescu, cu ocazia Dialogului Strategic SUA – România, context în care cei doi înalți oficiali au reafirmat importanța sprijinirii Ucrainei împotriva agresiunii Rusiei și s-au angajat să colaboreze, în calitate de aliați NATO, pentru consolidarea securității și rezilienței energetice în regiunea Mării Negre.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Consilierul pentru securitate națională al SUA afirmă că România “deschide calea” prin donarea unui sistem Patriot de apărare antirachetă Ucrainei

Published

on

© The White House/ Flickr

România ajută SUA să deschidă calea pentru a sprijini apărarea Ucrainei, a afirmat vineri consilierul pentru securitate națională al președintelui Statelor Unite, Jake Sullivan, care a salutat decizia României de a transfera către Ucraina un sistem de apărare antirachetă Patriot.

Salutăm decizia României de a dona un sistem de apărare antirachetă Patriot pentru a consolida apărarea aeriană a Ucrainei. Împreună cu aliații și partenerii noștri, sprijinim autoapărarea Ucrainei – iar România ne ajută să deschidem calea“, a scris Sullivan, pe rețeaua de socializare X.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Iohannis, a decis că România va dona Ucrainei un sistem Patriot de rachete de apărare antiaeriană și antirachetă. Decizia a mai fost salutată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Ministerul Apărării Naționale a prezentat Consiliului Suprem de Apărare a Țării o analiză detaliată privind situația operaționalizării celor patru sisteme PATRIOT, derularea programului de înzestrare cu celelalte trei sisteme, importanța operațională a acestora la nivel național și aliat, precum și impactul generat de un eventual transfer al unui sistem.

“Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT“, a transmis CSAT.

Această donare se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create”, a mai punctat sursa citată.

Recent, în România a avut loc un exercițiu NATO de apărare aeriană și antirachetă în a fost certificat cel de-al doilea sistem Patriot aflat în dotarea Armatei României.

Exercițiul cu sisteme Patriot și operaționalizarea celui de-al doilea sistem Patriot au avut loc în timp ce decidenții de la București discutau posibilitatea ca România să ofere Ucrainei un sistem de rachete Patriot, o temă de securitate prezentă și în țări precum Spania, Germania și Polonia. Subiectul a fost abordat de președintele Klaus Iohannis pe 7 mai, la Casa Albă, cu președintele american Joe Biden, dar și într-o convorbire telefonică ulterioară cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

În prezent, se știe că Ucraina este în posesia a cel puțin două sisteme de apărare antirachetă Patriot. Un sistem a fost donat anterior de SUA, iar celălalt a fost furnizat în comun de Germania și Olanda.

De altfel, Germania, Olanda, România și Spania sunt țările NATO care participă și la un program de achiziție comun finanțat de Alianță prin care este prevăzută achiziționare în comun a până la 1.000 de rachete PAC-2 GEM-T pentru sistemele de rachete sol-aer PATRIOT. 200 dintre acestea revin României.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
REPUBLICA MOLDOVA21 mins ago

Premierul Dorin Recean conduce delegația R. Moldova la prima Conferință Interguvernamentală cu UE, unde vor fi lansate negocierile de aderare

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Eurobarometru: 74% dintre europeni consideră că UE este mai eficientă în apărarea intereselor comerciale ale statelor membre decât dacă acestea ar acționa pe cont propriu

ROMÂNIA4 hours ago

România primește peste 1 miliard de euro prin Fondul de Modernizare al UE pentru producția de energie electrică din surse regenerabile

U.E.4 hours ago

Alegeri Franța: Liderul extremei-drepte, Jordan Bardella, promite că va menține sprijinul pentru Ucraina și consideră “Rusia o amenințare pentru Franța și Europa”

CONSILIUL UE5 hours ago

Șase persoane au fost adăugate pe lista de sancțiuni a UE pentru activități cibernetice malițioase împotriva statelor membre și a Ucrainei

U.E.6 hours ago

Borrell avertizează guvernul din Georgia privind perspectivele europene: „Ușa pentru aderare este deschisă, dar se poate închide rapid”

U.E.6 hours ago

Reglementările Apple privind App Store încalcă Regulamentul privind piețele digitale, este concluzia preliminară a Comisiei Europene, care deschide o nouă anchetă de neconformitate împotriva companiei

U.E.7 hours ago

UE trage un nou semnal de alarmă privind situația umanitară critică din Gaza și cere „măsuri urgente” pentru a evita prăbușirea operațiunilor de furnizare a asistenței

CONSILIUL UE7 hours ago

UE dă o nouă lovitură regimului lui Putin și adoptă un nou pachet de sancțiuni care vizează sectoare importante pentru economia rusă. Alte 116 persoane și entități au fost incluse pe lista măsurilor punitive

CONSILIUL UE8 hours ago

Cu o zi înainte de ancorarea Ucrainei și R. Moldova pe calea aderării la UE, România solicită o abordare strategică a Uniunii față de regiunea Mării Negre

U.E.6 hours ago

Borrell avertizează guvernul din Georgia privind perspectivele europene: „Ușa pentru aderare este deschisă, dar se poate închide rapid”

NATO3 days ago

Antony Blinken: SUA sunt recunoscătoare României și lui Klaus Iohannis pentru donarea unui sistem Patriot Ucrainei și pentru rolul jucat ca NATO să se axeze pe flancul estic

NATO3 days ago

Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, afirmă Odobescu la întâlnirea cu Blinken: Contăm pe decizii la summitul NATO pentru întărirea apărării la Marea Neagră

ROMÂNIA4 days ago

Întâlnire Ciolacu-Mattarella: Cooperarea economică, valorile comune și conexiunile între cetățenii noștri fac și mai puternice relațiile româno-italiene

ROMÂNIA6 days ago

Prima ședință comună de guvern România-Bavaria. Ciolacu: Memorandumul de Înțelegere pentru promovarea spiritului antreprenorial și în sprijinul IMM-urilor, menit să aducă și mai mult dinamism cooperării noastre bilaterale

ROMÂNIA1 week ago

În fața ascensiunii extremismului și populismului, Nicolae Ciucă face apel la curaj decizional pentru a asigura ”dezvoltarea regimului democratic”, singura ”garanție reală pentru libertatea noastră ca indivizi”

NATO1 week ago

Nume de cod “NSATU”: NATO va înființa o misiune de coordonare a ajutorului militar pentru Ucraina, cu comandament în Germania și noduri logistice în estul Alianței

G71 week ago

Biden și Zelenski au semnat la summitul G7 un pact bilateral de securitate pe 10 ani, acord precursor al aderării Ucrainei la NATO

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

Trending