Connect with us

NATO

Noua Strategie de Apărare a României definește “pre-eminența SUA” în fața Chinei drept element cheie pentru interesul național. Comportamentul agresiv al Rusiei, principala amenințare la adresa României

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

O îndatorire constituțională a președintelui în funcție, noua Strategie Națională de Apărare a Țării (SNApT) pentru perioada 2020-2024, avizată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și trimisă Parlamentului spre aprobare, a fost pregătită având pe agenda internațională nu scenarii, ci cea mai gravă provocare la adresa ordinii internaționale din ultimii 75 de ani – pandemia de coronavirus. Președintele Klaus Iohannis a prezentat săptămâna trecută, după o ședință CSAT, liniile directoare ale noii Strategii Naționale de Apărare a Țării, document pe care, potrivit Constituției, șeful statului trebuie să-l supună aprobării Parlamentului în termen de șase luni de la preluarea mandatului.

Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, document consultat de CaleaEuropeană.ro, a fost pregătită în condițiile speciale și impredictibile generate de pandemia de coronavirus și de o stare de perturbare a relațiilor de putere dintre actorii globali. Dincolo de acestea, ea este dominată de un caracter de reafirmare și întărire a opțiunilor strategice ale României și operează cu o legătură directă între comportamentul agresiv al Rusiei și decizia României de a-și întări postura de descurajare și apărare militară. Documentul definește drept risc de securitate contrabalansarea Republicii Moldova din parcursul său european către o direcție eurasiatică. 

În ce privește ambițiile de politică externă și obiectivele de securitate și de apărare, Strategia afirmă că pre-eminența SUA în fața Chinei la nivelul sistemului internațional de putere este un element cheie pentru interesul național al României, iar creșterea prezenței militare a Statelor Unite pe teritoriul țării noastre este, de asemenea, un obiectiv important.

Strategia operează cu o relație solidă în cadrul triunghiului de “valori, interese, obiective”. Astfel, valori precum democrația, drepturile și libertățile cetățenilor și statul de drept se regăsesc în interesul național definit prin garantarea suveranităţii, apărarea şi consolidarea democraţiei constituţionale şi a statului de drept sau protejarea, apărarea şi garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale tuturor cetățenilor şi asigurarea securității și siguranţei lor individuale şi colective și în obiective precum buna funcţionare a justiţiei şi asigurarea ordinii de drept. De asemenea, interese strategice precum consolidarea Uniunii Europene, a NATO și a relației transatlantice în ansamblu sunt regăsite în obiectivele naționale de securitate. 

Reafirmarea și întărirea opțiunilor strategice: Triada de acțiune UE-NATO-SUA. Pre-eminența SUA în fața Chinei, element cheie pentru interesul național al României

Strategia este așezată “predictibilitatea opţiunilor strategice, principialitatea şi valabilitatea poziţiilor” politicii externe a României, precum și îndeplinirea responsabilă a angajamentelor asumate. Astfel, este reafirmat principiul că politica externă şi de securitate a țării noastre va fi fundamentată pe “triadă de acțiune” care prevede creșterea rolului şi eforturilor României în Uniunea Europeană, consolidarea profilului strategic în NATO, precum și aprofundarea și extinderea Parteneriatului Strategic cu SUA. 

Documentul recunoaște riscurile și amenințările generate de faptul că, pentru prima dată în secolul al XXI-lea, lumea se confruntă cu o pandemie care a afectat toate statele şi care a declanşat o criză economică ce va afecta serios relaţiile de putere dintre actorii globali. Potrivit strategiei realizate de președintele Iohannis, efectele acestei pandemii vor spori volatilitatea şi impredictibilitatea mediului de securitate internațional.

De asemenea, documentul subliniază că “pre-eminența SUA în sistemul internațional va rămâne incontestabilă pentru viitorul previzibil”, iar această realitate strategică este considerată un element cheie din perspectiva interesului național al României.

Pe de altă parte, SNApT admite că “doctrina și obiectivele de etapă multi-deceniale ale Chinei vor influența din ce în ce mai mult modul în care SUA percep rolul sistemic al acestui stat și îi răspund”.

România “membru activ în UE și NATO și pol regional de stabilitate”: Creșterea prezenței militare a SUA în România și consolidarea securității la Marea Neagră

SNApT definește ambițiile de politică externă ale României ca membru activ al Uniunii Europene și al NATO, ca stat rezilient și ca pol regional de stabilitate.

