Connect with us

NATO

Noua Strategie de Apărare a României definește “pre-eminența SUA” în fața Chinei drept element cheie pentru interesul național. Comportamentul agresiv al Rusiei, principala amenințare la adresa României

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

O îndatorire constituțională a președintelui în funcție, noua Strategie Națională de Apărare a Țării (SNApT) pentru perioada 2020-2024, avizată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și trimisă Parlamentului spre aprobare, a fost pregătită având pe agenda internațională nu scenarii, ci cea mai gravă provocare la adresa ordinii internaționale din ultimii 75 de ani – pandemia de coronavirus. Președintele Klaus Iohannis a prezentat săptămâna trecută, după o ședință CSAT, liniile directoare ale noii Strategii Naționale de Apărare a Țării, document pe care, potrivit Constituției, șeful statului trebuie să-l supună aprobării Parlamentului în termen de șase luni de la preluarea mandatului.

Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, document consultat de CaleaEuropeană.ro, a fost pregătită în condițiile speciale și impredictibile generate de pandemia de coronavirus și de o stare de perturbare a relațiilor de putere dintre actorii globali. Dincolo de acestea, ea este dominată de un caracter de reafirmare și întărire a opțiunilor strategice ale României și operează cu o legătură directă între comportamentul agresiv al Rusiei și decizia României de a-și întări postura de descurajare și apărare militară. Documentul definește drept risc de securitate contrabalansarea Republicii Moldova din parcursul său european către o direcție eurasiatică. 

În ce privește ambițiile de politică externă și obiectivele de securitate și de apărare, Strategia afirmă că pre-eminența SUA în fața Chinei la nivelul sistemului internațional de putere este un element cheie pentru interesul național al României, iar creșterea prezenței militare a Statelor Unite pe teritoriul țării noastre este, de asemenea, un obiectiv important.

Strategia operează cu o relație solidă în cadrul triunghiului de “valori, interese, obiective”. Astfel, valori precum democrația, drepturile și libertățile cetățenilor și statul de drept se regăsesc în interesul național definit prin garantarea suveranităţii, apărarea şi consolidarea democraţiei constituţionale şi a statului de drept sau protejarea, apărarea şi garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale tuturor cetățenilor şi asigurarea securității și siguranţei lor individuale şi colective și în obiective precum buna funcţionare a justiţiei şi asigurarea ordinii de drept. De asemenea, interese strategice precum consolidarea Uniunii Europene, a NATO și a relației transatlantice în ansamblu sunt regăsite în obiectivele naționale de securitate. 

Reafirmarea și întărirea opțiunilor strategice: Triada de acțiune UE-NATO-SUA. Pre-eminența SUA în fața Chinei, element cheie pentru interesul național al României

Strategia este așezată “predictibilitatea opţiunilor strategice, principialitatea şi valabilitatea poziţiilor” politicii externe a României, precum și îndeplinirea responsabilă a angajamentelor asumate. Astfel, este reafirmat principiul că politica externă şi de securitate a țării noastre va fi fundamentată pe “triadă de acțiune” care prevede creșterea rolului şi eforturilor României în Uniunea Europeană, consolidarea profilului strategic în NATO, precum și aprofundarea și extinderea Parteneriatului Strategic cu SUA. 

Documentul recunoaște riscurile și amenințările generate de faptul că, pentru prima dată în secolul al XXI-lea, lumea se confruntă cu o pandemie care a afectat toate statele şi care a declanşat o criză economică ce va afecta serios relaţiile de putere dintre actorii globali. Potrivit strategiei realizate de președintele Iohannis, efectele acestei pandemii vor spori volatilitatea şi impredictibilitatea mediului de securitate internațional.

De asemenea, documentul subliniază că “pre-eminența SUA în sistemul internațional va rămâne incontestabilă pentru viitorul previzibil”, iar această realitate strategică este considerată un element cheie din perspectiva interesului național al României.

