Senatorii şi deputaţii au aprobat, marţi, în plenul reunit, raportul comun al Comisiilor de apărare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului cu privire la Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 – 2024, document transmis de preşedintele Klaus Iohannis.
S-au înregistrat 311 de voturi pentru, 4 împotrivă şi 38 de abţineri, informează Agerpres.
Odată aprobată de Parlament, Strategia Națională de Apărare a Țării acoperă toată perioada celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Klaus Iohannis.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat la 27 mai noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, document care trebuie supus aprobării Parlamentului și care reafirmă pilonii de bază ai politicii externe și ai politicii de securitate a României, anume Parteneriatul Strategic cu SUA și apartenența la Uniunea Europeană și la NATO. Șeful statului a precizat că noua strategie a fost pregătită în condițiile speciale și impredictibile generate de pandemia de coronavirus și a subliniat că strategia va continua să opereze cu același concept de “securitate națională extinsă” și în beneficiul cetățenilor români. De asemenea, noua strategie prevede constituirea unui Grup de Reflecție Strategică, astfel încât schimbările din mediul internațional să fie analizate și evaluate într-un cadru comun inter-instituțional, iar președintele Klaus Iohannis a transmis că un obiectiv prioritar este modernizarea cadrului legislativ destinat domeniului securității naționale.
Documentul este structurat pe cinci capitole: “România membru activ NATO şi UE, stat rezilient, pol de stabilitate regională’; ‘Interese şi obiective naţionale de securitate”; “Evaluarea mediului internaţional de securitate”; “Ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi”; “Direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României”.
În cadrul primului capitol este reprezentată viziunea pentru o Românie modernă, ale cărei fundamente pentru politica externă şi de securitate sunt reprezentate de apartenenţa ţării noastre la Uniunea Europeană şi la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, precum şi la parteneriatul strategic cu SUA. Totodată, este subliniată necesitatea consolidării rezilienţei statale în faţa ameninţărilor şi a evoluţiilor mediului de securitate internaţional, astfel încât să fie asigurate securitatea şi prosperitatea cetăţenilor români.
Cel de-al doilea capitol abordează valorile, interesele şi obiectivele naţionale, elemente principale în definirea strategiei naţionale de apărare.
Al treilea capitol prezintă tendinţele majore cu potenţial de afectare şi influenţare a mediului de securitate internaţional, caracterizat şi în prezent printr-un grad crescut de dinamism şi impredictibilitate. “În acest context, România are oportunitatea de a-şi consolida postura strategică la nivel euro-atlantic şi rolul de vector de stabilitate şi furnizor de securitate naţională”, spune raportul comun al comisiilor de specialitate.
Al patrulea capitol al strategiei detaliază ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale. În cadrul ameninţărilor sunt menţionate criza economică cauzată de pandemia de SARS-CoV 2, consolidarea potenţialului militar în vecinătatea României, volatilitatea stării de securitate regionale, acţiuni ostile de influenţă în spaţiul public, atacurile cibernetice, distorsiuni pe pieţele energetice, interferenţe şi preluări străine ostile ale unor operatori economici de interes naţional. În rândul riscurilor sunt cuprinse tentaţia iliberală, evoluţia eurasiatică şi a Republicii Moldova, stagnarea extinderii UE în Balcanii de Vest fenomenul terorist, tendinţa de destructurare a multilateralismului, absenţa unei planificări bugetare multianuale reale, infrastructura precară, declinul demografic, corupţia, gestionarea cu dificultate a fondurilor europene, criminalitatea transfrontalieră, utilizarea şi furnizarea noilor tehnologii, operaţiuni ofensive cu caracter hibrid.
Ultimul capitol al strategiei abordează direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi de asigurare a securităţii naţionale pe opt dimensiuni: diplomatică, apărare, ordine publică, informaţii, contrainformaţii şi securitate, dimensiune economică şi energetică, diplomatică, de management al situaţiilor de criză şi protecţie civilă, securitatea mediului înconjurător, precum şi dimensiunea educaţională de sănătate, socială şi demografică. De asemenea, este subliniată dependenţa funcţionalităţii sistemului naţional de securitate de relaţionarea şi colaborarea de tip integrat, viziune ce presupune corelarea direcţiilor de acţiune cu obiectivele naţionale de securitate, din perspectiva ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor, ca esenţă a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării.
În finalul documentului se menţionează faptul că o condiţie necesară pentru operaţionalizarea strategiei o reprezintă asigurarea unui cadru legislativ coerent şi aplicat, menit să contribuie la consolidarea culturii de securitate şi modernizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.