Documentul arată că România îşi construieşte strategia de securitate pornind de la premisa că principalele sale garanţii sunt apartenenţa la NATO şi relaţia privilegiată cu SUA, ca partener strategic care îi împărtăşeşte percepţia asupra nivelului ameninţărilor în zona frontierei estice a Alianţei. Potrivit Strategiei, România îşi propune să consolideze cooperarea militară cu SUA și să consolideze parteneriatului transatlantic şi coerenţa de acţiune NATO-UE, invocând argumentul că o comunitate unică şi funcţională de securitate transatlantică este superioară unor actori care acţionează separat.

De altel, obiectivele naționale de securitate cuprinse în strategie pe linie corespunzătoare cu acest palier evocă consolidarea securității în regiunea Mării Negre, consolidarea profilului României în NATO şi UE şi derularea în acord cu interesele României și consolidarea parteneriatului strategic cu SUA şi a prezenţei militare americane pe teritoriul României. Totodată, sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova este reafirmată ca obiectiv național de securitate al României.

Ambiția de a fi un pol regional de stabilitate cuprinde și obiective precum consolidarea formatelor regionale de cooperare: Formatului București (B9), Inițiativa celor Trei Mări sau la trilaterala în domeniul securității și apărării Turcia-România-Polonia.

Comportamentul agresiv al Rusiei și militarizarea Mării Negre determină România să își consolideze capabilitățile de descurajare și apărare. Care sunt amenințările, riscurile și vulnerabilitățile

De asemenea, Strategia Naţională de Apărare a Țării propune o gestionare integrată a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securității naționale, documentul operând cu acelaşi concept de securitate naţională extinsă introdus şi definit în precedentul document.  Acest management are o dublă valență, una internă – națională și a doua valență europeană, euro-atlantică şi internaţională.

Spre deosebire de actuala Strategie pentru perioada 2015-2020, noul document programatic pentru politica externă, de securitate și de apărare a României creează o legătură de cauzalitate între “comportamentul agresiv al Federației Ruse” și “acțiunile sale de militarizare a regiunii Mării Negre” și acțiunea țării noastre, atitudinea Rusiei “determinând România să continue cu fermitate procesul amplu de construire de capabilități robuste de descurajare și apărare, început din anul 2015″.  

Postura militară agresivă a Rusiei în vecinătatea României se regăsește în primele trei amenințări identificate de Strategie, alături de relațiile tot mai ostile la nivel internațional între actori statali și criza economică cauzată de pandemia de coronavirus, care va afecta sever economia mondială și va pune la încercare coeziunea transtlantică și la nivelul UE.

“Consolidarea potenţialului militar în vecinătatea României, inclusiv pe flancul estic, respectiv pe frontiera NATO generează provocări majore la adresa intereselor strategice naţionale vizând securizarea frontierelor UE şi NATO şi, respectiv, asigurarea securităţii energetice şi a stabilităţii în Regiunea Mării Negre”, subliniază documentul,  făcând trimitere la militarizarea Crimeii şi a bazinului Mării Negre.

SNapT invocă și acţiunile constante ale Rusiei de consolidare a propriilor capabilităţi militare ofensive în Marea Neagră şi de creare a unui sistem de interdicţie regională şi restricţionare a accesului care să asigure controlul asupra bazinului pontic şi contrabalansarea acţiunilor de dezvoltare a capabilităţilor militare aliate pe flancul estic al NATO.

Acestea reclamă o “postură naţională de apărare consolidată şi continuarea atitudinii active a României în scopul consolidării posturii aliate de descurajare şi apărare în regiune”, se arată în document.

În acest context, SNapT afirmă că potențialul de escaladare a tensiunilor existente în regiune, pe fondul consolidării posturii ofensive şi agesivităţii Federaţiei Ruse din ultimii ani şi al perfecţionării instrumentarului hibrid pe care îl utilizează, reprezintă o preocupare majoră de securitate în context național.

Astfel, pentru România rămâne prioritară reconfirmarea relevanţei Mării Negre, cu importanţă strategică în configuraţia regională de securitate. Tocmai de aceea, în condițiile unui mediu de securitate dinamic și cu un grad mare de impredictibilitate, adaptarea narativului folosit pentru a menține și spori atenția SUA, NATO și UE asupra importanței strategice a Mării Negre este un proces permanent și important pentru România.

Evoluția Republicii Moldova, definită drept risc de securitate

Alte amenințări identificate sunt temporizarea proceselor de adaptare a Alianţei la ameninţările din vecinătatea estică şi sudică, volatilitatea stării de securitate din Balcanii de Vest, instabilitatea din Orientul Mijlociu, terorismul, dezinformarea și atacurile cibernetice.