Pe de altă parte, SNApT admite că “doctrina și obiectivele de etapă multi-deceniale ale Chinei vor influența din ce în ce mai mult modul în care SUA percep rolul sistemic al acestui stat și îi răspund”.

România “membru activ în UE și NATO și pol regional de stabilitate”: Creșterea prezenței militare a SUA în România și consolidarea securității la Marea Neagră

SNApT definește ambițiile de politică externă ale României ca membru activ al Uniunii Europene și al NATO, ca stat rezilient și ca pol regional de stabilitate.

Documentul arată că România îşi construieşte strategia de securitate pornind de la premisa că principalele sale garanţii sunt apartenenţa la NATO şi relaţia privilegiată cu SUA, ca partener strategic care îi împărtăşeşte percepţia asupra nivelului ameninţărilor în zona frontierei estice a Alianţei. Potrivit Strategiei, România îşi propune să consolideze cooperarea militară cu SUA și să consolideze parteneriatului transatlantic şi coerenţa de acţiune NATO-UE, invocând argumentul că o comunitate unică şi funcţională de securitate transatlantică este superioară unor actori care acţionează separat.

De altel, obiectivele naționale de securitate cuprinse în strategie pe linie corespunzătoare cu acest palier evocă consolidarea securității în regiunea Mării Negre, consolidarea profilului României în NATO şi UE şi derularea în acord cu interesele României și consolidarea parteneriatului strategic cu SUA şi a prezenţei militare americane pe teritoriul României. Totodată, sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova este reafirmată ca obiectiv național de securitate al României.

Ambiția de a fi un pol regional de stabilitate cuprinde și obiective precum consolidarea formatelor regionale de cooperare: Formatului București (B9), Inițiativa celor Trei Mări sau la trilaterala în domeniul securității și apărării Turcia-România-Polonia.

Comportamentul agresiv al Rusiei și militarizarea Mării Negre determină România să își consolideze capabilitățile de descurajare și apărare. Care sunt amenințările, riscurile și vulnerabilitățile

De asemenea, Strategia Naţională de Apărare a Țării propune o gestionare integrată a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securității naționale, documentul operând cu acelaşi concept de securitate naţională extinsă introdus şi definit în precedentul document.  Acest management are o dublă valență, una internă – națională și a doua valență europeană, euro-atlantică şi internaţională.

Spre deosebire de actuala Strategie pentru perioada 2015-2020, noul document programatic pentru politica externă, de securitate și de apărare a României creează o legătură de cauzalitate între “comportamentul agresiv al Federației Ruse” și “acțiunile sale de militarizare a regiunii Mării Negre” și acțiunea țării noastre, atitudinea Rusiei “determinând România să continue cu fermitate procesul amplu de construire de capabilități robuste de descurajare și apărare, început din anul 2015″.  

Postura militară agresivă a Rusiei în vecinătatea României se regăsește în primele trei amenințări identificate de Strategie, alături de relațiile tot mai ostile la nivel internațional între actori statali și criza economică cauzată de pandemia de coronavirus, care va afecta sever economia mondială și va pune la încercare coeziunea transtlantică și la nivelul UE.

“Consolidarea potenţialului militar în vecinătatea României, inclusiv pe flancul estic, respectiv pe frontiera NATO generează provocări majore la adresa intereselor strategice naţionale vizând securizarea frontierelor UE şi NATO şi, respectiv, asigurarea securităţii energetice şi a stabilităţii în Regiunea Mării Negre”, subliniază documentul,  făcând trimitere la militarizarea Crimeii şi a bazinului Mării Negre.

SNapT invocă și acţiunile constante ale Rusiei de consolidare a propriilor capabilităţi militare ofensive în Marea Neagră şi de creare a unui sistem de interdicţie regională şi restricţionare a accesului care să asigure controlul asupra bazinului pontic şi contrabalansarea acţiunilor de dezvoltare a capabilităţilor militare aliate pe flancul estic al NATO.

Acestea reclamă o “postură naţională de apărare consolidată şi continuarea atitudinii active a României în scopul consolidării posturii aliate de descurajare şi apărare în regiune”, se arată în document.

În acest context, SNapT afirmă că potențialul de escaladare a tensiunilor existente în regiune, pe fondul consolidării posturii ofensive şi agesivităţii Federaţiei Ruse din ultimii ani şi al perfecţionării instrumentarului hibrid pe care îl utilizează, reprezintă o preocupare majoră de securitate în context național.

Astfel, pentru România rămâne prioritară reconfirmarea relevanţei Mării Negre, cu importanţă strategică în configuraţia regională de securitate. Tocmai de aceea, în condițiile unui mediu de securitate dinamic și cu un grad mare de impredictibilitate, adaptarea narativului folosit pentru a menține și spori atenția SUA, NATO și UE asupra importanței strategice a Mării Negre este un proces permanent și important pentru România.

Evoluția Republicii Moldova, definită drept risc de securitate

Alte amenințări identificate sunt temporizarea proceselor de adaptare a Alianţei la ameninţările din vecinătatea estică şi sudică, volatilitatea stării de securitate din Balcanii de Vest, instabilitatea din Orientul Mijlociu, terorismul, dezinformarea și atacurile cibernetice.

Iliberalismul din Europa Centrală și de Est și evoluția Republicii Moldova, din cauza contrabalansării orientării sale europene cu orientarea pe direcția eurasiatică, sunt identificate ca principale riscuri la adresa securității naționale.

Principala vulnerabilitate identificată de SNapT vizează funcționalitatea instituțiilor statului.

Capacitatea instituţiilor statului de a evalua şi diminua impactul riscurilor şi ameninţărilor este limitată de persistenţa unor vulnerabilităţi în: alocarea şi gestionarea fondurilor publice, respectiv în accesarea fondurilor europene (inclusiv a celor subsecvente Cadrului Financiar Multianual 2021-2027); normarea și organizarea unor domenii esenţiale precum sănătatea şi educaţiea; elaborarea şi implementarea politicilor publice”, se arată în Strategie.


După ce va fi aprobată de Parlament, Strategia Națională de Apărare a Țării va acoperi toată perioada celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat la 27 mai noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, document care trebuie supus aprobării Parlamentului și care reafirmă pilonii de bază ai politicii externe și ai politicii de securitate a României, anume Parteneriatul Strategic cu SUA și apartenența la Uniunea Europeană și la NATO. Șeful statului a precizat că noua strategie a fost pregătită în condițiile speciale și impredictibile generate de pandemia de coronavirus și a subliniat că strategia va continua să opereze cu același concept de “securitate națională extinsă” și în beneficiul cetățenilor români. De asemenea, noua strategie prevede constituirea unui Grup de Reflecție Strategică, astfel încât schimbările din mediul internațional să fie analizate și evaluate într-un cadru comun inter-instituțional, iar președintele Klaus Iohannis a transmis că un obiectiv prioritar este modernizarea cadrului legislativ destinat domeniului securității naționale.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CHINA

Emmanuel Macron îndeamnă la prudență în poziția NATO față de China: NATO este o organizație nord-atlantică, China nu are nimic de-a face cu Atlanticul de Nord

Published

on

© NATO

Corespondență din Bruxelles

Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat la prudență și și-a exprimat precauția față de atenția bruscă pe care NATO o acordă Chinei, la finalul summitului Alianței Nord-Atlantice, care s-a desfășurat la Bruxelles și unde liderii aliați au recunoscut concurența sistemică cu regimurile autoritare prin amenințarea reprezentată de Rusia și prin provocările care pot fi derivate din influența în creștere a Chinei.

NATO este o organizație nord-atlantică, China nu are nimic de-a face cu Atlanticul de Nord“, a declarat Macron, la finalul summitului, potrivit Politico Europe.

Declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles, au recunoscut concurența sistemică din partea puterilor autoritare precum China și Rusia, însă abordările diferă, acțiunile agresive al Federației Ruse fiind considerate o amenințare, iar influența în creștere și politicile internaționale ale Chinei fiind privite ca potențiale provocări.

Cu toate acestea, Macron a remarcat că țările NATO păstrează relații non-militare cu China, o țară din afara teatrului nord-atlantic.

Nu ar trebui să fim părtinitori în relația cu China – este mult mai mare decât cea militară. Nu ar trebui să distragem atenția de la numeroasele provocări pe care le avem în cadrul NATO“, a continuat el.

Comunicatul final al summitului a inclus o secțiune robustă despre China – o schimbare semnificativă față de acum câțiva ani, după ce Beijingul a fost inclus pentru prima oară în declarația unui summit aliat, la Londra, în 2019. În document, aliații se referă la ambițiile declarate ale Chinei care reprezintă provocări sistemice, la cooperarea în plan militar cu Rusia, la extinderea arsenalului nuclear, însă liderii salută și oportunitățile de relaționare cu China.

“Ambițiile declarate ale Chinei și comportamentul asertiv al acesteia reprezintă provocări sistemice la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și pentru arii relevante pentru securitatea Alianței. Suntem preocupați de aceste politici coercitive, care sunt în contrast cu valorile fundamentale înscrise în Tratatul de la Washington. China își extinde în mod rapid arsenalul nuclear, prin creșterea numărului de focoase nucleare și a sistemelor sofisticate de lansare, pentru a constitui o „triadă nucleară”. Beijing este lipsit de transparență în implementarea programului de modernizare militară, respectiv a strategiei de fuziune civil-militară, strategie declarată public. De asemenea, cooperează în plan militar cu Rusia, inclusiv prin participarea la exerciții rusești derulate în spațiul euroatlantic. Rămânem îngrijorați de frecventa lipsă de transparență a Chinei și acțiunile sale de dezinformare. Solicităm Chinei să respecte angajamentele internaționale și să acționeze responsabil în sistemul internațional, inclusiv în spațiu, în domeniul cibernetic și maritim, în conformitate cu rolul său de putere majoră, NATO menține un dialog constructiv cu China acolo unde este posibil. În funcție de interesele noastre, salutăm oportunitățile de relaționare cu China în domenii de relevanță pentru Alianță, precum și cu privire la provocări comune, cum ar fi schimbările climatice. Considerăm că schimbul de informații asupra politicilor și activităților acesteia este important pentru creșterea gradului de conștientizare și discutarea potențialelor divergențe. Aliații îndeamnă China să se implice consistent în dialog, precum și în oferirea de măsuri de creștere a încrederii și transparenței privind capabilitățile sale nucleare, respectiv doctrina chineză. Transparența reciprocă și înțelegerea comună vor aduce beneficii atât NATO, cât și Chinei”, se arată în comunicatul final.

Continue Reading

NATO

Angela Merkel a pledat pentru coordonare politică transatlantică la ultimul său summit NATO: Vedem o cooperare foarte bună între Rusia și China

Published

on

© NATO/ Flickr

Corespondență din Bruxelles

Cancelarul german Angela Merkel a subliniat luni, la finalul ultimului său summit NATO, că a devenit “foarte clar” în timpul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic “că Rusia, mai presus de toate, este provocarea majoră” pentru alianța militară și a evocat existența unei legături între Beijing și Moscova.

“China joacă un rol din ce în ce mai important, la fel ca întreaga regiune Indo-Pacific”, a recunoscut ea, dar a precizat că acest lucru se datorează în principal faptului că “Statele Unite (…) sunt, de asemenea, o națiune din Pacific”, într-o poziție aparent similară cu cea a președintelui francez Emmanuel Macron, care s-a arătat prudent și reluctant la ideea ca NATO să adopte o poziție dură privind China.