Iliberalismul din Europa Centrală și de Est și evoluția Republicii Moldova, din cauza contrabalansării orientării sale europene cu orientarea pe direcția eurasiatică, sunt identificate ca principale riscuri la adresa securității naționale.

Principala vulnerabilitate identificată de SNapT vizează funcționalitatea instituțiilor statului.

Capacitatea instituţiilor statului de a evalua şi diminua impactul riscurilor şi ameninţărilor este limitată de persistenţa unor vulnerabilităţi în: alocarea şi gestionarea fondurilor publice, respectiv în accesarea fondurilor europene (inclusiv a celor subsecvente Cadrului Financiar Multianual 2021-2027); normarea și organizarea unor domenii esenţiale precum sănătatea şi educaţiea; elaborarea şi implementarea politicilor publice”, se arată în Strategie.


După ce va fi aprobată de Parlament, Strategia Națională de Apărare a Țării va acoperi toată perioada celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat la 27 mai noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, document care trebuie supus aprobării Parlamentului și care reafirmă pilonii de bază ai politicii externe și ai politicii de securitate a României, anume Parteneriatul Strategic cu SUA și apartenența la Uniunea Europeană și la NATO. Șeful statului a precizat că noua strategie a fost pregătită în condițiile speciale și impredictibile generate de pandemia de coronavirus și a subliniat că strategia va continua să opereze cu același concept de “securitate națională extinsă” și în beneficiul cetățenilor români. De asemenea, noua strategie prevede constituirea unui Grup de Reflecție Strategică, astfel încât schimbările din mediul internațional să fie analizate și evaluate într-un cadru comun inter-instituțional, iar președintele Klaus Iohannis a transmis că un obiectiv prioritar este modernizarea cadrului legislativ destinat domeniului securității naționale.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

România reacționează la amenințările Rusiei: Consolidarea securității la Marea Neagră este răspunsul legitim la eforturile de militarizare ale Federației Ruse

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe respinge categoric alegaţiile şi ameninţările formulate de partea rusă, prin purtătorul de cuvânt al MAE rus, inclusiv referirile la pretinsa rusofobie, pe care le consideră total neadecvate în raport cu spiritul cooperării internaţionale şi al dezvoltării paşnice a relaţiilor internaţionale, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“MAE reiterează că procesul aliat de consolidare a securităţii în regiunea Mării Negre este parte a răspunsului legitim şi conform dreptului internaţional la intensificarea provocărilor la adresa securităţii euroatlantice după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea şi aprofundarea de către Federaţia Rusă a eforturilor de militarizare a bazinului Mării Negre. În repetate rânduri, atât NATO, cât şi aliaţii au evidenţiat clar că măsurile adoptate în acest scop sunt pur defensive şi conforme cu angajamentele internaţionale, pe care Alianţa Nord-Atlantică le respectă strict. În acelaşi timp, Actul Fondator NATO – Rusia, invocat de partea rusă, se referă în Capitolul I, intitulat Principii, la respectul pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a tuturor statelor, precum şi la dreptul acestora de a alege mijloacele în vederea asigurării propriei securităţi”, subliniază MAE.

Citiți și Generalul John Hyten, al doilea cel mai important general al Armatei SUA: România și Marea Neagră vor juca un rol mai activ în descurajarea Rusiei

Citiți și Decizie oficială: SUA retrag 11.900 de militari americani din Germania. O parte vor putea fi relocați la Marea Neagră și pe flancul sud-estic al NATO

Precizările Ministerului român de Externe vin în contextul declaraţiilor purtătorului de cuvânt al MAE rus privind intenţia de consolidare a prezenţei militare americane şi NATO pe teritoriul României.

Joi, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a criticat planurile SUA privind desfăşurarea în România a unei părţi din unităţile militare americane retrase din Germania – aşa cum au declarat recent reprezentanţi de rang înalt ai armatei Statelor Unite – şi a denunţat faptul că aceste planuri, la fel ca decizia Pentagonului de a-şi spori prezenţa militară în Polonia şi în ţările baltice, se înscriu în strategia NATO de creare a unui ”arc de tensiune” la graniţele de vest ale Federaţiei Ruse, potrivit unei sinteze a briefingului postat pe site-ul MAE rus.

Continue Reading

NATO

Ungaria achiziționează un sistem de apărare antiaeriană din SUA în valoare de un miliard de dolari

Published

on

© US Embassy Budapest

Ungaria va cumpăra din Statele Unite componente ale sistemului de apărare antiaeriană Advanced Medium-Range Air-to-Air Missiles (AMRAAM), conform unei declaraţii de intenţie semnate miercuri la Budapesta de ministrul ungar al apărării Tibor Benko şi ambasadorul SUA în Ungaria, David Cornstein, informează MTI şi Ambasada SUA la Budapesta, potrivit Agerpres.