Cu toate acestea, “nu cred că ar trebui să supraestimăm importanța acestui lucru”, a mai spus Merkel, potrivit Politico Europe, în ceea ce privește concluziile mai dure ale NATO cu privire la China cuprinse în declarația finală a summitului

În comunicatul summitului de la Bruxelles, liderii aliați au recunoscut concurența sistemică din partea puterilor autoritare precum China și Rusia, însă abordările diferă, acțiunile agresive al Federației Ruse fiind considerate o amenințare, iar influența în creștere și politicile internaționale ale Chinei fiind privite ca potențiale provocări.

Vorbind despre provocările pe care le reprezintă China, Merkel a susținut că există o legătură între Beijing și Moscova.

“În ceea ce privește politica externă, vedem o cooperare foarte bună și coordonată între China și Rusia – mă gândesc, de exemplu, la Consiliul de Securitate al ONU și la operațiunile militare comune”, a spus Merkel.

“Bineînțeles, urmărim și acțiunile hibride atât ale Rusiei, cât și ale Chinei, și vedem noi provocări și în acest sens. De aceea este important să ne coordonăm mai mult din punct de vedere politic”, a conchis ea.

Comunicatul final al summitului a inclus o secțiune robustă despre China – o schimbare semnificativă față de acum câțiva ani, după ce Beijingul a fost inclus pentru prima oară în declarația unui summit aliat, la Londra, în 2019. În document, aliații se referă la ambițiile declarate ale Chinei care reprezintă provocări sistemice, la cooperarea în plan militar cu Rusia, la extinderea arsenalului nuclear, însă liderii salută și oportunitățile de relaționare cu China.

“Ambițiile declarate ale Chinei și comportamentul asertiv al acesteia reprezintă provocări sistemice la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și pentru arii relevante pentru securitatea Alianței. Suntem preocupați de aceste politici coercitive, care sunt în contrast cu valorile fundamentale înscrise în Tratatul de la Washington. China își extinde în mod rapid arsenalul nuclear, prin creșterea numărului de focoase nucleare și a sistemelor sofisticate de lansare, pentru a constitui o „triadă nucleară”. Beijing este lipsit de transparență în implementarea programului de modernizare militară, respectiv a strategiei de fuziune civil-militară, strategie declarată public. De asemenea, cooperează în plan militar cu Rusia, inclusiv prin participarea la exerciții rusești derulate în spațiul euroatlantic. Rămânem îngrijorați de frecventa lipsă de transparență a Chinei și acțiunile sale de dezinformare. Solicităm Chinei să respecte angajamentele internaționale și să acționeze responsabil în sistemul internațional, inclusiv în spațiu, în domeniul cibernetic și maritim, în conformitate cu rolul său de putere majoră, NATO menține un dialog constructiv cu China acolo unde este posibil. În funcție de interesele noastre, salutăm oportunitățile de relaționare cu China în domenii de relevanță pentru Alianță, precum și cu privire la provocări comune, cum ar fi schimbările climatice. Considerăm că schimbul de informații asupra politicilor și activităților acesteia este important pentru creșterea gradului de conștientizare și discutarea potențialelor divergențe. Aliații îndeamnă China să se implice consistent în dialog, precum și în oferirea de măsuri de creștere a încrederii și transparenței privind capabilitățile sale nucleare, respectiv doctrina chineză. Transparența reciprocă și înțelegerea comună vor aduce beneficii atât NATO, cât și Chinei”, se arată în comunicatul final.

Continue Reading

NATO

Joe Biden și Recep Tayyip Erdogan, încrezători că relațiile SUA-Turcia vor progresa, după prima lor întâlnire bilaterală la summitul NATO

Published

on

© Turkish Presidency/ Twitter

Corespondență din Bruxelles

Președintele american Joe Biden s-a declarat încrezător că relațiile dintre Statele Unite și Turcia vor progresa după o întâlnire bilaterală pe care a avut-o cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, la finalul summitului NATO de la Bruxelles.

“Tocmai am încheiat o întâlnire cu președintele Erdoğan al Turciei. Am avut o întrevedere pozitivă și productivă, în mare parte una individuală. Am avut discuții detaliate despre cum să procedăm în legătură cu o serie de chestiuni”, a spus Biden, într-o conferință de presă.

Cele două țări ale noastre au agende importante. Echipele noastre vor continua discuțiile și sunt încrezător că vom face progrese reale cu Turcia și Statele Unite.

La rândul său, și preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că a avut o întâlnire ”foarte productivă şi sinceră” cu omologul său american Joe Biden, pe care l-a întâlnit pentru prima dată în marja summitului NATO de la Bruxelles.

”Trebuie să spun că am avut o întrevedre foarte productivă şi sinceră”, a declarat Erdogan într-o conferinţă de presă, la Bruxelles, adăugând că ”nicio problemă în relaţiile dintre Turcia şi SUA nu este insurmontabilă”, informează Agerpres.

Preşedintele turc a menţionat că în cadrul ”discuţiilor extinse” cu omologul său american au fost abordate aspecte legate de cooperarea pe probleme regionale şi a subliniat anii îndelungaţi de prietenie cu liderul de la Casa Albă, notează Reuters.

El pledase anterior ca Washington-ul și Ankara să își rezolve împreună problemele din trecut. SUA au anulat vânzarea a 100 de avioane F-35 către Ankara după achiziţia de către Turcia a unor rachete S-400 ruseşti în 2019. Erdogan a acuzat Washingtonul că nu şi-a respectat promisiunile privind rachetele alternative Patriot americane.

La summitul NATO, președintele turc a avut întâlniri bilaterale și cu președintele francez Emmanuel Macron și cu prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis, doi lideri cu care a avut raporturi tensionate în ultimii doi ani, îndeosebi pe fondul forajelor din Marea Mediterană, în cazul Greciei, și pe fondul dezacordurilor privind Siria și Libia, zone unde acțiunile Ankarei au fost criticate de Paris.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA3 mins ago

NextGenerationEU: Comisia Europeană mobilizează 20 mld. de euro în cadrul primei tranzacții pentru sprijinirea redresării Europei

SUA5 hours ago

Liderii SUA și UE au decis să demareze negocierile pentru implicarea Statelor Unite în proiectele apărării europene și lansarea unui dialog strategic privind Rusia

SUA6 hours ago

Joe Biden și liderii UE au reînnoit parteneriatul transatlantic în fața competiției cu China și Rusia: Va fi înființat un Consiliu UE-SUA pentru comerț și tehnologie

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană, încrezătoare în progresul semnificativ al ODD-urilor grație măsurilor fără precedent din Planul de relansare NextGenerationEU

U.E.7 hours ago

Eurostat: UE a înregistrat în primele patru luni ale acestui an un excedent al balanței comerciale de 61,4 miliarde de euro. China și SUA, principalii parteneri comerciali

Corina Crețu8 hours ago

Corina Crețu a prezidat audierea publică din Parlamentul European privind simplificarea accesului la fondurile europene

U.E.9 hours ago

Premierul Poloniei a convocat o reuniune de urgență cu parlamentarii în contextul unor atacuri cibernetice fără precedent asupra Guvernului

FONDURI EUROPENE9 hours ago

476 de autospeciale de stingere a incendiilor vor fi achiziționate din fonduri europene. IGSU a semnat două acorduri-cadru în valoare de peste 150 de milioane de euro

SUA9 hours ago

Acord major la primul summit UE-SUA după șapte ani: Joe Biden și liderii UE au decis suspendarea pentru cinci ani a tarifelor vamale de 11,5 miliarde de dolari în disputa Airbus – Boeing

ROMÂNIA10 hours ago

Ministrul Digitalizării Ciprian Teleman: Componenta de digitalizare din PNRR este alcătuită pe patru mari piloni. Suntem în faţa unui şantier care abia începe

NATO1 day ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO2 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE6 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

Advertisement
Advertisement

Trending