Achiziţia în valoare de 1 miliard de dolari se înscrie în programul SUA pentru Vânzări militare în străinătate (Foreign Arms Sales), tranzacţia urmând să fie finalizată până la 30 septembrie a.c..

Ministrul ungar al apărării a precizat că sistemul va fi folosit în principal cu rol de descurajare, dar şi pentru creşterea securităţii şi pentru antrenament. Sistemul este produs de compania Raytheon Technologies.

Ambasadorul american a subliniat la rândul său că este vorba de cea mai mare achiziţie de armament din istoria cooperării militare dintre Ungaria şi Statele Unite şi a asigurat că acest sistem de apărare antiaeriană, folosit deja în mai multe ţări, este compatibil cu standardele NATO, adăugând că speră ca Ungaria să nu fie nevoită niciodată să-l folosească.

Ungaria, membră a NATO, şi-a intensificat eforturile de apărare sub mandatul premierului Viktor Orban, crescând bugetul alocat apărării de la 0,95% din PIB în 2013 la 1,21% în 2019, a mai consemnat AFP.

Continue Reading

NATO

Generalul John Hyten, al doilea cel mai important general al Armatei SUA: România și Marea Neagră vor juca un rol mai activ în descurajarea Rusiei

Published

on

© US Department of Defense

România va juca un rol activ în arhitectura de securitate din regiunea Mării Negre în contextul relocării forțelor militare americane din Germania și repoziționări unei părți a acestora pe flancul estic al NATO, a afirmat generalul John E. Hyten, locţiitorul preşedintelui Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore ale Armatei SUA.

Hyten, cel care a efectuat o vizită la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu în luna ianuarie și a prezentat alături de secretarul american al Apărării conceptul relocării forțelor SUA din Germania, a vorbit despre rolul României în această ecuație strategică într-un interviu pentru Hudson Institute.

“Veți vedea că Polonia va fi un partener mai activ, veți vedea că România va fi un partener mai activ, veți vedea zona Mării Negre mai activă, întrucât acolo vom îmbunătăți descurajarea față de Rusia, care este prioritatea numărul unu”, a precizat Hyten.

Oficialul militar american a reluat, totodată, teza susținută în cadrul anunțului Pentagonului privind relocarea trupelor din Germania, anume că partea estică a Alianței Nord-Atlantice s-a schimbat în ultimii 70 de ani datorită procesului de extindere a Alianței Nord-Atlantice.

Astfel, acesta a subliniat că flancul estic al Alianței Nord-Atlantice este reprezentat de statele aliate riverane Mării Baltice și Mării Negre.

“Una dintre misiunile noastre principale este să prevenim un nou război între marile puteri și să menținem pacea între marile puteri”, a precizat generalul Hyten, în urmă cu două săptămâni, când a fost anunțată repoziționarea trupelor americane.

Potrivit comunicatului Pentagonului din data de 29 iulie, acest plan de reducere a prezenței militare americane în Germania presupune “amplasarea unor forțe rotaționale în regiunea Mării Negre în flancul sud-estic al NATO”. Deși nu se referă explicit la o țară aliată anume, statele NATO din zona sudică a flancului estic sunt România și Bulgaria.

Cei aproape 4.500 de membri ai Regimentului 2 Cavalerie se vor întoarce în Statele Unite, deoarece alte unități Stryker încep rotații continue mai departe spre est, în regiunea Mării Negre, pentru a îmbunătăți descurajarea de-a lungul flancului sud-estic al NATO“, a spus, atunci, Esper.

Secretarul american al Apărării a mai spus că o escadrilă de avioane de luptă vor fi repoziționate în Italia, mutându-le mai aproape de regiunea Mării Negre pentru ca SUA să fie mai capabile să desfășoare “o forță dinamică și deplasări rotaționale către flancul sud-estic al NATO”.

În ce-l privește pe generalul John E. Hyten,  acesta este cel de-al doilea ofițer militar de rang înalt al SUA, fiind locțiitorul generalului Mark Milley, președintele Șefilor Statelor Majore ale Armatei SUA, și asemenea lui Milley raportează direct secretarului american al Apărării și președintelui SUA.

Aflat în luna ianuarie la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, Hyten a discutat cu ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, despre procesul de modernizare și extindere a bazei.

Continue Reading

Trending